Știri
Știri din categoria Politică
Deși criza politică internă rămâne nerezolvată, președintele Nicușor Dan a ales să comunice joi seară de la Bruxelles în principal despre bugetul UE și apărare, potrivit HotNews. Mesajele vin în contextul reuniunii Consiliului European, dar și pe fondul unor decizii recente ale instanțelor și al unei anchete DNA care au amplificat tensiunile din politica românească.
Într-o postare publicată după ora 22:00, Nicușor Dan a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a organizat „prima reuniune de coordonare” a grupului „Prietenii Coeziunii”, înaintea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034. Președintele spune că va continua să susțină un buget UE „ambițios”, cu resurse pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, dar și pentru „consolidarea competitivității” în UE.
Cu aproximativ o oră mai devreme, șeful statului a transmis un alt mesaj despre consolidarea capacității de apărare a Uniunii Europene, cu accent pe Flancul Estic și pe operaționalizarea proiectului „Eastern Flank Watch”. În același mesaj, el a insistat pe „complementaritatea” dintre eforturile UE și cele ale NATO.
Într-un al treilea mesaj, publicat în jurul orei 20:00, Nicușor Dan a salutat faptul că în concluziile Consiliului European „va fi menționat” subiectul dronelor rusești care au pătruns pe teritoriul României, ceea ce – în interpretarea sa – ar aduce „o atenție suplimentară” pentru Flancul Estic și ar întări proiecte precum „Eastern Flank Watch”.
Totodată, președintele a afirmat că Slovacia și Portugalia „ar fi dispuse” să disloce echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor, adăugând că acestea s-ar alătura Statelor Unite, Franței, Italiei și Spaniei, care „contribuie sau au anunțat deja contribuții” cu echipamente și expertiză.
În declarații de presă făcute mai devreme în cursul zilei, Nicușor Dan a spus că la Palatul Victoria „va fi un guvern pro-occidental” și „foarte atent cu finanțele și cu reformele”. Întrebat dacă ia în calcul voturile AUR pentru învestirea viitorului Guvern, președintele a răspuns că discuția îl vizează pe primul ministru.
El a evitat să detalieze soluțiile pentru o majoritate stabilă, afirmând că vrea să se întoarcă în țară „ca să înțeleagă” realitățile și cerând ca evaluările să fie făcute „după momentul votului guvernului”.
Potrivit publicației, mesajele de joi seară au venit după o serie de evoluții interne care au alimentat reacții puternice în spațiul public:
În acest context, comunicarea președintelui a rămas concentrată pe dosarele europene și de securitate, în timp ce, pe criza politică internă, a păstrat un mesaj general despre direcția viitorului guvern și disciplina fiscală, fără a intra în detalii privind aritmetica parlamentară.
Recomandate
România își consolidează poziția în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 , după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că a coordonat, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, prima reuniune la nivel de lideri a grupului „Prietenii Coeziunii”, potrivit Mediafax . Miza este influențarea discuțiilor care vor stabili prioritățile și alocările financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Întâlnirea a fost organizată înaintea discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual (MFF) 2028–2034, iar Nicușor Dan a prezentat demersul într-o postare pe Facebook. „Împreună cu prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, am organizat prima reuniune de coordonare a grupului «Prietenii Coeziunii» la nivel de lideri, înaintea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034 .” Ce urmărește grupul „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Președintele a indicat că România și partenerii din acest grup vor susține un buget european „puternic”, orientat către domenii considerate esențiale pentru dezvoltarea statelor membre. În mesajul citat de Mediafax, Nicușor Dan a punctat explicit două politici majore care ar urma să fie apărate în negocieri: Politica de Coeziune (instrumentul UE pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni); Politica Agricolă Comună (principalul mecanism de sprijin pentru agricultură la nivel european). „Vom continua să pledăm pentru un buget al UE ambițios, cu resurse suficiente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, precum și pentru consolidarea competitivității generale în întreaga Uniune Europeană.” Context: România, inițiator al unei declarații comune Nicușor Dan a mai afirmat că România a inițiat o declarație comună privind bugetul UE 2028–2034, alături de 15 state membre. În materialul Mediafax nu sunt detaliate statele participante sau conținutul complet al declarației. În perioada următoare, discuțiile despre MFF 2028–2034 vor defini arhitectura bugetară a UE și, implicit, nivelul resurselor disponibile pentru programe de investiții și sprijin în statele membre, inclusiv prin fondurile de coeziune și politicile agricole. [...]
