Știri
Știri din categoria Externe

NATO ridică presiunea psihologică pe recrutarea Rusiei, după ce secretarul general Mark Rutte a transmis de la Kiev un mesaj direct către tinerii ruși, avertizând că riscă să fie trimiși nepregătiți pe front și abandonați dacă sunt răniți, potrivit Biziday.
Într-o conferință de presă, Rutte a descris campaniile de recrutare ale Rusiei drept „o afacere proastă” pentru cei care se înrolează și a susținut că noii recruți nu ar fi antrenați adecvat și ar primi echipamente „sub standarde”. El a insistat că probabilitatea de a fi uciși sau răniți este ridicată și că, în cazul rănirii, există riscul să fie lăsați „să sufere în noroi și să moară”.
Rutte a afirmat că Rusia ar înregistra „peste 30 de mii de soldați” pierduți lunar în Ucraina. În aceeași declarație, el a comparat acest nivel cu pierderile Uniunii Sovietice din războiul din Afganistan, susținând că ar fi vorba de „mai mulți oameni într-o lună” decât a pierdut URSS „în 10 ani”, în anii 1980.
Tot în mesajul de la Kiev, secretarul general al NATO a spus că, „în timp ce Ucraina obține victorii pe câmpul de luptă”, Rusia ar deveni „din ce în ce mai disperată”.
Separat, Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, a declarat într-un interviu că recentele atacuri cu drone lansate de Rusia „demonstrează clar panică”. Ea a legat intensificarea atacurilor ucrainene în adâncime, inclusiv asupra instalațiilor petroliere, de finanțarea războiului, afirmând că „petrolul este un element care finanțează războiul din Ucraina” și că Vladimir Putin „pierde bani, oameni și impuls”, motiv pentru care își intensifică atacurile asupra civililor, potrivit France24.
Informațiile despre declarațiile lui Rutte sunt relatate și de Reuters, iar comentariile Kajei Kallas sunt preluate de France24.
Recomandate

Scăderea încrederii europenilor în SUA ca partener de securitate împinge agenda de reînarmare a UE , inclusiv prin creșterea bugetelor naționale și discuții despre împrumuturi comune, potrivit unui sondaj citat de Mediafax , publicat înaintea summit-urilor G7 și NATO . Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe arată că doar 11% dintre europeni văd SUA drept un aliat al Uniunii Europene, un minim istoric, sub nivelul din noiembrie 2024, când 22% dintre cetățeni nu considerau SUA un aliat al Europei. Rezultatele, relatează Reuters, indică o încredere tot mai scăzută în Washington ca partener de securitate. Cercetarea a fost realizată în 15 țări europene (Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit), pe respondenți de peste 18 ani. Majoritatea participanților din toate țările chestionate au spus că se îndoiesc că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Presiune pentru cheltuieli mai mari și finanțare comună în Apărare Pe fondul acestor percepții, marea majoritate a europenilor intervievați consideră că guvernele ar trebui să crească cheltuielile naționale pentru Apărare; excepția menționată este Italia, unde peste jumătate dintre cetățeni se declară împotriva unei astfel de creșteri. În paralel, aproape 5 din 10 europeni (47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru această opțiune sunt în: Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%). „Cumpărați european”: reducerea dependenței de echipamentele militare americane Sondajul indică și o orientare către reducerea dependenței de echipamente militare americane, în favoarea alternativelor europene, cu sprijin mai puternic în Danemarca, Țările de Jos și Suedia pentru „achiziționarea de produse europene”. Există însă diferențe între state: Polonia este menționată ca excepție, fiind singura țară în care majoritatea respondenților ar susține creșterea achizițiilor de arme din SUA. În Germania, Italia și Ungaria, opiniile sunt descrise ca fiind semnificativ împărțite pe acest subiect. Factorul politic: percepția despre Trump și relația transatlantică Dincolo de dimensiunea de securitate, marea majoritate a europenilor (cu excepția Bulgariei) consideră că relațiile dintre SUA și Europa s-ar îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere. În același tablou, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, dar consensul se reduce când discuția ajunge la trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau la extinderea UE spre est. Energie: opoziție față de reluarea importurilor din Rusia, chiar cu costuri mai mari Pe politica energetică, 44% dintre europeni se opun reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, chiar dacă asta ar însemna costuri mai mari în energie, potrivit datelor citate. [...]

