Știri
Știri din categoria Politică
Dacian Cioloș își joacă candidatura la OIF pe un program de „francofonie economică”, mizând pe ideea unui spațiu economic francofon mai coerent și pe o guvernanță mai transparentă a organizației, potrivit G4Media, care citează un interviu acordat publicației Jeune Afrique.
Cu câteva săptămâni înainte de votul pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Cioloș este prezentat ca având „șanse reale” să împiedice realegerea actualei titulare, rwandeza Louise Mushikiwabo, aflată în funcție din 2018. Contextul este unul competitiv, cu patru candidați în cursă, iar summitul OIF urmează să aibă loc în Cambodgia.
În interviu, Cioloș spune că vrea să pună accent pe „Francofonia economică”, pe care o leagă direct de capacitatea organizației de a crea oportunități, inclusiv pentru tineri.
„Tinerii vor învăța franceza dacă aceasta le oferă oportunități.”
El indică drept punct de plecare existența unei alianțe a organizațiilor patronale francofone și a unor întâlniri economice deja organizate, dar consideră că acestea ar putea fi „mai bine structurate”. În plus, propune implicarea miniștrilor de finanțe și ai comerțului și discutarea armonizării politicilor economice naționale ale statelor membre, pentru a construi „un veritabil spațiu economic francofon”.
Pe fondul unei dezbateri interne despre faptul că funcția ar trebui să revină Africii, Cioloș respinge ideea unei împărțiri regionale a postului și spune că vrea o deschidere a organizației către toate statele membre, „recunoscând totodată importanța Africii”.
În același timp, el afirmă că și-a intensificat vizitele pe continentul african și că, în cazul unei victorii, ar rezerva Africii postul de administrator (numărul doi în OIF). În interviu, descrie această campanie ca pe un efort de a înțelege diferențele și complementaritățile dintre țările membre ale francofoniei.
În plan operațional, Cioloș spune că vrea să instituie un dialog permanent cu statele membre, nu doar contacte punctuale la summituri, și leagă această abordare de îmbunătățirea guvernanței interne și de „descentralizarea organizației”, pentru a crește eficiența programelor.
Totodată, el vorbește despre nevoia de a îmbunătăți coerența între structurile operaționale ale francofoniei și de a întări guvernanța prin „mai multă transparență”, cu accent pe rezultate și pe complementaritatea contribuțiilor din rețelele organizației (politic, economic, universitar, societate civilă).
Cioloș afirmă că a început să ia în calcul candidatura de la sfârșitul anului trecut, după discuții cu persoane care au lucrat în cadrul organizației, și că a discutat apoi cu președintele Nicușor Dan, care „a decis rapid să oficializeze candidatura”.
În privința susținătorilor, Cioloș spune că nu vrea să intre într-un „joc” de opunere a candidaților sau a regiunilor și insistă că decizia ar trebui să se bazeze pe „o viziune și un proiect”, nu pe negocieri politice între regiuni.
Recomandate
China pregătește o înăsprire a controlului intern în Partidul Comunist , prin reguli mai stricte de disciplină și supraveghere a averilor și a legăturilor de afaceri ale cadrelor, potrivit Agerpres . Președintele Xi Jinping avertizează că „impuritățile” ideologice, organizaționale și de conduită „nu au fost rezolvate de la rădăcină”, semnalând o nouă etapă de rigoare înaintea Congresului PCC din 2027 . Într-o intervenție publicată duminică, Xi a explicat rezoluția aprobată joi de a cincea sesiune plenară a celui de-al 20-lea Comitet Central al PCC, al cărei text integral a fost difuzat de agenția oficială Xinhua. Liderul chinez susține că, deși campania disciplinară a produs rezultate, persistă probleme care afectează capacitatea partidului de a rămâne la putere pe termen lung și apar „altele noi”. „Cu cât se avansează mai mult, cu atât va fi rigoarea mai mare.” Ce prevede rezoluția: verificări de avere și control asupra „ușilor rotative” Documentul introduce „controale concrete” asupra patrimoniului liderilor și cere verificarea situațiilor în care bunurile și cheltuielile familiale „depășesc clar veniturile lor normale”. În plus, rezoluția solicită întărirea supravegherii asupra: activităților de afaceri ale soților, copiilor și