O nouă candidatură prezidențială poate redesena rapid jocul politic , iar Cristian Tudor Popescu sugerează, într-o postare citată de HotNews , că intrarea lui Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni ar fi fost o „soluție de înlocuire rapidă” după anularea alegerilor din 2024 de către Curtea Constituțională . CTP își intitulează postarea „Al cui ales e N. Dan?” și leagă decizia lui Nicușor Dan de a candida la prezidențialele din mai 2025 de contextul creat după anularea scrutinului din 2024, despre care afirmă că a „blocat accesul la Cotroceni” al lui Călin Georgescu. În aceeași intervenție, gazetarul susține că Nicușor Dan „a fost soluția de înlocuire rapidă a lui Georgescu de către cei care l-au lansat rachetă pe Georgescu”, formulând o explicație pe care o descrie el însuși drept o „ipoteză care arată a conspiraționism”. De ce contează: presiune pe legitimitatea deciziei și pe electoratul care l-a votat Miza comentariului este una de credibilitate și de repoziționare politică: CTP afirmă că, în ultimul an, Nicușor Dan i-ar fi „contrariat” inclusiv pe cei care l-au votat, invocând, între altele, „folosirea justiției Savonea” și „procurorii-șefi numiți de N. Dan” ca elemente care ar susține această interpretare. „Gândiți-vă la toate faptele și vorbele lui N. Dan care de un an ne contrariază pe cei care l-am votat.” „Ipoteza” invocată de CTP și explicația candidaturii CTP spune că tocmai această ipoteză, pe care o califică drept apropiată de conspiraționism, ar fi „singura” care explică de ce Nicușor Dan a intrat în cursa prezidențială după ce câștigase un nou mandat la Primăria Capitalei. „Rațiunea îmi impune acum o ipoteză care arată a conspiraționism, dar este singura în stare a explica ce n-am înțeles de la început: de ce a intrat primarul general abia ales N. Dan, într-o noapte, în bătălia electorală pentru președinție?” [...]
PNL intră în Congres cu o dispută deschisă pe tema intervenției instituțiilor și a justiției în viața de partid , după ce deputatul Alexandru Muraru (președintele PNL Iași) a acuzat o intensificare a „asaltului” asupra liberalilor și a criticat o decizie a Tribunalului Ilfov , potrivit HotNews . Muraru a legat tensiunile dinaintea Congresului PNL de duminică de două episoade: audierea primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, la DNA, și rapiditatea cu care Tribunalul Ilfov a judecat contestația unor liberali privind anularea unor decizii ale Biroului Politic Național al PNL. În relatarea HotNews, declarațiile sunt atribuite News.ro. Miza: acuzații de „presiune instituțională” înainte de votul intern Referindu-se la audierea lui Ciprian Ciucu la DNA, Muraru a susținut că „folosirea justiției în lupta politică” ar reprezenta „o lovitură dată democrației și statului de drept”. În același registru, el a atacat decizia Tribunalului Ilfov privind contestația internă, acuzând instanța că s-ar fi pronunțat pe chestiuni ce țin de „oportunitate și strategie politică” și afirmând că situația ar ține de Inspecția Judiciară. „O aberație demnă de statele autoritare. O instanță își permite să se pronunțe asupra unor chestiuni de oportunitate și strategie politică.” Muraru a mai spus că PNL „nu se va lăsa intimidat” și că se așteaptă ca, până la Congres, „asaltul” instituțional asupra partidului să se intensifice. Context politic: atac la adresa președintelui Nicușor Dan și poziționare anti-PSD În declarațiile citate, Muraru l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan că ar susține o formulă PSD–AUR și că ar fi „conspirat cu PSD” la moțiunea de cenzură. Totodată, el a afirmat că PNL va „respinge ferm guvernul PSD–Veștea” și că duminică ar urma să fie momentul în care partidul „se va scutura” de cei care „vor să-l erodeze din interior”. În final, Muraru a insistat că presiunile – „dosare scoase la momentul potrivit”, „sentințe pronunțate cu viteza ordinului politic” și „campanii de demonizare” – nu ar putea „îngenunchea” PNL, prezentând Congresul de duminică drept un test de rezistență și coeziune internă. [...]
