Știri
Știri din categoria Externe
NATO ridică presiunea psihologică pe recrutarea Rusiei, după ce secretarul general Mark Rutte a transmis de la Kiev un mesaj direct către tinerii ruși, avertizând că riscă să fie trimiși nepregătiți pe front și abandonați dacă sunt răniți, potrivit Biziday.
Într-o conferință de presă, Rutte a descris campaniile de recrutare ale Rusiei drept „o afacere proastă” pentru cei care se înrolează și a susținut că noii recruți nu ar fi antrenați adecvat și ar primi echipamente „sub standarde”. El a insistat că probabilitatea de a fi uciși sau răniți este ridicată și că, în cazul rănirii, există riscul să fie lăsați „să sufere în noroi și să moară”.
Rutte a afirmat că Rusia ar înregistra „peste 30 de mii de soldați” pierduți lunar în Ucraina. În aceeași declarație, el a comparat acest nivel cu pierderile Uniunii Sovietice din războiul din Afganistan, susținând că ar fi vorba de „mai mulți oameni într-o lună” decât a pierdut URSS „în 10 ani”, în anii 1980.
Tot în mesajul de la Kiev, secretarul general al NATO a spus că, „în timp ce Ucraina obține victorii pe câmpul de luptă”, Rusia ar deveni „din ce în ce mai disperată”.
Separat, Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, a declarat într-un interviu că recentele atacuri cu drone lansate de Rusia „demonstrează clar panică”. Ea a legat intensificarea atacurilor ucrainene în adâncime, inclusiv asupra instalațiilor petroliere, de finanțarea războiului, afirmând că „petrolul este un element care finanțează războiul din Ucraina” și că Vladimir Putin „pierde bani, oameni și impuls”, motiv pentru care își intensifică atacurile asupra civililor, potrivit France24.
Informațiile despre declarațiile lui Rutte sunt relatate și de Reuters, iar comentariile Kajei Kallas sunt preluate de France24.
Recomandate
Semnalul de „pace” transmis de Vladimir Putin rămâne condiționat de o negociere directă Rusia–Ucraina , fără a indica pași concreți sau un calendar, potrivit HotNews , care citează Reuters. Declarația a fost făcută joi, în cadrul unui forum economic organizat în Extremul Orient al Rusiei , unde președintele rus a spus că vede o posibilitate de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina. „Există o șansă? În opinia mea, da, există.” În același context, Putin a susținut că soluția trebuie să vină de la „țările implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, formulare care indică o poziționare pe linia negocierilor bilaterale, fără a detalia rolul altor actori internaționali sau condițiile unui eventual acord. Din perspectiva impactului, mesajul contează mai ales ca semnal politic către piețe și parteneri externi, însă, pe baza informațiilor din material, nu rezultă elemente operaționale (inițiere de discuții, propuneri, concesii) care să schimbe imediat evaluarea riscului geopolitic asociat conflictului. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
Rusia își apără loviturile lângă România și atacă public poziția Bucureștiului în NATO potrivit Mediafax , după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Miza imediată pentru România este de securitate și de politică externă: Moscova încearcă să normalizeze atacuri asupra infrastructurii de la Dunăre, în imediata vecinătate a teritoriului românesc, și să mute discuția de la riscurile generate de Rusia către „amenințarea” NATO. Ambasada Federației Ruse la București a reacționat într-un ton agresiv la convocare, respingând acuzațiile ridicate de partea română și reluând tezele Moscovei despre războiul din Ucraina. În comunicatul transmis după întâlnire, reprezentanța rusă încearcă inclusiv să justifice atacul asupra punctului de frontieră Orlivka, aflat chiar în dreptul României, susținând că obiectivele folosite de Ucraina pentru operațiuni sau tranzit militar sunt „ținte legitime”. Atacul de la Orlivka și efectele din proximitatea României Ambasada susține că Vladimir Lipaev a respins protestul României și a afirmat: „Orice obiective folosite de Ucraina pentru desfășurarea acțiunilor de luptă și pentru tranzitul militar, inclusiv cele mascate drept obiective civile, au fost și rămân ținte legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse”. Atacul a avut loc în noaptea de 31 august