Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan își păstrează rolul de mediator în criza guvernamentală declanșată de retragerea miniștrilor PSD, evitând să se pronunțe asupra unei eventuale moțiuni de cenzură sau asupra performanței premierului Ilie Bolojan, potrivit Antena 3. Șeful statului a spus, joi, în Cipru, înaintea Summitului Consiliului European, că „tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin” și că, oficial, nu a primit demisiile miniștrilor PSD.
Miza imediată este gestionarea tranziției guvernamentale fără escaladarea conflictului politic, într-un moment în care România intră în discuții europene și are în derulare proiecte finanțate din fonduri UE.
Întrebat dacă o moțiune de cenzură ar ajuta la soluționarea crizei, Nicușor Dan a refuzat să comenteze, invocând poziția sa de mediator.
„Eu sunt mediatorul nu vreau să mă pronunț despre acțiunile fiecăruia dintre partide. Orice aș spune ar fi părtinitor pentru unul sau altul”.
În aceeași logică, a evitat să evalueze public activitatea premierului Ilie Bolojan.
„Dacă v-aș da un răspuns m-aș plasa într-o parte sau alta și vreau să îmi păstrez statutul de mediator”.
Președintele a afirmat că le va transmite partenerilor europeni același mesaj comunicat și în țară: România își menține direcția pro-europeană, iar pe dosarele SAFE și PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) există consens. În plus, a susținut că instituțiile „funcționează” și că România „va continua pe parcursul pe care s-a angajat”.
Totodată, Nicușor Dan a precizat că, în discuțiile private, va oferi mai multe detalii decât în declarațiile publice.
Întrebat despre noi consultări cu partidele sau o intervenție în criză, președintele a răspuns: „O să vă anunț”, adăugând că „sigur se va întâmpla ceva cu participarea mea săptămâna viitoare”.
Declarațiile vin după ce PSD și-a retras miniștrii din Guvernul Bolojan. Ilie Bolojan a spus că a luat act de demisii și că va trimite „chiar astăzi” președintelui propunerile pentru interimari, anunțând și lista celor care îi vor înlocui pe miniștrii PSD. Premierul a mai afirmat că va prelua și portofoliul Energiei.
PSD a transmis, într-un comunicat, că demisiile miniștrilor „reprezintă actul politic” prin care partidul a formalizat retragerea sprijinului politic pentru premier, dar că, până la formarea unui nou guvern, va asigura sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu finanțare europeană.
Recomandate
Prelungirea crizei guvernamentale riscă să blocheze decizia publică și să amplifice instabilitatea politică , în condițiile în care președintele Nicușor Dan este acuzat că a trecut de la intervenții punctuale la pasivitate, într-un moment în care Constituția îi dă instrumente să forțeze o ieșire din impas, potrivit unei analize publicate de HotNews . România a intrat în „cea mai îndelungată perioadă de criză guvernamentală” după moțiunea de cenzură din mai 2026 , iar perspectivele formării unei noi coaliții sunt tot mai greu de întrevăzut. În acest timp, cabinetul demis, cu atribuții limitate, administrează „afacerile curente” într-un context descris ca fiind unul de scădere a capacității de guvernare eficientă. În lectura autorului, criza actuală este legată de o „criză de profunzime” care ar avea origini în anularea alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024, cu efecte persistente asupra încrederii civice și a funcționării instituționale. Miza instituțională: rolul președintelui în desemnarea premierului și în scenariul anticipatelor Analiza susține că șeful statului nu ar trebui să rămână „un simplu martor” al negocierilor dintre partide și că nu poate transfera partidelor prerogative care îi revin. Sunt invocate două pârghii constituționale aflate la dispoziția președintelui: nominalizarea candidatului la funcția de prim-ministru; inițierea procedurii care poate duce la dizolvarea Parlamentului. Textul notează că legea fundamentală nu îl obligă pe președinte să convoace alegeri anticipate după cel puțin două tentative ratate de învestire, însă anticipatele pot deveni un instrument de negociere pentru creșterea șanselor de formare a unei majorități. „Eroarea strategică”: de la intervenție la inacțiune Autorul califică drept „eroare strategică” trecerea de la „intervenția intempestivă” în afacerile PNL, prin nominalizarea lui Adrian Veștea, la pasivitatea din prezent. În această cheie, limitările unui președinte independent devin vizibile: lipsa unei relații stabile cu partidele este indicată ca una dintre cauzele eșecurilor de a debloca situația. În paralel, un guvern demis, rămas să gestioneze doar administrarea curentă, este descris ca fiind expus unor riscuri pe care nu le poate gestiona, în lipsa unui mandat politic deplin. Ce se schimbă în Parlament: stabilizarea AUR și o împărțire „tripartită” Un punct central al analizei este că alegerile anticipate nu garantează ieșirea din impas: configurația de fragmentare s-ar putea reproduce, iar formarea unei coaliții ar rămâne dificilă. În acest context, este semnalată „stabilizarea AUR” ca „realitate electorală” și apariția unei împărțiri tripartite în Parlament, care ar face vechile clivaje mai puțin relevante. Materialul precizează că articolul de opinie a fost publicat inițial în Contributors.ro . [...]
