Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan deschide, miercuri, o rundă de consultări la Cotroceni cu partidele parlamentare, într-un demers care poate seta pașii instituționali ai crizei din Coaliția de guvernare, potrivit Mediafax. Administrația Prezidențială arată că invitațiile sunt făcute „în temeiul prerogativelor constituționale”.
Consultările sunt programate pentru miercuri, 22 aprilie 2026, la Palatul Cotroceni, cu liderii următoarelor partide și formațiuni politice parlamentare: PSD, PNL, UDMR, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și USR.
Programul anunțat este:
Știrea vine pe fondul escaladării tensiunilor din Coaliție, după ce PSD a decis să își retragă sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit informațiilor prezentate în material. În acest context, consultările de la Cotroceni capătă relevanță operațională: ele pot funcționa ca un cadru formal de evaluare a majorității parlamentare și a opțiunilor de guvernare pe termen scurt.
În material sunt redate și poziții publice ale actorilor implicați: Sorin Grindeanu (PSD) a indicat că partidul „în zilele următoare” va acționa în acord cu mandatul intern, în timp ce Ilie Bolojan a spus că va continua să își exercite mandatul de premier și a avertizat asupra riscului de „periclitare a finanțelor țării” și „aruncarea în aer a guvernării”, dacă situația se agravează.
Ce va rezulta concret din consultări (de exemplu, o reconfigurare a majorității sau alte decizii) nu este precizat în anunțul Administrației Prezidențiale citat de Mediafax.
Recomandate
PSD mizează pe un guvern minoritar ca ieșire din blocajul politic , iar Lia Olguța Vasilescu spune că partidul ar putea strânge o majoritate în Parlament fără să intre într-o alianță formală, potrivit Mediafax . Invitată la emisiunea „Gândul Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Vasilescu a fost întrebată dacă PSD ar putea forma o majoritate guvernamentală în ipoteza în care ar fi nominalizată de Nicușor Dan. Răspunsul ei a fost: „Eu cred că da”. „Cea mai bună variantă”, în viziunea Olguței Vasilescu Întrebată cu cine ar face o majoritate, Vasilescu a spus că aceasta ar urma să fie formată cu „parlamentari din Parlamentul României”, fără să indice nume sau grupuri politice. În ceea ce privește formula de guvernare, ea a indicat drept opțiune preferată un executiv PSD fără parteneri de coaliție: „Cea mai bună variantă, un guvern minoritar PSD .” Critica internă: PSD „nu a revendicat” funcția de premier anul trecut Vasilescu a susținut că „cea mai mare greșeală” a PSD a fost că anul trecut nu a cerut postul de prim-ministru, deși era „principal partid”. Ea a explicat că atunci a existat o înțelegere de tip „e rândul lor”, după un ciclu în care PSD deținuse funcția, iar „automat, urma PNL-ul la rând”. În același context, Vasilescu a afirmat că PSD a mizat pe continuitatea parteneriatului cu PNL, dar că situația s-a schimbat, inclusiv prin faptul că „la vremea respectivă nu negociam cu Ilie Bolojan”. Ea a mai spus că Bolojan ar fi „început să-i placă foarte mult” funcția și că ar fi revendicat-o în ideea unei guvernări pe patru ani, însă „nu mai este coaliția care l-a pus pe el prim-ministru”. De ce contează Propunerea unui guvern minoritar PSD indică o strategie de guvernare bazată pe majorități ad-hoc în Parlament, ceea ce poate reduce presiunea negocierii unei coaliții, dar crește dependența de voturi variabile la fiecare proiect major. În lipsa unor nume sau a unei formule explicite de susținere, rămâne neclar pe ce sprijin parlamentar ar conta PSD pentru a trece un program de guvernare și principalele decizii legislative. [...]
Blocajul guvernamental ar putea fi deblocat până la sfârșitul verii , dacă se conturează o majoritate în jurul PSD și există un vot de sprijin inclusiv pentru o formulă minoritară, potrivit declarațiilor Liei Olguța Vasilescu citate de Antena 3 . Miza imediată este ieșirea din interimat, care limitează capacitatea executivului de a guverna. Primarul Craiovei spune că președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „cu puteri depline” și că există șanse ca mandatul de premier să fie dat „cuiva care să încerce să formeze o majoritate parlamentară”, dacă parlamentarii se prezintă la sesiunea convocată. Întrebată dacă UDMR „s-a răzgândit” și ar vota un guvern minoritar PSD, Vasilescu a afirmat că „este foarte posibil” și a insistat că, în acest moment, prioritatea este învestirea unui guvern, indiferent de formulă (minoritar, tehnocrat sau cu participare mai largă). În același context, ea a spus că PSD ar fi dispus să voteze și un guvern tehnocrat, chiar și fără funcții în executiv. De ce contează: interimatul limitează deciziile guvernului Criza politică durează din 5 mai 2026, când Guvernul Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR. De atunci, guvernul este interimar și are atribuții restrânse: nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament, potrivit informațiilor din articol. Vasilescu a legat urgența formării unui guvern legitim și de negocierile externe, afirmând că „toate statele negociază următorul ciclu financiar”, în timp ce România nu are încă un executiv cu puteri depline. Context: nominalizări eșuate și propuneri concurente de premier Președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri de la începutul crizei: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate) și Adrian Veștea (respins la vot în Parlament). Șeful statului a spus că nu va face o nouă nominalizare până nu are certitudinea că există șanse reale pentru o majoritate. În prezent, PNL-USR-UDMR l-au propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, iar PSD îl propune pe Sorin Grindeanu. Deși au avut loc mai multe consultări la Palatul Cotroceni, partidele din fosta coaliție nu au ajuns la un consens pentru majoritatea necesară învestirii unui nou guvern. [...]
Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern , iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews . Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor. Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate . În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament. Miza: votul de învestitură și pragul de 233 de voturi Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament. „Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.” Cine ar putea trece și de ce, în logica lui Băsescu În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori. „Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.” În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național. Cui ar folosi amânarea unei noi nominalizări Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale. În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate. [...]
Traian Băsescu avertizează că soluțiile politice „în afara Constituției” pot destabiliza funcționarea statului , pe fondul crizei declanșate de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan, potrivit news.ro . Fostul președinte a spus, miercuri seară, la B1 TV, că „nivelul” liderilor politici actuali îi face să „orbecăie în decizii” și să creadă că pot impune „decizii care nu sunt constituționale”, descriind situația drept „un moment de criză majoră”. „Oamenii ăştia, politicienii, căutând soluţii în afara Constituţiei, riscă să prăbuşească statul, riscă să facă din România un stat fără reguli.” Ținta criticilor: PSD și PNL Băsescu a acuzat atât PSD, cât și PNL că tratează situația prin „ambiții personale” și „orgolii”, susținând că, într-un context de „multe crize simultane suprapuse”, lipsa unei soluții politice arată incapacitatea de a pune interesul public înaintea intereselor de partid. „Nu mai eşti un politician care serveşte ţara, eşti un politician care… aproape că-şi trădează ţara pentru nişte interese mărunte, orgolii.” Context: moțiunea PSD–AUR și blocajul politic În același cadru, publicația notează că criza politică generată de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan este departe de a fi rezolvată , fără a oferi detalii suplimentare despre pașii următori sau un calendar al deblocării. [...]
PSD anunță că nu va vota proiectul privind „integritatea”, ceea ce complică traseul unei inițiative care vizează controlul averilor demnitarilor și deschide un nou front de dispută politică în jurul atribuțiilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) , potrivit Agerpres . Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , lider al PSD, a declarat că parlamentarii social-democrați nu vor susține proiectul de lege depus marți la Camera Deputaților de PNL. În aceeași intervenție, Grindeanu a acuzat că proiectul include „o serie de amendamente ale USR” menite „pentru a-și apăra penalii condamnați definitiv” și că ar „amputa controlul ANI asupra averilor demnitarilor”. Miza: atribuțiile ANI și controlul averilor demnitarilor Din informațiile disponibile în material, poziția PSD este legată direct de impactul pe care proiectul l-ar avea asupra mecanismelor de verificare a averilor demnitarilor, prin limitarea controlului exercitat de ANI. Agerpres notează însă că articolul este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile concrete ale amendamentelor și ale modificărilor propuse nu pot fi verificate din textul accesibil public. Ce urmează În forma relatată, anunțul PSD indică o opoziție fermă față de proiectul depus de PNL, ceea ce poate influența decisiv șansele de adoptare în Parlament, în funcție de aritmetica votului și de pozițiile celorlalte grupuri parlamentare. Detalii suplimentare despre conținutul proiectului și calendarul dezbaterilor nu apar în fragmentul public al știrii. [...]
Declarațiile lui George Simion despre „întâlniri informale” cu președintele Nicușor Dan ridică o problemă de transparență în negocierile pentru formarea guvernului , în condițiile în care liderul AUR spune că nu va face public subiectul discuțiilor, potrivit Euronews . Simion a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Gândul , unde a susținut că, în perioada discuțiilor despre formarea guvernului, a avut atât consultări „formale”, cât și „informale” la Palatul Cotroceni și că a vorbit inclusiv cu șeful statului. Ce spune Simion despre discuțiile cu Nicușor Dan Întrebat ce a discutat cu președintele, liderul AUR a refuzat să ofere detalii publice. El a afirmat că a comunicat conținutul acestor discuții unor persoane pe care le consideră „relevante”, menționându-i pe Călin Georgescu, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, precum și „colegilor” săi. În același interviu, Simion a indicat că a discutat „cu toată lumea”, enumerându-i pe Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Miza: consultări „informale” fără conținut public Din relatarea prezentată, elementul central rămâne faptul că liderul unui partid parlamentar afirmă că a participat la discuții informale în contextul formării guvernului, dar exclude explicit publicarea conținutului lor. În lipsa detaliilor, nu pot fi evaluate temele, solicitările sau eventualele condiționări discutate în acea perioadă. Acuzații privind încercări de „rupere” a AUR și negarea unei oferte de guvernare Simion îi acuză pe Adrian Veștea și Eugen Tomac că ar fi încercat să „spargă” partidul, susținând că un deputat AUR, „domnul Murad”, ar fi fost convocat la Vila Lac după „desemnarea intempestivă” a lui Adrian Veștea, pentru o discuție despre cum ar putea vota o parte dintre parlamentarii AUR. Pe fond, Simion afirmă că AUR nu a primit o ofertă concretă de a intra la guvernare: „Nu.” [...]