spre 1 septembrie, când Rusia a lovit din nou regiunea Odesa și infrastructura din apropierea Dunării. Punctul de frontieră Orlivka, situat în imediata apropiere a teritoriului României, a fost avariat, iar activitatea a fost suspendată temporar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că obiectivul a fost lovit în mod deliberat. În aceeași noapte, sistemele radar românești au detectat ținte aeriene în apropierea frontierei, iar două aeronave F-18 spaniole aflate în misiune NATO au fost ridicate de la sol. Populația din nord-estul județului Tulcea a primit mesaje RO-Alert. Ministerul Apărării a precizat ulterior că nu au fost identificate pătrunderi în spațiul aerian național. Convocarea la MAE și mesajul politic al Moscovei Ambasadorul rus a fost convocat pe 3 septembrie la MAE, unde autoritățile române au ridicat problema implicării Rusiei în incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle , dar și a atacurilor rusești asupra unor obiective civile din Ucraina. În comunicat, Ambasada Rusiei îl acuză pe Volodimir Zelenski că s-ar fi transformat într-un „terorist internațional” și susține că liderul de la Kiev ar încerca să provoace extinderea conflictului în Europa. Totodată, reprezentanța diplomatică afirmă că sprijinul militar, tehnic, logistic și diplomatic acordat Ucrainei de statele occidentale ar echivala cu o formă de „complicitate” la presupusele crime ale Kievului. În final, mesajul se extinde către politica externă a României: Lipaev susține că amenințarea la adresa securității României „nu vine din partea Rusiei”, ci din ceea ce numește politica „aripii agresive” a conducerii NATO și a Bruxelles-ului. Contextul Leipzig/Halle: acuzații de „acțiuni hibride” Convocarea a avut loc și pe fondul cazului de la aeroportul Leipzig/Halle, unde Germania a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă. Autoritățile germane investighează descoperirea unei drone dotate cu explozibil și detonator în apropierea aeroportului, descris ca un nod cargo european folosit inclusiv pentru transporturi legate de NATO și Ucraina. România s-a alăturat reacției mai multor state europene. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis că România nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și că Bucureștiul va acționa coordonat cu aliații săi. Moscova neagă implicarea în incidentul din Germania, la fel cum respinge constant acuzațiile occidentale privind operațiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și alte acțiuni hibride pe teritoriul statelor europene. [...]
Lavrov leagă creșterea cheltuielilor militare în NATO de presiuni pe nivelul de trai , susținând că Alianța și UE își „prelungesc” existența prin noi pretexte, potrivit HotNews , care citează declarații făcute la Forumul Economic de la Vladivostok. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a afirmat că NATO „nu va mai rezista mult timp” și că încercarea de a găsi motive pentru prelungirea existenței alianței „nu poate continua mult timp”. În același registru, el a susținut că Uniunea Europeană „și-a pierdut avantajele” și „s-a transformat într-un bloc militar anti-rus, deschis agresiv”, care ar servi drept sprijin pentru NATO. Argumentul economic invocat: costul reînarmării În intervenția sa, Lavrov a pus accent pe efectele bugetare ale majorării cheltuielilor militare, sugerând că acestea se traduc în costuri sociale pentru populație. „E vorba de sume uriaşe, atunci când cheltuielile militare cresc, în urma deciziilor luate, de la 2% la 5% din buget sau din PIB – nu contează, desigur, acest lucru se reflectă asupra nivelului de trai cotidian din aceste ţări”, a spus Lavrov. Contextul invocat: de la Afganistan la „limitarea Chinei” Lavrov a dat ca exemplu intervenția din Afganistan după atentatele din New York din septembrie 2001, despre care a spus că s-a încheiat „fără glorie”. El a mai afirmat că ulterior ar fi urmat o „renaștere” a unor viziuni „rusofobe” și că NATO ar încerca acum să-și extindă influența spre Asia de Sud-Est și Nord-Est, sub sloganul „limitării Chinei”, menționând și amplificarea problemei Taiwanului. Declarațiile sunt prezentate de HotNews ca relatate de agenția rusă TASS și preluate „conform News.ro”. [...]