Comisia Europeană a propus al 21-lea pachet de sancțiuni, cu ținte directe în energie, finanțe și criptomonede. În analiza publicată de Digi24 , miza este extinderea presiunii dincolo de economia „oficială” a Rusiei, către canale financiare mai greu de urmărit, despre care se afirmă că ar fi folosite pentru ocolirea restricțiilor și pentru operațiuni de influență și sabotaj în Europa. Propunerea Comisiei vizează sectorul energetic, serviciile financiare și firme/platforme de criptomonede acuzate că ajută Moscova să eludeze sancțiunile. Adam Jasser, director de știri al TVP World , susține că aceste măsuri „scot la iveală vulnerabilitățile tot mai mari” ale Rusiei, intern și extern, în condițiile în care UE încearcă să închidă rute alternative de finanțare. Criptomonedele, trecute în prim-planul sancțiunilor Un element central al noului pachet este accentul pe criptomonede, pe fondul acuzațiilor că Rusia le-ar fi folosit pentru a finanța activități de sabotaj în Europa. Jasser afirmă că Moscova ar fi recrutat agenți și voluntari prin rețele sociale și platforme precum Discord, iar finanțarea prin criptomonede ar fi avut rolul de a reduce trasabilitatea banilor. În această logică, sancțiunile urmăresc să lovească nu doar fluxurile economice vizibile, ci și „canalele financiare ascunse” asociate operațiunilor de spionaj, sabotaj și influențare, potrivit aceleiași analize. Implicația economică: presiune pe mecanismele de ocolire a restricțiilor Din perspectiva impactului economic, extinderea sancțiunilor către zona cripto și către servicii financiare are rolul de a îngusta opțiunile de plată și de transfer pentru entități care ar susține efortul de război, inclusiv prin mecanisme de evitare a restricțiilor existente. Materialul nu oferă estimări sau cifre privind efectul financiar, dar indică direcția: UE încearcă să reducă spațiul de manevră al Moscovei în afara circuitelor tradiționale. Context politic: UE „preia inițiativa”, în lectura TVP World Jasser mai susține că echilibrul politic în jurul Ucrainei se schimbă și că, „într-un anumit sens”, administrația Trump ar lăsa „câmpul liber” europenilor, care ar profita de ocazie prin presiune pentru sancțiuni mai dure și garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev. În același registru, el afirmă că în SUA ar exista o schimbare de ton: influențatori „ultra-MAGA” deschis pro-ruși ar pierde teren, iar unele voci militare ar descrie Ucraina drept „un atu, mai degrabă decât o povară”, pe fondul experienței acumulate pe câmpul de luptă și al progreselor în războiul modern. Ce urmează Articolul plasează discuția în jurul propunerii Comisiei Europene pentru pachetul 21 de sancțiuni. Materialul nu precizează calendarul de adoptare și nici forma finală a măsurilor, care poate fi modificată în procesul decizional la nivelul UE. [...]

Zelenski pune din nou pe masă aderarea la NATO, într-un moment în care Kievul cere garanții suplimentare de securitate , la summitul nordic-baltic de la Tallinn, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia și al eforturilor Ucrainei de a se integra mai profund în structurile occidentale. Într-o conferință de presă susținută alături de președintele Estoniei, Alar Karis, Volodimir Zelenski a spus că Europa are nevoie de o Ucraină capabilă să se apere și a insistat că locul țării sale este în Alianța Nord-Atlantică . În material este menționat că informațiile sunt relatate de TVPWorld. Sprijin politic regional, dar fără decizie de aderare Alar Karis și-a exprimat susținerea pentru viitoarea aderare a Ucrainei la NATO, iar liderii statelor nordice și baltice au reafirmat, într-o declarație comună, sprijinul pentru obiectivele euro-atlantice ale Kievului. Summitul are loc într-un context în care statele nordice și baltice sunt prezentate drept unii dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei, pledând pentru menținerea ajutorului acordat Kievului și pentru intensificarea presiunilor asupra Moscovei. Ce cere Zelenski partenerilor occidentali Pe lângă tema NATO, Zelenski le-a cerut partenerilor occidentali: să mențină eforturile diplomatice; să continue asistența militară și financiară; să avanseze procesul de deschidere a tuturor capitolelor de negociere necesare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În ansamblu, mesajul de la Tallinn indică faptul că Ucraina încearcă să transforme sprijinul politic regional într-o perspectivă mai concretă de integrare euro-atlantică, în paralel cu continuarea sprijinului financiar și militar din partea aliaților. [...]

