Știri
Știri din categoria Externe

NATO ridică presiunea psihologică pe recrutarea Rusiei, după ce secretarul general Mark Rutte a transmis de la Kiev un mesaj direct către tinerii ruși, avertizând că riscă să fie trimiși nepregătiți pe front și abandonați dacă sunt răniți, potrivit Biziday.
Într-o conferință de presă, Rutte a descris campaniile de recrutare ale Rusiei drept „o afacere proastă” pentru cei care se înrolează și a susținut că noii recruți nu ar fi antrenați adecvat și ar primi echipamente „sub standarde”. El a insistat că probabilitatea de a fi uciși sau răniți este ridicată și că, în cazul rănirii, există riscul să fie lăsați „să sufere în noroi și să moară”.
Rutte a afirmat că Rusia ar înregistra „peste 30 de mii de soldați” pierduți lunar în Ucraina. În aceeași declarație, el a comparat acest nivel cu pierderile Uniunii Sovietice din războiul din Afganistan, susținând că ar fi vorba de „mai mulți oameni într-o lună” decât a pierdut URSS „în 10 ani”, în anii 1980.
Tot în mesajul de la Kiev, secretarul general al NATO a spus că, „în timp ce Ucraina obține victorii pe câmpul de luptă”, Rusia ar deveni „din ce în ce mai disperată”.
Separat, Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, a declarat într-un interviu că recentele atacuri cu drone lansate de Rusia „demonstrează clar panică”. Ea a legat intensificarea atacurilor ucrainene în adâncime, inclusiv asupra instalațiilor petroliere, de finanțarea războiului, afirmând că „petrolul este un element care finanțează războiul din Ucraina” și că Vladimir Putin „pierde bani, oameni și impuls”, motiv pentru care își intensifică atacurile asupra civililor, potrivit France24.
Informațiile despre declarațiile lui Rutte sunt relatate și de Reuters, iar comentariile Kajei Kallas sunt preluate de France24.
Recomandate

Presiunea economică asupra Rusiei se adâncește, în pofida relaxării sancțiunilor pe exporturile de hidrocarburi , iar acest lucru se vede în capacitatea Moscovei de a susține războiul, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat la Kiev, potrivit Agerpres . Rutte a spus că Rusia devine „tot mai disperată” în fața Ucrainei, care „continuă să reziste ferm” la mai bine de patru ani de la începutul invaziei. Într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , șeful NATO a invocat „pierderi considerabile” pentru Rusia și o economie „sub o presiune serioasă”, chiar dacă sancțiunile occidentale asupra exporturilor rusești de hidrocarburi au fost relaxate. De ce contează: războiul apasă pe economie, dar conflictul nu se oprește În evaluarea lui Rutte, conflictul „nu dă semne că se va opri”, în pofida presiunilor și costurilor. La scurt timp după conferința de presă, la Kiev a sunat o sirenă de raid aerian, pe fondul intensificării atacurilor. Rutte a mai afirmat că a discutat cu partea ucraineană despre modul în care Kievul „schimbă cursul pe câmpul de luptă” și despre capacitatea de a neutraliza unele dintre „capacitățile cheie” ale Rusiei necesare pentru continuarea războiului. „Cred că Ucraina obține un succes din ce în ce mai mare, atât pe linia frontului, cât și în asigurarea faptului că poate neutraliza unele dintre capacitățile cheie rusești necesare pentru continuarea războiului.” Context operațional: escaladare a atacurilor și blocaj în negocieri Vizita lui Rutte la Kiev are loc în contextul escaladării atacurilor aeriene de ambele părți, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea conflictului stagnează. Potrivit relatării, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic tradițional. Cu o zi înainte, un atac masiv rusesc cu drone și rachete a ucis 23 de persoane la Kiev și în orașul industrial Dnipro. Ce urmează: presiune pentru mai multă apărare antiaeriană În acest context, Zelenski încearcă să obțină livrări mai mari de muniții pentru apărarea antiaeriană din partea statelor NATO, în special rachete americane Patriot, pe care Kievul le consideră esențiale pentru contracararea atacurilor cu rachete balistice rusești. [...]