partenerilor acestora; funcționarilor retrași și celor care părăsesc funcțiile. Pe componenta anticorupție, sunt vizate și formele mai greu de urmărit, inclusiv utilizarea intermediarilor, participații deținute de terți sau „uși rotative” între politică și companii (treceri repetate între funcții publice și poziții în mediul privat). Textul menționează și practici care folosesc monede virtuale și mișcări transfrontaliere de fonduri. Miza politică: disciplină sporită înaintea Congresului din 2027 Rezoluția interzice ca responsabilii să transforme teritoriile sau domeniile aflate sub autoritatea lor în „feude private” și cere ca deciziile importante să fie luate colectiv. Totodată, stabilește o obligație de raportare: organele disciplinare inferioare trebuie să informeze cel puțin la fiecare șase luni superiorii despre modul în care este exercitată puterea de echipele de conducere, în special de către cei mai importanți responsabili. Sesiunea plenară a avut loc între 26 și 29 octombrie, cu aproximativ un an înainte de cel de-al XXI-lea Congres al PCC, programat pentru 2027. În acest context, Agerpres notează că întâlnirea a coincis cu un raport oficial potrivit căruia 680.000 de persoane au fost sancționate în perioada ianuarie–septembrie, inclusiv 105 oficiali de rang înalt la nivel provincial sau ministerial și superior, în cadrul campaniei anticorupție conduse de Xi din 2012. Potrivit aceleiași surse, anchetele au vizat și comandanți militari de rang înalt, precum și lideri promovați în timpul mandatului lui Xi Jinping, care se pregătește pentru următorul congres fără un succesor indicat. [...]
Acuzațiile lui Tucker Carlson despre un posibil atac nuclear al SUA asupra Iranului ridică miza riscului geopolitic și pot amplifica incertitudinea în regiune, în condițiile în care nu sunt susținute de documente și nu au fost confirmate oficial, potrivit Mediafax . Jurnalistul american Tucker Carlson afirmă că președintele SUA, Donald Trump, ar putea decide, „până pe 7 noiembrie”, lansarea unui atac nuclear asupra „Muntelui Pickaxe” din Iran, sub presiunea premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit Clash Report, citat de Mediafax. În octombrie, Trump a exclus utilizarea armelor nucleare, mai notează publicația. Autoritățile din SUA și Israel nu au comentat public analiza lui Carlson, publicată pe platforma X. Mesajul, postat în primele ore ale zilei de 2 noiembrie, a depășit 16 milioane de vizualizări în câteva ore, conform sursei. Ce susține Carlson și ce lipsește din argumentație Mediafax arată că Tucker Carlson nu a citat niciun document și spune că s-a bazat pe mărturia unui „observator informat”, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. În aceste condiții, informația rămâne la nivel de afirmație neconfirmată. Ținta invocată: un obiectiv fortificat lângă Natanz Potrivit relatării, „Muntele Pickaxe” ar fi un obiectiv fortificat în centrul Iranului. Carlson susține că armamentul convențional din arsenalul SUA nu ar putea penetra stratul gros de rocă sub care s-ar afla un complex de tuneluri, iar obiectivul ar fi situat la aproximativ doi kilometri sud de uzina de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Carlson a mai scris că efectele unei explozii pe muntele Pickaxe ar contamina Golful Persic și ar otrăvi sursele de apă pentru 100 de milioane de oameni, conform Mediafax. Actori invocați în dezbaterea internă din SUA În analiza sa, Carlson îi nominalizează pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, și pe comandantul CENTCOM , Brad Cooper, ca susținători ai reluării operațiunilor militare de amploare asupra Iranului. De asemenea, el afirmă că secretarul de Stat, Marco Rubio, și directorul CIA, John Ratcliffe, ar urma „linia impusă de Netanyahu”, în timp ce vicepreședintele SUA, JD Vance, și consilierul Steve Witkoff ar susține încheierea unui acord cu Iranul. Context: tensiuni și amenințări de escaladare Mediafax notează că Iranul amenință cu un „război fără limite geografice” dacă va fi atacat din nou de SUA și Israel, avertisment care ar viza și Europa. În lipsa unor confirmări oficiale, afirmațiile lui Carlson rămân, deocamdată, în zona speculațiilor cu potențial de amplificare a tensiunilor. [...]
