Știri
Știri din categoria Politică

Nicuşor Dan leagă stabilitatea economică de ieşirea din criza politică şi de agenda de securitate, susţinând că, în cele cinci luni de criză guvernamentală, „statul a continuat să funcţioneze”, iar economia „se stabilizează”, potrivit News. Mesajul a fost transmis într-un interviu acordat emisiunii „The Julie Mason Show” (SiriusXM), la o zi după instalarea unui nou guvern, conform declaraţiilor preşedintelui.
În interviu, Nicuşor Dan a spus că guvernul demis a avut atribuţii limitate, dar că au fost finalizate „multe lucruri importante”, inclusiv pe zona de securitate şi apărare, menţionând programul european SAFE, în care sunt implicate şi companii americane.
Întrebat despre evoluţia economiei, preşedintele a afirmat că aceasta „se stabilizează”. El a invocat creşterea economică din ultimele două decenii, susţinând că PIB-ul României „s-a triplat” în 20 de ani, dar a admis că în ultimii „unu-doi-trei ani” deficitul a fost „destul de mare”, iar reducerea lui are „un anumit impact asupra economiei”.
În acelaşi timp, Nicuşor Dan a spus că România a îndeplinit criteriile pentru aderarea la OCDE şi că se aşteaptă ca ţara să devină „în curând” membră a organizaţiei.
Preşedintele a reluat ideea că România este „un loc foarte bun pentru investiţii”, invocând calitatea forţei de muncă, oportunităţile din energie şi tradiţia în tehnologie, IT şi matematică.
Pe componenta de apărare, el a afirmat că România a ajuns la 2,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare şi a indicat investiţia de patru miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) în baza de la Kogălniceanu, despre care a spus că va deveni cea mai mare din Europa. Totodată, a pledat pentru consolidarea prezenţei militare americane peste nivelul actual de „1.000 – 1.500” de militari, argumentând că aceasta ar stabiliza regiunea şi ar conta şi pentru SUA, prin poziţionarea României la Marea Neagră.
Nicuşor Dan a declarat că România este afectată inclusiv economic de războiul din Ucraina, deoarece Marea Neagră a fost o rută comercială importantă, iar regiunea este acum mai instabilă. El a mai spus că România nu a fost pregătită iniţial pentru atacurile cu drone, dar că a făcut progrese şi „a început să le doboare”, acuzând Rusia că încearcă escaladarea conflictului şi extinderea lui prin mijloace de „război hibrid” (sabotaje, atacuri cibernetice, drone).
Întrebat care sunt principalele preocupări, preşedintele a indicat securitatea drept „prima preocupare”, enumerând calmarea situaţiei, îmbunătăţirea capacităţilor de apărare şi menţinerea relaţiilor bune cu partenerii.
A doua prioritate, în formularea sa, este atragerea de investiţii străine, pe motiv că România nu atrage „suficiente” investiţii raportat la potenţial, iar o parte importantă din activitatea sa vizează aducerea unor investiţii „importante” în ţară.
Recomandate

România și Bulgaria discută coordonare cu Turcia pentru securitatea navigației în Marea Neagră , un subiect cu impact direct asupra rutelor maritime și a conectivității regionale, potrivit News . Premierul Luca Niculescu a avut miercuri o convorbire telefonică cu prim-ministrul Bulgariei, Rumen Radev, pe tema consolidării coordonării dintre cele două state în cadrul Parteneriatului strategic . Discuția a vizat „provocările actuale” legate de securitate și conectivitate în regiunea Mării Negre, în contextul unei situații care „se deteriorează din ce în ce mai mult”, conform mesajului publicat de Niculescu pe platforma X. De ce contează: securitatea navigației și conectivitatea regională În mesajul său, șeful Executivului a indicat explicit necesitatea unui format de cooperare care să includă și Turcia, pentru a reduce riscurile asupra navigației în Marea Neagră. „Trebuie să colaborăm între noi şi cu Turcia pentru a asigura securitatea navigaţiei în Marea Neagră.” Niculescu a mai spus că a salutat „recente inițiative” ale președintelui României, Nicușor Dan, de a atrage atenția aliaților NATO asupra evoluțiilor din zonă. Ce urmează Cei doi premieri au convenit să se întâlnească „în viitorul apropiat”, pentru continuarea dialogului și a coordonării, fără ca în acest stadiu să fie anunțate măsuri concrete sau un calendar. [...]

Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]

Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]

Ieșirea publică a SRI împotriva unui politician a reaprins discuția despre controlul civil al serviciilor de informații , după ce mai mulți lideri politici au acuzat instituția de derapaj instituțional și de intrare într-o dispută politică, potrivit Știrile Pro TV . Cătălin Drulă , fost președinte USR și vicepreședinte al Camerei Deputaților, susține că reacția SRI – un comunicat „la ceas de noapte” în care îl atacă pe Ludovic Orban – „ar trebui să aprindă toate semnalele de alarmă posibile” și indică „reflexe anti-democratice” la vârful instituției. Drulă afirmă că o democrație nu poate funcționa cu servicii „scăpate de sub control” și fără supraveghere civilă, criticându-l totodată pe președintele Nicușor Dan pentru că ar „bagateliza” obligația de a numi o conducere civilă a SRI, în condițiile în care instituția este condusă de un șef interimar „de ani de zile”. „Ieșirea SRI cu comunicat la ceas de noapte în care atacă un politician de opoziție ar trebui să aprindă toate semnalele de alarmă posibile.” PNL: reacția SRI riscă să afecteze credibilitatea și neutralitatea instituției Deputatul PNL Alexandru Muraru , președinte al PNL Iași, califică declarația SRI drept „o eroare gravă” și „o ieșire instituțională impardonabilă”, argumentând că serviciile de informații nu ar trebui să intre în „războaie publice” cu politicienii. În opinia sa, reacția publică a SRI la afirmațiile lui Orban este „un atac disproporționat” care poate prejudicia atât persoana vizată, cât și credibilitatea Serviciului, reputația profesioniștilor din instituție și încrederea publicului în neutralitatea politică a serviciilor. Muraru face distincția între dreptul unei instituții de a clarifica informații factuale despre propria activitate și „tentația de a deveni participant” într-o dispută politică, susținând că, atunci când SRI califică discursul unui politician drept „suburban” sau interpretează motive politice, părăsește registrul comunicării instituționale. Ce a declanșat disputa SRI–Orban Potrivit materialului, conflictul a pornit după ce Ludovic Orban, fost consilier al președintelui Nicușor Dan, a afirmat că șeful statului s-ar fi apropiat de PSD pentru a obține sprijin pentru un nou mandat, oferind la schimb guvernarea. Orban a sugerat, în acest context, că „serviciile” ar fi garantat că PSD își va respecta înțelegerile, indicând SRI și SPP. În replică, SRI a transmis că este „regretabilă și iresponsabilă” lansarea repetată în spațiul public a unor „acuzații nefondate” care atribuie instituției implicări politice „fără nicio dovadă”. Miza: standardul de comportament și răspunderea publică Din reacțiile citate, miza imediată nu este verificarea adevărului afirmațiilor lui Orban, ci felul în care o instituție cu putere ridicată comunică public și cum își păstrează neutralitatea politică. Muraru cere explicații privind autorizarea mesajului și rațiunea instituțională a comunicării, precum și dacă au fost evaluate consecințele asupra percepției publice. În lipsa altor detalii în material despre pași instituționali concreți (de exemplu, o anchetă parlamentară sau o reacție oficială a Administrației Prezidențiale), rămâne de urmărit dacă disputa se va muta în zona de control democratic formal – în special prin solicitări de clarificare și asumare la nivelul conducerii SRI. [...]