Uniunea Europeană pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu ținte pe industria militară, finanțe și veniturile din petrol , pe fondul evaluării că Moscova escaladează atacurile asupra civililor pe măsură ce este pusă sub presiune de loviturile ucrainene cu drone, potrivit Digi24 . Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a declarat într-un interviu pentru AFP, la Bruxelles, că recentele atacuri cu drone ale Ucrainei – inclusiv cele care au vizat Sankt Petersburg – indică „panică” la Moscova și ar explica intensificarea „atacurilor teroriste”, în formularea ei. În același timp, Kallas a susținut că Rusia „pierde bani și oameni”, ceea ce ar alimenta, în viziunea sa, creșterea atacurilor asupra civililor ucraineni. Ea a mai afirmat că recentele închideri ale internetului în Rusia ar urmări să limiteze înțelegerea publică a situației, pentru a evita întrebări incomode pentru Vladimir Putin și regimul său. Context operațional: atacuri cu drone și reacția Kremlinului Potrivit informațiilor citate de AFP și preluate de Digi24, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, chiar în ziua deschiderii Forumului Economic din oraș. Kremlinul a promis „răspunsuri sistematice” la aceste lovituri. Atacurile cu drone ale Kievului vin pe fondul intensificării reciproce a loviturilor: Ucraina își crește atacurile asupra țintelor militare și energetice rusești ca represalii pentru bombardamentele zilnice ale Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Digi24 notează, citând aceeași relatare, că la o zi înainte 23 de persoane au fost ucise în Ucraina într-un baraj masiv de rachete și drone rusești. Miza de reglementare: sancțiuni noi, cu accent pe finanțare și petrol Pe linia de politică publică, Kallas a reluat ideea că presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a o împinge la negocieri cu Ucraina, în condițiile în care discuțiile de pace lansate anul trecut de Statele Unite sunt descrise ca fiind blocate. În acest cadru, UE discută un nou pachet de sancțiuni – al 21-lea de la invazia din februarie 2022 – cu obiective punctuale: țintirea industriei militare; țintirea instituțiilor financiare, pentru a limita capacitatea de a strânge capital; menținerea veniturilor Rusiei din petrol cât mai scăzute posibil, petrolul fiind indicat drept principala sursă de finanțare a războiului. Ce urmează Materialul nu precizează un calendar pentru adoptarea pachetului de sancțiuni, dar indică faptul că discuțiile sunt în desfășurare la nivelul Uniunii Europene, în paralel cu escaladarea atacurilor și cu blocajul negocierilor de pace. [...]

Atacurile ucrainene cu rază lungă cresc riscul de escaladare și pun presiune pe infrastructura energetică rusă , avertizează secretarul de stat american Marco Rubio , după loviturile cu drone care au vizat obiective din zona Sankt Petersburg, potrivit Digi24 . Rubio a spus, într-o audiere în fața unei comisii parlamentare, că în ultimele luni Ucraina „a devenit din ce în ce mai eficientă” în atacuri „adânc în teritoriul rus”, iar acest lucru face ca „riscul de escaladare” să fie „real, mai real decât era acum doi ani”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției AFP, preluată de Agerpres. În aceeași zi, mai multe drone au vizat obiective strategice din Rusia, inclusiv cel mai mare terminal petrolier din zona Mării Baltice, la Sankt Petersburg, și o fabrică militară din regiunea Tambov. Ambele locații ar fi fost cuprinse de incendii în urma atacurilor, conform informațiilor prezentate. De ce contează: infrastructura energetică intră în ecuația riscului Țintirea unui terminal petrolier ridică miza dincolo de componenta strict militară, pentru că introduce în ecuație infrastructura energetică folosită de Rusia în susținerea efortului de război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că „sancțiunile” ucrainene „de lungă distanță” au dat „rezultate bune” și că au fost lovite obiective importante pe teritoriul Rusiei, inclusiv terminalul din Sankt Petersburg și „ținte pur militare” de la baza Kronstadt. „Distanța de la granița de stat a Ucrainei până la această instalație a industriei petroliere ruse, care deservește războiul, este de aproximativ 1.100 de kilometri.” Context operațional: momentul ales și proximitatea față de forumul economic Lovitura asupra terminalului petrolier a avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, programat între 3 și 6 iunie, unde Vladimir Putin ar urma să susțină un discurs. Potrivit aceleiași surse, locul desfășurării forumului se află la aproximativ 17 kilometri de terminalul vizat. În acest context, mesajul transmis de Rubio este că eficiența crescută a atacurilor ucrainene cu rază lungă amplifică riscul unei escaladări, ceea ce, în viziunea sa, întărește argumentul pentru încercarea de a pune capăt războiului „dacă putem”. [...]

