Știri
Știri din categoria Politică
După șase săptămâni fără guvern cu puteri depline, Nicușor Dan spune că prioritatea este evitarea unei căderi economice bruște, iar desemnarea unei variante „cu cele mai mari șanse” de a trece în Parlament ar trebui să scoată România din blocaj, inclusiv pentru închiderea PNRR, potrivit news.ro.
Președintele a declarat, vineri, la Bruxelles, că nu face „jocuri de partid” și că mandatul său, în contextul crizei politice, are două componente „esențiale”: menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei „căderi economice bruște”.
„Mandatul meu are mai multe componente, cele două, esenţiale, legate de situaţia în care ne găsim sunt menţinerea direcţiei pro-occidentale şi evitarea unei căderi economice bruşte.”
Nicușor Dan a spus că au trecut șase săptămâni de la căderea guvernului, „deși nu trebuia să cadă”, iar în acest interval niciun partid nu ar fi venit la președinte cu o variantă de majoritate conturată. În acest context, susține că a ales opțiunea pe care a considerat-o cea mai probabilă să strângă o majoritate parlamentară, pentru ca executivul să aibă atribuții depline și să fie „închis PNRR și toate celelalte”.
Șeful statului a mai afirmat că a existat „o încercare” cu Eugen Tomac, despre care spune că, din dialogul repetat cu partidele, a fost convins că va trece, însă „a avut niște surprize”. Ulterior, a indicat că a mers pe varianta cu cele mai mari șanse de a fi votată în Parlament, în condițiile în care „nici unul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate”.
Despre premierul desemnat, Adrian Veștea, Nicușor Dan a spus că are „foarte multe calități” care îl recomandă, inclusiv experiență cu bugete și fonduri europene și capacitatea de a naviga mediul politic „fără a crea crize”. Pentru mai mult context despre această evaluare, news.ro a publicat și materialul: „Nicușor Dan: Veștea are foarte multe calități…”.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că blocajul la formarea guvernului expune limitele Constituției , care nu permite dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate într-o criză politică precum cea actuală, potrivit HotNews . Fostul președinte spune că România traversează „cea mai mare criză politică” de după 1989, în condițiile în care nu reușește să aibă un guvern cu susținere majoritară din cauza „liniilor roșii” trasate de partide. Miza: fără anticipate, ieșirea din blocaj riscă să se facă „nedemocratic” Băsescu susține că, în lipsa posibilității de a declanșa alegeri anticipate, soluția de deblocare a formării guvernului se mută în zona negocierilor individuale cu parlamentari, cu riscul unor trocuri politice. „Dacă se va rezolva, cum se va rezolva? În mod absolut nedemocratic: «vino încoace că-ți dau o funcție», «vino încoace că-ți angajez nevasta», «pune și tu un vot pentru guvern, că-ți angajez copilul».” În opinia sa, tocmai imposibilitatea dizolvării Parlamentului în situații de blocaj „ne blochează pur și simplu”. Prognostic: „ guvernul Veștea nu va trece prin Parlament” Fostul președinte afirmă că „guvernul Veștea nu va trece prin Parlament” și că, fără „un aranjament cu liberalii”, nu se poate construi o majoritate care să asigure votul de învestitură. În același context, Băsescu spune că partidele radicale nu ar avea motive să susțină un guvern condus de Adrian Veștea, mai ales în condițiile în care nici președintele Nicușor Dan nu ar agrea această variantă. El anticipează că un eventual guvern ar putea ajunge să „târâie zilele României” până la alegeri, fără performanță. Cine poartă responsabilitatea, în lectura lui Băsescu Băsescu leagă criza actuală de demiterea guvernului Bolojan, pe care o numește „mai mult decât o greșeală” și o pune pe seama lui Sorin Grindeanu, „din orgoliu” și din disputa cu Ilie Bolojan . În același timp, afirmă că blocajul actual în formarea unui guvern este „în responsabilitatea lui Bolojan”. „Deci, acești doi politicieni își împart răspunderea pentru dezastrul care urmează.” Contextul declarațiilor este o intervenție la Digi24 . [...]