Marea Britanie și Ucraina pregătesc o alternativă europeană la Patriot, pe fondul penuriei de interceptori americani , într-o mișcare care poate schimba rapid lanțul de aprovizionare pentru apărarea antiaeriană a Kievului și poate deschide comenzi pentru industria europeană de senzori și ghidaj, potrivit Mediafax . Inițiativa a fost anunțată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski după discuții recente cu premierul britanic Keir Starmer . Zelenski a spus că țările E3 – Franța, Germania și Marea Britanie – vor sprijini Ucraina cu „capacități antibalistice” și că obiectivul este dezvoltarea unui sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. „Țările E3 [Franța, Germania și Marea Britanie] ne vor ajuta cu capacități antibalistice. (…) sper că vom reuși să dezvoltăm un sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. Lucrăm la asta. Avem nevoie de el, iar Marea Britanie are nevoie de el.” De ce contează: stocuri critice și dependență de interceptori PAC-3 Demersul vine într-un moment în care Kievul are dificultăți tot mai mari în interceptarea rachetelor balistice rusești, iar stocurile pentru apărarea aeriană sunt la un nivel „critic”, conform articolului. În același context, Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să intensifice livrările de interceptori PAC-3 (rachete interceptoare pentru Patriot), descriși ca fiind în cantități limitate. Mediafax notează că Ucraina întâmpină probleme în asigurarea aprovizionării cu rachete de fabricație americană, pe fondul reorientării atenției președintelui american către războiul SUA împotriva Iranului. Cum ar arăta „Patriotul european”: producție în Ucraina, componente-cheie din Europa Potrivit surselor ucrainene citate de The Telegraph (menționat de Mediafax), planul Kievului este ca industria de apărare ucraineană să producă rachetele interceptoare pentru sistemul european, în timp ce firme europene ar urma să furnizeze componentele critice: sisteme radar; sisteme de urmărire; sisteme de ghidare. O sursă citată de The Telegraph susține că Ucraina ar avea rolul de a produce interceptori antibalistici și că aceștia sunt deja testați, însă ar fi nevoie de „sisteme de ghidare” de la aliați pentru a integra capabilitățile într-un „Patriot european”, descris ca „mult mai ieftin” și cu potențial de creștere a producției. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, un buget sau un model industrial concret (companii implicate, capacități de producție, locații). Este însă explicită direcția: reducerea dependenței de SUA printr-o soluție europeană, cu Ucraina ca bază de producție pentru interceptori și Europa ca furnizor de tehnologie de detecție și ghidaj. [...]

Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]

Teheranul avertizează că un conflict cu SUA ar putea depăși Orientul Mijlociu , în timp ce Qatarul a trimis o delegație la Teheran pentru discuții diplomatice, pe fondul escaladării schimburilor de amenințări dintre Iran și administrația Trump, potrivit News . Mesajul de sfidare a venit după ce Donald Trump a promis că SUA vor lovi Iranul „cu toată forța”. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului iranian, a susținut într-o postare pe X că numărul victimelor americane ar fi „deja mult mai mare decât recunoaște Trump” și a avertizat că, „de data aceasta”, războiul „nu se va limita” la regiune. „Nu ne temem să ne luptăm cu învinșii. Numărul victimelor americane este deja mult mai mare decât recunoaște Trump, și va crește. De data aceasta, războiul nu se va limita la această regiune. Vom vedea ce se va întâmpla!” Ținta: infrastructura critică, în centrul retoricii Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat amenințările lui Trump privind vizarea infrastructurii critice iraniene drept „un semn de disperare”, nu „o demonstrație de putere”. În același context, Fox News a relatat anterior că Trump ar fi spus într-un interviu că este pe punctul de a ordona noi atacuri împotriva centralelor electrice și podurilor iraniene. „Infrastructura critică este linia de viață a oamenilor. Amenințarea de a le viza – de la rețelele de transport la industriile de electricitate și apă – nu este o demonstrație de putere, ci un semn de disperare în fața voinței unei națiuni.” Pezeshkian a mai afirmat că Iranul va rămâne „neclintit” în fața presiunilor și amenințărilor, invocând capacitățile interne și „unitatea națională”. Qatar intră în jocul diplomatic, dar fără detalii despre mandat În paralel, o delegație din Qatar a sosit la Teheran pentru consultări privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice legate de conflictul cu Statele Unite, potrivit postului public iranian IRIB, citat de News. Televiziunea de stat a Iranului a prezentat vizita ca parte a unui proces diplomatic menit să pună capăt a ceea ce a numit „războiul impus de SUA” împotriva Iranului. IRIB nu a oferit detalii despre componența delegației, cine o conduce sau durata vizitei, ceea ce limitează evaluarea mizei concrete a discuțiilor. Contextul escaladării: armistițiu fragil și atacuri reciproce Tensiunile se suprapun peste un armistițiu convenit în aprilie între Washington și Teheran, urmat de o escaladare descrisă ca una dintre cele mai semnificative de la acel moment. Potrivit informațiilor prezentate, schimburile de atacuri au fost declanșate de prăbușirea unui elicopter american în apropierea Strâmtorii Hormuz , incident pus de Washington pe seama unei drone iraniene. SUA au răspuns atacând 20 de ținte iraniene din jurul strâmtorii, iar Iranul a lansat ulterior atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain, fără victime sau pagube semnificative raportate la instalații. În acest cadru, Trump a declarat că Iranul „a întârziat prea mult” încheierea unui acord și că „va trebui să plătească prețul”, afirmând ulterior că SUA vor lovi Iranul „foarte dur”. Teheranul a anunțat, la rândul său, că va reevalua relațiile diplomatice cu SUA, invocând încălcări repetate ale armistițiului. [...]