Ministrul Economiei, Daniel Zamfir , spune că va publica rezultatele unor verificări interne , într-un mesaj cu tentă politică la adresa foștilor reprezentanți USR din minister, potrivit Mediafax . Miza practică este dacă anunțul se va transforma într-un demers administrativ cu efecte asupra conducerii și funcționării instituției, nu doar într-o dispută publică. Ce a transmis ministrul și ce promite că urmează Într-o postare pe Facebook, Zamfir a afirmat că, după preluarea mandatului, a descoperit probleme în minister, folosind o comparație cu „termitele” și sugerând că va face public „tot ce a găsit” după ce va extinde verificările. Mesajul a fost direcționat ironic către foștii miniștri USR Radu Miruță și Irineu Darău. „Am început să aprind lumina prin cămările de la Ministerul Economiei și am dat de termite! Și am apăsat doar un întrerupător… Când aprind lumina în toate cămările, voi face public tot ce am găsit acolo… Așa, pe transparență totală, nu-i așa? Miruță, Darău, sunteți bine? Dormiți liniștiți?” Schimbări la vârful aparatului administrativ: cazul secretarului general Într-o postare separată, ministrul a abordat situația Adrianei Miron, secretarul general al Ministerului Economiei. Potrivit lui Zamfir, premierul Ilie Bolojan a semnat marți prelungirea cu șase luni a mandatului acesteia. Zamfir a scris că se aștepta să găsească demisia ei „pe masă” când a ajuns la minister, iar ulterior a revenit cu un mesaj în care a anunțat că demisia fusese depusă. „Ieri, Ilie Bolojan a semnat prelungirea pe șase luni a mandatului de secretar general al Ministerului Economiei, doamnei Adriana Miron. Azi, când ajung la minister, sper să găsesc pe masă demisia doamnei în cauză” „PS: S-a conformat doamna Miron și am găsit demisia pe masă!” De ce contează pentru mediul economic Pentru companii, semnalul relevant este că noua conducere vorbește despre verificări și schimbări în zona de management administrativ, ceea ce poate însemna ajustări de proceduri și priorități în minister. În acest moment, din informațiile publicate, nu sunt prezentate concluzii ale verificărilor sau măsuri concrete, în afara anunțului că rezultatele ar urma să fie făcute publice. [...]

USR acuză o „conducere din umbră” a noului Guvern, cu potențiale efecte asupra continuității reformelor , după ce președintele partidului, Dominic Fritz , a susținut la RFI că „premierul real este Sorin Grindeanu ”, iar autoritatea premierului Luca Niculescu „este mică din prima zi”, potrivit Mediafax . Fritz a explicat că USR a votat împotriva Guvernului condus de Luca Niculescu, invocând felul în care au decurs discursurile din Parlament: în timp ce intervenția premierului ar fi fost acoperită de „o mare gălăgie în sală”, liderul PSD Sorin Grindeanu ar fi venit ulterior „și a dat el de fapt linii”, inclusiv „teme” și „termene”, comportându-se „ca liderul acestui Guvern”, conform declarațiilor citate. Miza: cine controlează decizia și ce se întâmplă cu reformele În lectura liderului USR, configurația de putere din noul Executiv ar putea influența direct soarta reformelor începute de fostul Guvern Bolojan. Fritz a descris două direcții posibile: unele reforme nepopulare, contestate anterior de PSD, ar putea fi păstrate „tocmai pentru că nu sunt bani” și pentru că au fost motivate de „disciplină bugetară”; o altă categorie de reforme ar urma să fie „date înapoi” (rollback), în special cele care „ating direct interesele rețelelor mafiote în jurul PSD”, caz în care USR spune că va urmări atent deciziile noului cabinet. Schimb de replici cu Grindeanu și avertisment privind atacuri la adresa foștilor miniștri USR Fritz a reacționat și la o declarație a lui Sorin Grindeanu făcută marți în Parlament despre USR, în care liderul PSD a afirmat: „Ați venit la guvernare cu discursuri de reformă, independență. Plecați cu un lider condamnat și cu agenda publică plină de ură și istericale”. În răspunsul său, Fritz a spus că este „o aberație” ideea că ar fi condamnat și a susținut că „singurul condamnat” aflat „în Guvernul României și într-o funcție înaltă” ar fi „domnul Neacșu, noul ministru de Interne”. Totodată, liderul USR a afirmat că se așteaptă ca foștii miniștri USR să devină „o țintă masivă” a unei „campanii de dezinformare”, pe fondul unei presupuse agende de „răzbunare” pentru reformele promovate de USR. [...]