Nemulțumirea unor capitale UE față de contactele neanunțate cu Kremlinul riscă să complice coordonarea europeană pe dosarul Ucraina , după ce șeful de cabinet al președintelui Consiliului European , António Costa, a purtat două convorbiri cu oficiali de la Moscova fără ca toate guvernele să fie informate, potrivit Politico . Pedro Lourtie , șeful de cabinet al lui Costa, a contactat de două ori în ultimele săptămâni oficiali ruși, în contextul în care UE caută modalități de relansare a negocierilor cu președintele rus Vladimir Putin. Inițiativa a ieșit la iveală chiar când liderii UE se reuneau la Bruxelles, iar cinci diplomați citați de publicație spun că mai multe guverne nu știau de demers și unele s-au opus ideii ca acesta să aibă loc. Reacția statelor membre: „furioși” și acuzații de lipsă de informare Țările baltice – Letonia, Lituania și Estonia – ar fi fost în mod special „furioase” din cauza contactelor cu Rusia, potrivit unui diplomat european. Alți trei diplomați au declarat că mai mulți lideri au aflat despre convorbiri abia după apariția informației în presă și au fost nemulțumiți că nu au fost informați în prealabil. Echipa lui Costa ar fi informat Germania, Franța și Regatul Unit (formatul E3), precum și Comisia Europeană înainte de convorbiri, potrivit unuia dintre diplomați. Totuși, alți doi diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost avertizat. Justificarea lui Lourtie și întrebarea „cine vorbește pentru Europa” După ce informația a devenit publică (inițial relatată de Bloomberg, conform Politico), Lourtie a discutat miercuri cu ambasadorii celor 27 de state membre. Potrivit unui diplomat familiarizat cu întâlnirea, el a justificat convorbirile spunând că ar fi urmat unei solicitări directe a președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, ca Europa să se implice în negocierile de pace. Lourtie nu ar fi confirmat dacă vor urma și alte apeluri, dar ar fi promis că, dacă se întâmplă, ambasadorii vor fi informați. Convorbirile ar fi fost cu „consilierul pentru securitate națională” al lui Putin, le-ar fi spus Lourtie ambasadorilor, potrivit a trei diplomați. Politico notează însă că Rusia nu are formal o astfel de funcție, menționând mai multe poziții-cheie din arhitectura de securitate de la Moscova. Disputa scoate la suprafață o tensiune mai largă în UE: cine are mandatul să poarte contacte cu Moscova în numele tuturor celor 27. Oficiali din Consiliul European și Comisie susțin, potrivit publicației, că viitoarele contacte ar trebui făcute de o instituție a UE capabilă să reprezinte toate statele membre, nu prin inițiative separate ale unor lideri naționali. E3, Polonia și Italia își revendică rolul în eventuale negocieri Formatul E3 (Germania, Franța, Regatul Unit) împinge pentru a conduce negocierile în eventuale discuții viitoare, afirmând către partenerii europeni că ar fi convenit această abordare cu Zelenski la o întâlnire la Londra la începutul lunii. Un oficial german de rang înalt a spus că este nevoie de „un format capabil să acționeze” și că legitimitatea lui ar veni din implicarea celorlalți parteneri europeni „cât mai strâns și pe bază de încredere”, precum și din coordonarea cu Kievul și Washingtonul. Polonia și Italia au cerut, la rândul lor, un rol în discuții. Cancelarul german Friedrich Merz urmează să îi găzduiască la Berlin, miercurea viitoare, pe Emmanuel Macron, Keir Starmer, Giorgia Meloni și Donald Tusk, iar diplomați citați de Politico spun că pe agendă ar urma să fie și tema dialogului cu Rusia. În ansamblu, episodul evidențiază dificultatea UE de a-și stabili o voce unică într-un posibil proces de pace privind Ucraina: există acord că Europa trebuie să fie „la masă”, dar nu și asupra mecanismului și a actorilor care ar trebui să vorbească în numele blocului. [...]