Eugen Tomac avertizează că blocajul politic lovește direct în economie și în capacitatea României de a atrage bani europeni , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline prelungește instabilitatea și erodează predictibilitatea în relația cu instituțiile financiare și partenerii externi, potrivit unui interviu acordat HotNews . Tomac, premier desemnat care și-a depus mandatul și consilier prezidențial, spune că efectele crizei „se simt în buzunar”, pe fondul unui „șoc fiscal” resimțit deja de populație anul trecut. În lectura lui, costul economic nu este suportat de actorii politici care întrețin impasul, ci de gospodării. De ce contează: predictibilitatea și finanțarea europeană În interviu, Tomac insistă că fiecare zi fără guvern înseamnă „instabilitate, insecuritate și o Românie vulnerabilă”, iar miza depășește disputa politică internă: lipsa de predictibilitate afectează statul în relația cu partenerii externi, instituțiile financiare și cetățenii. El plasează explicit pe lista urgențelor formarea rapidă a unui executiv „capabil să atragă banii europeni”, chiar „cu prețul unor compromisuri”, și cere partidelor să iasă din logica electorală pentru a debloca votul din Parlament. Cum descrie Tomac eșecul propriei tentative de a strânge majoritatea Tomac relatează că a anticipat, împreună cu președintele Nicușor Dan , că prima propunere de guvern nu va strânge majoritatea necesară, invocând „poziția inflexibilă a PNL” ca factor care a făcut improbabilă atingerea pragului de voturi. În același timp, susține că PNL nu i-ar fi comunicat explicit că nu îl va susține, ci i-ar fi pus condiții pe care afirmă că le-a acceptat, inclusiv disponibilitatea de a înlocui nominalizări pentru a evita blocaje în negocieri. Cu toate acestea, spune că nu a mai putut ajunge la 233 de voturi. Desemnarea lui Adrian Veștea „după câteva ore” Potrivit lui Tomac, după ce a decis să se retragă pentru a nu prelungi criza „încă câteva zile”, președintele s-a reorientat „după câteva ore” către varianta Adrian Veștea. Tomac afirmă că nu l-a sfătuit pe președinte în privința acestei opțiuni, dar că a susținut ideea ca viitorul premier să vină cu un cabinet de politicieni, considerând că un guvern de „specialiști” a fost una dintre piedicile în formarea majorității. Întrebat despre discuțiile privind AUR, Tomac declară că nu a avut „nici direct, nici indirect” discuții cu AUR sau SOS și spune că nu știe ce contacte are Veștea, subliniind că prioritatea sa rămâne ieșirea României din criză. Acuzațiile privind afacerile imobiliare ale lui Veștea și prezumția de nevinovăție Întrebat despre dezvăluirile Snoop privind o tranzacție de 600.000 de euro și semnarea ulterioară, ca primar, a unor documente pentru investiția imobiliară, Tomac spune că pornește de la prezumția de nevinovăție și își rezervă un punct de vedere „extrem de aspru” doar în cazul unei decizii în instanță. Ce urmează, în logica lui Tomac: „urgența zero” Tomac afirmă că își dorește ca guvernul Veștea să fie învestit și insistă că „urgența zero este să avem guvern”, indiferent dacă va fi minoritar sau majoritar, invocând „filtrul constituțional” al Parlamentului pentru evaluarea ulterioară a performanței executivului. [...]
Nicuşor Dan își apără desemnarea lui Adrian Veştea ca premier prin prisma atribuțiilor constituționale și a „stabilității financiare” , susținând că, între nominalizare și votul Parlamentului, declarațiile publice despre proces pot fi interpretate ca intervenții neconstituționale, potrivit news.ro . Întrebat la Bruxelles de ce nu s-a consultat cu PNL în legătură cu nominalizarea lui Adrian Veştea, președintele a spus că „atributul meu constituţional e să nominalizez” și că, în intervalul dintre desemnare și momentul în care Guvernul „trece sau nu trece”, orice declarație despre acest proces „poate să fie considerată o intervenţie neconstituţională”. În acest context, Nicușor Dan a explicat că evită să ofere detalii. Criteriile invocate: majoritate, direcție pro-occidentală, stabilitate financiară Șeful statului a afirmat că, în alegerea făcută, a avut în vedere două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale și desemnarea unei formule de prim-ministru cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate. În același răspuns, a inclus și „stabilitatea financiară” ca element urmărit prin opțiunea sa. Veştea nu a venit cu o majoritate, dar ar fi „cea mai apropiată” variantă Întrebat dacă Adrian Veştea a venit la Cotroceni cu o majoritate, Nicușor Dan a răspuns că nu, însă a susținut că, dintre variantele avute „pe masă”, aceasta i s-a părut „cea mai apropiată de majoritate”. În privința declarațiilor anterioare potrivit cărora nu va accepta un guvern minoritar, președintele a spus că „nu s-a schimbat nimic” și că a dat un mandat, exprimându-și speranța că partidele pro-occidentale vor vota premierul desemnat. [...]