Loviturile rusești au ucis 22 de oameni, iar Zelenski cere înăsprirea aplicării sancțiunilor după ce a susținut că fiecare rachetă și dronă folosită de Rusia depinde de componente importate, ceea ce transformă furnizorii străini în „complici” la crime, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat bilanțul atacului de peste noapte: 22 de morți și 130 de răniți, inclusiv doi copii. În același timp, el a legat direct amploarea campaniei de lovituri de capacitatea Rusiei de a ocoli sancțiunile și de a continua să procure piese din străinătate – un mesaj cu miză de reglementare pentru statele care aplică (sau nu aplică suficient) restricțiile comerciale. Dimensiunea atacului și eficiența apărării aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia a lansat peste 70 de rachete (multe balistice) și aproximativ 656 de drone în timpul nopții, iar atacurile au continuat pe parcursul zilei cu aproape încă 100 de lovituri cu drone. Forțele aeriene ucrainene au transmis că 54 de drone și 33 de rachete au reușit să treacă de sistemul de apărare antiaeriană „multistrat”. În Kiev, sirenele și exploziile s-au auzit pe durata nopții până marți dimineață, iar autoritățile locale au spus că zeci de mii de oameni s-au adăpostit în subteran, inclusiv în stațiile de metrou. Ținte lovite în mai multe regiuni, inclusiv infrastructură civilă Zelenski a afirmat că o rachetă Zircon ar fi lovit simultan șapte clădiri, iar drone Shahed au lovit blocuri înalte din Dnipro, Harkiv, Zaporijjea și regiunile Poltava. În Kiev, au fost lovite și o clinică, precum și un showroom auto cu mașini fabricate în China. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Cernihiv, Sumî, Herson și Hmelnițkîi. În Odesa, autoritățile au anunțat avarierea unei maternități cu nou-născuți și femei în travaliu, fără victime. În Harkiv, oficialii au raportat cel puțin 15 răniți, inclusiv un copil, în urma unor lovituri asupra zonelor rezidențiale și a unor situri industriale din apropierea graniței. „Complicitate” prin ocolirea sancțiunilor: cifrele invocate de Zelenski Miza principală a mesajului lui Zelenski este că armamentul folosit de Rusia nu ar putea fi produs fără importuri de componente. El a susținut că ocolirea sancțiunilor alimentează direct capacitatea Moscovei de a continua atacurile. Zelenski a indicat următoarele exemple de dependență de piese din afara Rusiei: cinci rachete Kalibr ar conține 145 de componente importate; 33 de rachete Iskander ar conține 1.122 de piese străine; 650 de drone de diverse tipuri ar depinde de peste 17.000 de componente. „Asta înseamnă că în fiecare astfel de lovitură există – poate nu întotdeauna conștientă, dar totuși reală – complicitatea celor care lucrează pentru Rusia, care furnizează Rusiei bani, care o ajută să ocolească sancțiunile.” Context: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor În logica expusă de Zelenski, problema nu este doar militară, ci și de aplicare a regimurilor de sancțiuni și de control al exporturilor (adică reguli care limitează vânzarea de bunuri și tehnologii cu utilizare militară). Mesajul vizează atât companiile, cât și autoritățile din statele care pot bloca rutele de aprovizionare folosite pentru a alimenta producția de rachete și drone. În același material se menționează că, în pofida campaniei de lovituri, evaluări independente arată că forțele ruse au avut dificultăți în a obține câștiguri semnificative pe teren în ultimele luni, iar în unele săptămâni Ucraina ar fi recâștigat mai mult teritoriu decât a pierdut, chiar dacă orașele rămân sub atacuri repetate. [...]