Conflictul PSD–PNL se mută în instanță, cu risc de întârzieri pentru proiecte și fonduri europene , după ce PSD a anunțat că depune plângere penală și contestă în justiție hotărâri adoptate de guvernul interimar condus de Ilie Bolojan , iar PNL acuză social-democrații că „sabotează practic” efortul României de a atrage bani europeni, potrivit HotNews . PNL susține că demersul PSD transformă „interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și afirmă că Executivul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”. Liberalii leagă miza de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de evitarea pierderii fondurilor europene. „Toate actele adoptate au avut un singur obiectiv: protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene”, a afirmat PNL, într-un comunicat de presă. Miza invocată de PNL: investiții, infrastructură, obligații europene În replica sa, PNL afirmă că PSD „alege să blocheze în instanță” măsuri care ar viza protejarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și respectarea obligațiilor europene ale României. În același timp, liberalii acuză PSD de „rea-credință” și spun că țara are nevoie „de responsabilitate, nu de blocaje”. „Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene”, susține PNL. Ce face PSD: plângere penală și acțiuni la Curtea de Apel București PSD a anunțat luni că sesizează Curtea de Apel București și Parchetul General împotriva guvernului condus de premierul interimar Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a adoptat hotărâri și politici publice „neconstituționale”, în condițiile unui mandat limitat. Social-democrații spun că au contestat hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie 2026 și „alte opt” adoptate „în același spirit”, invocând „depășirea limitelor legale”, „ignorarea avizelor negative” și exercitarea unor atribuții ministeriale „expirate”. PSD a precizat că marți, 28 iulie, va cere la Curtea de Apel București suspendarea executării hotărârilor publicate și că sesizează Parchetul General pentru analiza „consecințelor penale” ale adoptării și punerii în executare a unor acte pe care le consideră „constituțional interzise”. Ce urmează, pe scurt Pe termen imediat, disputa intră pe un traseu juridic dublu — contencios administrativ (la Curtea de Apel București) și sesizare penală (la Parchetul General). Din perspectiva efectelor practice, PNL avertizează asupra riscului de întârziere a unor proiecte și a absorbției fondurilor europene, în timp ce PSD își justifică acțiunea prin limitele constituționale ale unui guvern interimar și prin contestarea hotărârilor adoptate. [...]
PSD condiționează votul pe pachetul PNRR , iar asta poate întârzia deblocarea finanțărilor , într-o sesiune extraordinară a Parlamentului cu miză de circa 4 miliarde de euro, potrivit Economedia . Sorin Grindeanu spune că social-democrații vor susține doar o parte dintre proiectele necesare pentru jaloanele din PNRR și pune o condiție explicită pentru legea salarizării: acceptarea amendamentelor sindicatelor. Într-un mesaj publicat înaintea sesiunii, Grindeanu afirmă că PSD va vota „după un singur criteriu: dacă servește sau nu interesului României și al românilor” și că partidul nu va susține proiecte care „slăbesc instituțiile statului” sau transferă costuri către populație. „Legea Salarizării va fi votată de PSD doar dacă vor fi acceptate amendamentele formulate de organizațiile sindicale. Reforma nu poate fi făcută împotriva celor care muncesc.” Legea salarizării, nodul politic cu impact direct în PNRR Legea salarizării unitare este prezentată drept principalul punct de divergență, fiind unul dintre jaloanele-cheie din PNRR. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că este puțin probabil ca proiectul să fie dezbătut în sesiunea extraordinară din iulie și că ar urma să ajungă în Parlament în prima săptămână din august, după continuarea negocierilor cu sindicatele și Comisia Europeană. Bolojan a susținut că proiectul introduce mai multă echitate între salariile din sectorul public și că, în forma actuală, nu presupune reduceri de venituri. Potrivit acestuia, aproximativ două treimi dintre bugetari ar urma să beneficieze de creșteri salariale, iar o treime ar urma să își păstreze salariile până la eliminarea decalajelor. Premierul a avertizat însă că neadoptarea legii ar costa România aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR și că nu ar genera economii bugetare, deoarece salariile ar urma oricum să fie indexate de la 1 ianuarie 2027 cu rata inflației. Ce proiecte spune PSD că susține și ce mai cere pe agendă Grindeanu a indicat că PSD susține modificarea Codului Administrativ, legea privind recompensarea performanței angajaților din ANAF și Autoritatea Vamală, proiectul privind decarbonizarea și Codul Urbanismului, însă cu amendamente legate de transferul competenței pentru emiterea autorizațiilor de construire către Primăria Capitalei începând cu mandatul următor. Pentru Legea integrității, PSD afirmă că va vota doar varianta agreată cu Agenția Națională de Integritate și în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În plus, PSD cere introducerea și adoptarea unor proiecte inițiate de partid, inclusiv: prelungirea aplicării TVA de 9% pentru locuințe până la 1 octombrie; măsuri pentru temperarea prețurilor la carburanți; deblocarea posturilor din sistemul de sănătate; acordarea primelor didactice de 1.500 de lei. TVA de 9% la locuințe, legată de blocajul ANCPI Solicitarea privind prelungirea TVA reduse este pusă în contextul blocajului provocat de atacul cibernetic asupra sistemelor ANCPI, care a împiedicat finalizarea unor tranzacții imobiliare. Bolojan s-a declarat favorabil unei soluții legislative care să prelungească perioada în care cumpărătorii pot beneficia de cota redusă, argumentând că persoanele afectate nu trebuie să suporte consecințele unei situații independente de voința lor. El a indicat că Parlamentul ar putea decide o prelungire cel puțin egală cu perioada în care baza de date a ANCPI a fost indisponibilă. Anterior, Comisia economică a Senatului a dat aviz favorabil proiectului PSD care prelungește până la 1 octombrie termenul pentru aplicarea TVA de 9% la locuințe, ca măsură de compensare pentru întârzierile generate de blocarea activității ANCPI. De ce contează: riscul de întârziere pe jaloane și bani Sesiunea extraordinară a Parlamentului vizează adoptarea proiectelor asumate prin PNRR, de care depinde deblocarea unor finanțări de ordinul a 4 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, spitale și administrație. Potrivit lui Bolojan, majoritatea proiectelor pot fi adoptate în această sesiune, însă legea salarizării rămâne cel mai dificil dosar, atât din cauza negocierilor cu sindicatele, cât și a necesității încadrării în limitele fiscale convenite cu Comisia Europeană. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajele constituționale erodează funcționarea statului , pe fondul tensiunilor din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi24, că „stângăciile constituționale” ajung să blocheze decizii și proceduri, iar efectul este o slăbire treptată a instituțiilor. În acest context, el a criticat poziția președintelui Nicușor Dan , care ar fi afirmat că nu va valida un guvern în care se află AUR, întrebând retoric în baza cărui articol constituțional ar putea refuza semnarea decretelor dacă un guvern este votat de Parlament. „Sunt stângăcii constituționale care blochează lucrurile. Și nu e în regulă. Nu e în regulă pentru că statul se șubrezește continuu.” Miza: riscul de blocaj instituțional în formarea guvernului Din perspectiva lui Băsescu, problema nu ține doar de un conflict personal între actori politici, ci de interpretări și practici care pot împinge sistemul spre blocaj. El a invocat explicit situația în care președintele ar condiționa desemnarea sau validarea unui guvern de o configurație politică, înainte ca Parlamentul să se pronunțe prin vot. Întrebat dacă tensiunile dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt sursa principală a crizei politice, Băsescu a respins această explicație și a indicat o altă cauză: rolul PSD, prin Sorin Grindeanu, despre care a spus că ar fi urmărit schimbarea lui Bolojan pe fondul unei „crize de credibilitate” generate de diferența dintre măsurile susținute în Guvern și mesajele publice din afara Executivului. Ce urmează Materialul nu indică pași instituționali concreți sau un calendar al deciziilor, însă poziția exprimată de fostul președinte pune accent pe consecințele practice ale disputelor de interpretare constituțională: întârzierea formării guvernului și prelungirea instabilității politice, cu efect direct asupra capacității statului de a funcționa coerent. [...]