Adrian Veștea avertizează că PNL riscă să blocheze învestirea guvernului după ce partidul a decis să țină congresul extraordinar înaintea unui posibil vot în Parlament, potrivit G4Media . Prim-vicepreședintele PNL, desemnat premier de președintele Nicușor Dan fără consultarea partidului, spune că decizia Consiliului Național – luată cu 85% – mută miza dinspre formarea guvernului spre o confruntare internă cu efecte directe asupra stabilității politice. Veștea afirmă că organizarea congresului duminică, 21 iunie, „pe repede înainte”, în locul unei date ulterioare (28 iunie), reduce spațiul de dezbatere internă și poate produce o criză de conducere exact înaintea unui vot parlamentar pentru guvernul pe care încearcă să-l formeze. În paralel, el susține că negociază cu AUR pentru a strânge voturile necesare învestirii. Miza: votul din Parlament și stabilitatea politică Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Veștea leagă calendarul congresului de riscul de a împiedica învestirea executivului și invocă, ca argument, proiecte și angajamente care ar fi fost deja afectate de blocaje politice. „Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care Președintele Nicușor Dan m-a însărcinat să-l formez.” El susține că actuala formulă politică a dus „deja la blocaje” în demersuri „esențiale” pentru PNRR, SAFE și OCDE și adaugă că agențiile de rating urmăresc îndeaproape instabilitatea politică din România. Acuzații interne: „concentrarea puterii” și schimbarea statutului Veștea îl acuză pe Ilie Bolojan că urmărește să concentreze puterea în partid și afirmă că se dorește modificarea statutului „pentru două persoane”: pentru Bolojan – „o concentrare de putere”, iar pentru el – „o excludere” pe motiv că a acceptat să fie parte dintr-o soluție de ieșire din criză. „Văd două obiective ale acestui demers, pe care îl consider profund neliberal.” În materialul citat, Veștea nu spune explicit dacă va candida la congresul extraordinar de duminică. „Parteneriat” cu președintele Nicușor Dan Un alt punct al mesajului său este propunerea unui „parteneriat politic onest și corect” între PNL și președintele Nicușor Dan, pe care îl prezintă ca direcție strategică pentru partid. În același timp, el afirmă că, în viziunea sa, PNL nu ar trebui „folosit ca instrument împotriva” șefului statului. În lipsa unor detalii suplimentare în textul sursă, nu este clar ce formă ar urma să ia acest „parteneriat” și dacă există o poziție oficială a conducerii PNL pe această propunere. [...]
Învestirea Guvernului Veștea depinde acum de voturile AUR , după ce calculele din Parlament nu îi asigură premierului desemnat pragul de 233 de voturi, potrivit HotNews . În acest context, atât președintele Nicușor Dan, cât și liderul PSD Sorin Grindeanu au evitat să excludă explicit scenariul unei învestiri cu sprijin AUR, deși în ultimele două luni declaraseră că nu vor susține o guvernare „cu AUR” sau „susținută de AUR”. Votul de învestitură a fost amânat pentru săptămâna viitoare, după ce premierul desemnat nu a reușit să strângă majoritatea necesară. Discuțiile pentru coagularea unei majorități au continuat la Vila Lac, unde lideri PNL și PSD au petrecut, marți și miercuri, ore întregi alături de Adrian Veștea, însă „nu le-au ieșit calculele”, notează publicația. Matematica parlamentară: maximum 215 voturi, minus 18 până la prag În forma actuală, Veștea ar avea, potrivit calculelor prezentate, cel mult 215 voturi, în condițiile în care: PSD ar aduce 128 de voturi, pentru care Sorin Grindeanu spune că garantează; aproximativ 20 de parlamentari PNL îl susțin pe Veștea; PACE are 11 senatori; UPR are 19 aleși. Pe voturile minorităților naționale (17 deputați) și pe o parte dintre parlamentarii neafiliați, Veștea „nu se poate baza în totalitate”, pentru că nu sunt „100% garantate”. Astfel, până la pragul de 233 ar lipsi 18 voturi, care „în acest moment pot veni doar de la AUR”, în lipsa sprijinului altor formațiuni. Alternativ, deficitul ar putea fi acoperit dacă numărul parlamentarilor PNL care trec în tabăra Veștea crește până la vot. Schimbarea de ton la vârf: Nicușor Dan pasează decizia