Polonia a convocat ambasadorul Rusiei, ridicând miza diplomatică în disputa privind „atacurile hibride” atribuite Moscovei , după ce Germania a concluzionat că Rusia ar fi responsabilă pentru o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Mediafax . Convocarea a avut loc joi, la Ministerul polonez de Externe, iar Varșovia a transmis că urmează să își exprime „opoziția fermă față de escaladarea acțiunilor agresive ale Rusiei”, pe fondul acuzațiilor privind implicarea Moscovei în incidentul din Germania. Ce a declanșat reacția Varșoviei Decizia Poloniei vine la o zi după ce Ministerul de Externe polonez și-a exprimat solidaritatea cu Germania, în urma informațiilor potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele tentativei de atac de la aeroportul Leipzig/Halle, produsă în luna august. Guvernul german a anunțat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident, pe baza investigațiilor poliției și a informațiilor serviciilor de informații. Conform datelor prezentate, o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe 4 august în apropierea unui avion cargo ucrainean la aeroportul Leipzig/Halle și a fost dezamorsată. Context: „sabotaj” și consolidarea flancului estic Polonia a condamnat miercuri „actele de sabotaj și tentativele de atac hibrid” pe teritoriul statelor membre NATO și UE și a anunțat că își va intensifica eforturile pentru consolidarea flancului estic al Alianței și al Uniunii Europene. Rusia a respins acuzațiile formulate de Germania și a calificat afirmațiile privind implicarea sa în incidentul de la Leipzig drept nefondate. [...]
Reacția coordonată a UE și NATO ridică miza de securitate după ce Germania a acuzat oficial Rusia pentru incidentul cu dronă de pe aeroportul din Leipzig, iar următorii pași urmează să fie discutați de miniștrii de Externe ai Uniunii, potrivit Biziday . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că „dovezile sunt clare” și a salutat măsurile anunțate de Berlin, adăugând că Alianța „va continua să își consolideze capacitatea de a descuraja și apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări – inclusiv a acțiunilor maligne precum cele observate la Leipzig și în alte părți ale Alianței”. UE: solidaritate cu Germania și mesaj de „răspuns clar” la atacuri hibride Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că a discutat cu cancelarul Merz despre „atacul hibrid” de la Leipzig și a transmis că UE este „pe deplin solidară cu Germania”. Ea a susținut că guvernul german „a luat măsuri ferme” și că „atacurile hibride nu vor trece fără un răspuns clar”, acuzând Rusia că încearcă să semene „neîncredere și frică” în societățile europene. În același mesaj, a reiterat sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”. Președintele Consiliului European, António Costa, a condamnat „în termenii cei mai duri” tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și a cerut Rusiei să oprească războiul de agresiune împotriva Ucrainei, subliniind, la rândul său, solidaritatea UE cu Germania. Următorii pași: discuții la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE Ministrul polonez de Externe a susținut poziția Germaniei și a indicat că miniștrii de Externe ai UE vor discuta „următorii pași” la reuniunea lor din Irlanda, programată marți și miercuri. În același context, Donald Tusk a spus că Rusia „nu va câștiga acest război”. Separat, viceprim-ministrul și ministrul de Externe al Ungariei, Anita Orbán, a declarat că Budapesta este „profund îngrijorată” de creșterea „numărului și intensității” activităților hibride rusești pe teritoriul european. Mesajele statelor: avertismente către Moscova și sprijin pentru Berlin Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că Rusia încearcă să intimideze și să submineze sprijinul pentru Ucraina, dar „nu va reuși”, afirmând solidaritatea deplină cu Germania. Și alți lideri europeni au transmis mesaje similare: președintele Lituaniei a vorbit despre „deplină solidaritate”, iar oficiali suedezi au spus că „suntem uniți” și vor continua să apere „aliatul și vecinul” lor. Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a susținut acțiunile Germaniei și a legat direct incidentul de securitatea colectivă: „Securitatea aliaților noștri este securitatea noastră, a tuturor”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează The Guardian . [...]