PSD anunță că nu va vota viitoarea lege a salarizării din sectorul public, ceea ce ridică un risc politic major pentru reforma pregătită de Guvern. Potrivit G4Media , mesajul a fost transmis de deputatul PSD Adrian Câciu , care îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că promovează o schimbare ce ar agrava dificultățile economice resimțite de populație și ar pune presiune pe servicii publice esențiale. Fostul ministru al Finanțelor susține, într-o postare pe Facebook, că „buzunarul românilor este tot mai gol”, invocând creșterea prețurilor și a dobânzilor, în timp ce salariile „nu țin pasul”. În această cheie, Câciu afirmă că proiectul noii legi a salarizării nu ar rezolva problemele, ci le-ar putea amplifica. Miza: sprijinul parlamentar pentru o reformă încă nepublicată în forma finală Câciu afirmă că PSD nu va susține un act normativ care, în opinia sa, ar reduce veniturile populației și ar alimenta tensiuni sociale. El leagă direct efectele legii de funcționarea unor domenii precum sănătatea și educația, avertizând că tratarea veniturilor bugetarilor exclusiv ca „o cheltuială de tăiat” ar afecta calitatea serviciilor publice și încrederea în stat. „Dacă veniturile medicilor, profesorilor și ale celor care țin statul în funcțiune sunt tratate ca o simplă cheltuială de tăiat, atunci nu vorbim despre reformă.” Ce urmează În același material se precizează că proiectul noii legi a salarizării „nu a fost prezentat oficial în forma finală”, iar autoritățile nu au făcut publice toate prevederile viitoarei reforme. În lipsa textului final, rămâne neclar ce măsuri concrete sunt avute în vedere și cum ar arăta impactul bugetar și salarial, însă poziționarea PSD indică de pe acum o confruntare politică pe una dintre reformele sensibile ale sectorului public. [...]
Proiectul legii integrității a fost depus în Parlament ca să evite pierderea unui jalon din PNRR , după ce Guvernul nu poate iniția proiecte de lege, iar procedura risca să rămână blocată, potrivit Economica . Cătălin Predoiu spune că a depus propunerea legislativă în calitate de senator, chiar dacă textul include amendamente „care nu reflectă fidel” viziunea sa juridică, pentru a debloca procesul parlamentar. Într-o postare pe Facebook, Predoiu descrie demersul drept „o decizie politică și de stat”, asumată inclusiv cu „costuri de imagine”, pentru a scoate proiectul din impas și a permite Parlamentului să înceapă dezbaterea. De ce contează: jalon PNRR și risc de blocaj instituțional Predoiu afirmă că proiectul elaborat de Ministerul Justiției împreună cu Agenția Națională de Integritate (ANI) – și transmis Comisiei Europene – ar include „toate garanțiile de transparență” cerute de ANI și de jurisprudența națională și europeană. Problema, în versiunea prezentată de el, a apărut în etapa de pregătire a dezbaterii parlamentare: după consultări cerute de prim-ministru pentru a facilita adoptarea legilor din PNRR, unele partide au condiționat participarea la un proces care să se finalizeze cu adoptarea legii de includerea amendamentelor lor în forma cu care urma să fie sesizat Parlamentul. Ce s-a negociat și cine a participat Predoiu spune că la consultările „în afara Parlamentului” au participat partidele care au dorit acest lucru: Partidul Național Liberal (PNL) Uniunea Salvați România (USR) Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) În urma acestor discuții, partidele au formulat amendamente și au cerut includerea lor în proiectul de lege „consolidat”. Predoiu susține că, în lipsa includerii amendamentelor, alternativa ar fi fost menținerea blocajului: proiect depus la Comisia Europeană, dar fără sesizarea Parlamentului. El mai arată că forma finală a legii urmează să fie decisă în Parlament, împreună cu celelalte partide și grupuri parlamentare care nu au participat la consultări, inclusiv PSD, AUR, S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri, precum și alte grupuri și parlamentari neafiliați. Două texte, două destinații: Comisia Europeană vs. Parlament Predoiu afirmă că a păstrat la Comisia Europeană proiectul consolidat elaborat de Ministerul Justiției și ANI, iar în Parlament a depus o propunere legislativă care include amendamentele partidelor participante la consultări, pentru a declanșa dezbaterea parlamentară în condițiile în care Guvernul nu poate sesiza Parlamentul. „Acest demers (…) are semnificația deblocării unei situații de stat care amenința să conducă, prin inacțiune, la pierderea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență , chiar dacă în cadrul proiectului există amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică (…)” Predoiu mai spune că „viziunea” sa juridică integrală este reflectată în proiectul elaborat de ANI și Ministerul Justiției și depus la Comisia Europeană, iar „datoria” sa a fost să deblocheze procesul parlamentar. Ce urmează în Parlament și poziția Guvernului Predoiu afirmă că finalizarea procesului depinde de voința parlamentarilor și a partidelor care vor dezbate propunerea legislativă. Separat, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va susține în Parlament ca proiectul privind integritatea să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției. Bolojan a precizat că proiectul privind incompatibilitățile și reforma ANI a fost depus de senatorul Cătălin Predoiu și urmează să fie dezbătut în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare. [...]