către premier Întrebat la Bruxelles dacă acceptă ca Guvernul Veștea să fie învestit cu voturi de la AUR, Nicușor Dan a evitat un răspuns direct și a indicat că misiunea de a găsi majoritatea revine premierului desemnat. „Când l-am desemnat, l-am desemnat ca să facă o majoritate. Mai departe, o să discutăm. Nu trebuie să iau eu în calcul (n.red – voturile AUR), ci este o discuție care îl vizează pe prim-ministru. Așa cum am spus de fiecare dată, va fi un guvern pro-occidental”. HotNews amintește că, în aprilie, președintele respingea categoric scenariul AUR, catalogând partidul drept „anti-occidental” și afirmând că nu ar fi de acord cu un guvern minoritar susținut de AUR. PSD: „Eu răspund de voturile PSD”, nu de majoritatea lui Veștea Și Sorin Grindeanu a evitat să excludă explicit varianta unui guvern sprijinit de AUR, insistând că responsabilitatea construirii majorității aparține premierului desemnat. „Eu răspund de cele 128 de voturi ale PSD. Nu este Sorin Grindeanu desemnat premier, este Adrian Veștea. Dânsul trebuie să prezinte o majoritate în Parlament. Dacă PSD va hotărî să intre în această echipă, eu, ca președinte al PSD, răspund de voturile PSD”. Întrebat dacă există parlamentari PSD care negociază cu AUR, Grindeanu a spus: „Eu nu negociez, eu sunt președintele partidului” și a declarat că nu s-a întâlnit cu George Simion . În același timp, Petrișor Peiu (AUR) a afirmat la Antena 3 CNN că ar fi fost contactat de „un domn din PSD” pentru a participa la programul de guvernare, susținând că i-a transmis că „trebuie reluat procesul de la zero”. Ce urmează Învestirea a fost mutată pe săptămâna viitoare, iar ecuația rămâne una de aritmetică parlamentară: fără o creștere a sprijinului din PNL sau fără voturi de la AUR, Guvernul Veștea nu atinge pragul minim. În paralel, poziționările publice ale președintelui și ale liderului PSD sugerează o flexibilizare față de promisiunile recente de a exclude orice scenariu de guvernare „cu” sau „susținută de” AUR. [...]
PNL grăbește resetarea conducerii și a regulilor interne printr-un Congres extraordinar duminică , după ce Consiliul Național Extraordinar a votat convocarea reuniunii și un pachet de modificări de statut, potrivit Agerpres . Congresul este programat duminică, de la ora 12:00, la Romexpo. Decizia de convocare a Congresului Extraordinar a fost adoptată cu 566 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” și 18 abțineri, a anunțat deputatul PNL Ionel Bogdan, după ședință. Consiliul Național Extraordinar s-a desfășurat online. Ce schimbă PNL în statut și de ce contează operațional În aceeași ședință, Consiliul Național Extraordinar a aprobat modificarea Statutului PNL cu 551 de voturi „pentru”, 128 „împotrivă” și 3 abțineri. Conform unui comunicat al partidului, principalele modificări vizează: crearea Biroului Permanent Național (BPN) ca structură centrală de conducere; desființarea BEx, descris ca „structură dovedită nefuncțională”, cu integrarea atribuțiilor sale în BPN; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unu. Alte schimbări prevăd înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii, care ar urma să judece litigiile rezultate din sancțiunile aplicate membrilor, precum și „clarificarea procedurilor de sancționare”. Miza Congresului: delegați, moțiuni și calendar strâns Consiliul a stabilit norma de reprezentare pentru Congresul Extraordinar din 21 iunie la 2.500 de delegați. Totodată, a fost deschisă depunerea de moțiuni pentru Congres, cu termen-limită sâmbătă, ora 17:00. În contextul pregătirilor, premierul desemnat Adrian Veștea , prim-vicepreședinte al partidului, care și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte, solicitase amânarea Congresului pentru săptămâna viitoare. Componenta juridică: acțiune la Tribunalul Ilfov Agerpres mai relatează că 16 parlamentari liberali din gruparea lui Veștea au deschis vineri o acțiune la Tribunalul Ilfov, cerând suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care a fost convocat Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar pe 21 iunie. Instanța a stabilit termen de judecată pentru 3 iulie. [...]