România își deschide bazele pentru operațiuni defensive în Orientul Mijlociu , într-un semnal de aliniere la cererea Washingtonului ca Europa să își asume un rol mai mare în securitatea globală, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Fox News Digital că Bucureștiul a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii militare românești pentru „activități defensive” legate de tensiunile cu Iranul și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . Sprijinul invocat de șefa diplomației include operațiuni precum realimentarea aeriană și, potrivit declarațiilor sale, nu presupune intrarea României într-un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Miza: securitate și rute comerciale În interviu, Țoiu a argumentat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții în crize care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale, în contextul sensibilității Strâmtorii Hormuz pentru transporturile maritime. Declarațiile vin pe fondul solicitărilor administrației Trump ca aliații europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, notează jurnaliștii Fox News. Angajamente de apărare: de la 2% la o medie de 3,4% din PIB Ministrul interimar a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. Totodată, Țoiu a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a insistat asupra nevoii unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Context separat: incidentul cu drona din Galați și disputa de la ONU În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați , afirmând că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”, sugerând inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării rolul unui membru permanent al Consiliului de Securitate în menținerea păcii „în timp ce acționează ca stat agresor”. Potrivit ministrului, Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României, iar Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic. [...]

Ungaria păstrează pârghii de veto în dosarul UE al Ucrainei , deși Kievul a acceptat să restabilească drepturi pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia, potrivit Digi24 . Mesajul Budapestei este că acordul pe minorități nu se traduce automat într-un „culoar rapid” pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar Peter Magyar a spus că Ucraina s-a angajat să restabilească „deplin” drepturile educaționale, lingvistice, culturale și politice ale comunității maghiare din regiunea Transcarpatia, după săptămâni de negocieri la nivel de experți, la care au participat și organizații politice și biserici care reprezintă etnicii maghiari din zonă. „Sunt foarte bucuros să vă anunţ [...] că guvernul ucrainean s-a angajat să transpună măsurile convenite în sistemul său juridic în viitorul apropiat” Ce condiții menține Budapesta pentru parcursul european al Ucrainei Deși angajamentele Ucrainei ar urma să fie incluse în planul de acțiune pentru aderarea la UE, Peter Magyar a precizat că Ungaria nu susține „negocieri accelerate” de aderare. În același timp, el a indicat două praguri politice distincte: dacă Ucraina își respectă promisiunea privind drepturile minorității, Ungaria ar sprijini deschiderea primului grup de capitole de negociere; chiar și dacă Ucraina ar închide toate cele 33 de capitole de negociere în 10–15 ani, Ungaria ar organiza un referendum „cu valoare obligatorie” privind aderarea efectivă. Context: miza drepturilor minorității și blocajele din ultimii ani Digi24 notează că, deși Budapesta și Kievul au intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după plecarea de la putere, luna trecută, a fostului premier Viktor Orban , tema minorității maghiare a rămas un factor de tensiune. Relațiile s-au deteriorat după două schimbări legislative în Ucraina: în 2017, o lege care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. Comunitatea maghiară din Ucraina este estimată la aproximativ 150.000 de persoane, concentrate în principal în Transcarpatia, în vestul țării. De ce contează: aderarea rămâne condiționată politic Pentru procesul de aderare la UE, mesajul central este că Ungaria își păstrează instrumentele de condiționare politică, chiar și după un acord pe un subiect sensibil bilateral. În practică, sprijinul Budapestei pare legat de implementarea efectivă a angajamentelor Kievului, iar perspectiva unui referendum obligatoriu adaugă un filtru suplimentar, cu potențial de întârziere, la finalul negocierilor. [...]