Ludovic Orban susține că instituții și adversari politici sunt folosiți pentru intimidare înainte de congresul PNL , legând mai multe episoade recente de o „ofensivă coordonată” împotriva celor care s-ar opune premierului desemnat Adrian Veștea, potrivit Știrile Pro TV . În mesajul public, liderul Forța Dreptei descrie situația drept o „zi neagră pentru democrația din România” și afirmă că presiunea ar viza atât zona politică, cât și instituții ale statului, într-un moment sensibil: cu două zile înainte de congresul PNL. Ce episoade pune Orban în aceeași „schemă” de presiune Orban enumeră trei direcții pe care le consideră conectate: dosarul DNA în care este vizat Ciprian Ciucu, despre care spune că a fost chemat la audieri și pus sub control judiciar, cu puțin timp înainte de congresul PNL; informația difuzată de Antena 3 potrivit căreia Dominic Fritz, președintele USR, ar fi vizat de o nouă anchetă a Agenției Naționale de Integritate (ANI) ; decizia Tribunalului Ilfov de suspendare a unor hotărâri ale PNL, pe care o leagă de acțiunea inițiată de „cei 16 parlamentari trădători”, în formularea sa. În aceeași logică, Orban îl critică și pe președintele Nicușor Dan pentru răspunsul dat la întrebări despre negocieri cu AUR pentru voturile necesare învestirii Guvernului Veștea, interpretând poziția acestuia ca o acceptare implicită a unei majorități care include AUR. Miza politică: congresul PNL și învestirea Guvernului Veștea Din perspectiva lui Orban, succesiunea acestor evenimente ar avea rolul de a transmite un semnal de descurajare către susținătorii lui Adrian Veștea și către parlamentari PNL, în contextul votului de învestire și al tensiunilor interne din partid. În mesaj, el susține că scopul ar fi intimidarea, dar afirmă că efectul va fi invers. „Vreți să ne intimidați? Nu veți reuși decât să ne enervați și mai tare.” Orban mai afirmă că astfel de acțiuni ar ajuta opoziția să identifice mai bine „tentaculele caracatiței din partide, justiție, servicii” și să știe „împotriva cui trebuie să luptăm”, în formularea sa. Ce rămâne neclar din informațiile prezentate Mesajul lui Orban este o interpretare politică a unor fapte distincte (dosar DNA, informații despre ANI, decizie a Tribunalului Ilfov și declarații politice). În material nu sunt prezentate dovezi care să confirme existența unei coordonări între aceste episoade, dincolo de asocierea făcută de liderul Forța Dreptei. [...]
Criza desemnării premierului riscă să împingă politica spre un „consens” fără conținut, în care miza devine doar cine administrează aceleași decizii , într-un context în care partidele evită să discute schimbări de fond precum fiscalitatea sau întărirea capacității statului, potrivit unei opinii publicate de Libertatea . Textul îl plasează pe președintele Nicușor Dan în centrul acestei dinamici, pe fondul nominalizărilor vehiculate pentru funcția de premier, și susține că disputa publică nu se poartă pe programe sau politici, ci pe nume care ar urma să continue „fix tot aia”. În același registru, autorul indică drept simptom lipsa de reacție la manifestația profesorilor, pe care o leagă de o „perioadă de maximă desolidarizare”. Ce lipsește din dezbatere: decizii cu impact bugetar și administrativ Un fir principal al opiniei este că agenda politică evită subiectele care ar schimba distribuția costurilor în societate și ar produce efecte bugetare și administrative. Sunt menționate, ca exemple de „curaj” absent, teme precum: „impozite corecte”; întărirea statului și a angajaților; modificarea „trocului” în recoltarea datoriilor de către ANAF. În paralel, autorul susține că există o convergență în jurul ideii de a nu „tăia” de la zonele cu putere și resurse (sunt enumerate, în text, bogații, SRI, respectiv menținerea unor persoane în funcții), în timp ce presiunea ar rămâne pe categoriile largi. PSD, absent din discuția despre premier, și AUR ca variabilă de negociere Opinia notează că PSD ar fi „marele absent” din discuția despre desemnarea premierului, deși este descris ca partidul cu cele mai multe voturi la ultimele alegeri. În acest context, autorul afirmă că președintele ar fi trebuit să forțeze o nominalizare directă (este menționat numele lui Sorin Grindeanu ), iar restul scenariilor sunt caracterizate drept „abureli”. O altă idee cu potențial de impact politic este introducerea explicită a AUR în ecuația negocierilor: în text se afirmă că Adrian Veștea ar fi anunțat că ar negocia și cu AUR, ceea ce ar transforma partidul într-o „variabilă” în calculele prezidențiale. În același context este invocată o analiză Financial Times despre AUR și George Simion, menționată ca semnal relevant privind repoziționarea și încercarea de „deradicalizare” a liderului AUR. De ce contează: risc de blocaj și de politici „pe pilot automat” Din perspectiva consecințelor, opinia descrie un climat în care competiția politică se reduce la administrarea aceluiași set de opțiuni, fără asumarea unor schimbări care ar afecta echilibre bugetare, fiscalitatea sau capacitatea instituțiilor. Într-un asemenea cadru, discuția despre premier devine, în esență, un mecanism de menținere a status quo-ului, iar tensiunile sociale (precum cele din educație) rămân fără răspuns politic vizibil. [...]