PNL își condiționează voturile de disciplina bugetară și anunță că va sancționa derapajele Guvernului Niculescu , potrivit Agerpres . Președintele partidului, Ilie Bolojan , a spus la Timișoara că liberalii vor acționa „ca partid de opoziție” pentru a taxa eventuale abateri de la țintele asumate, invocând riscul de „destabilizare bugetară” și de criză economică. În intervenția sa, Bolojan a explicat că votul acordat de PNL nu a fost unul „de încredere” sau „de susținere”, ci „un vot de necesitate”, motivat de riscul ca servicii publice de bază să nu mai poată funcționa. El a indicat, ca exemplu, alocări făcute la rectificare pe componenta de sănătate. Ce înseamnă „derapaje” în lectura PNL: cheltuieli și investiții plafonate Bolojan a afirmat că Guvernul a publicat o ordonanță care continuă practici aplicate și anterior pentru controlul deficitului, inclusiv plafonarea cheltuielilor în ultimele luni, măsură extinsă și la administrațiile locale. Diferența față de anul trecut, a adăugat el, este că în 2026 nu ar fi fost plafonate doar cheltuielile curente, ci și investițiile. În acest context, liderul PNL a susținut că măsurile de control al cheltuielilor sunt necesare pentru a avea „un deficit predictibil la final de an” și pentru respectarea traiectoriei asumate de România, pe care a descris-o drept importantă pentru „sănătatea economiei”. El a spus că așteaptă ca angajamentul să fie respectat și în 2027. Critica pe fond: „supracontractarea” investițiilor și presiuni viitoare pe buget Bolojan a pus în discuție probleme structurale ale României, menționând „supracontractarea investițiilor”. Ca exemplu, a indicat că, pe componenta de transporturi din PNRR, ar fi existat un buget alocat de 5,5 miliarde de lei, în timp ce ar fi fost semnate contracte de peste 19 miliarde de lei. Pe această bază, el a avertizat că se pune problema finanțării lucrărilor în anii următori și că eventualele facturi care se acumulează și nu pot fi susținute de la buget ar ține de contracte semnate în anii anteriori. Totodată, a amintit și de sume rezultate din procese generate de magistrați, pentru care Guvernul ar trebui să găsească soluții, susținând că adoptarea legii salarizării unitare ar fi redus astfel de litigii. De ce contează Mesajul PNL fixează o linie politică cu impact direct asupra politicilor fiscale: sprijinul punctual în Parlament este legat explicit de respectarea țintelor bugetare și de evitarea unei destabilizări a finanțelor publice. În același timp, discuția despre investiții contractate peste alocările disponibile indică o presiune potențială asupra bugetelor viitoare, indiferent de guvernarea de moment. [...]
PNL își consolidează linia de opoziție și rupe colaborarea instituțională cu PSD , iar Ilie Bolojan spune că nu există discuții despre schimbarea sa de la conducerea partidului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Timișoara, într-o conferință de presă. Bolojan a argumentat că poziția sa în fruntea PNL decurge din rezultatul unui congres și din deciziile adoptate de conducerea partidului cu „o majoritate confortabilă”, inclusiv intrarea în opoziție și încetarea colaborării cu PSD. Liderul liberal a spus că direcția este asumată politic și că partidul o va urma în perioada următoare. „Sunt președintele PNL ca efect al rezultatelor unui congres (...) și nu se pune problema despre o schimbare a mea, pentru că tot ce a decis partidul în această perioadă ține de decizii care au fost luate cu o majoritate confortabilă.” Ce înseamnă „fără colaborare instituțională” cu PSD Președintele PNL a precizat că, deși partidul nu va mai avea o colaborare instituțională cu PSD, situațiile în care liberalii se află în conduceri de instituții sau în administrații locale nu pot fi schimbate imediat, deoarece sunt rezultatul colaborării politice din 2024, în mai multe județe. În acest context, Bolojan a indicat că reprezentanții PNL aflați în astfel de poziții își vor continua mandatele, în limitele atribuțiilor, pentru „reprezentarea electorilor” și susținerea administrațiilor conduse de liberali, dar fără reluarea unei cooperări instituționale cu PSD. Mesaj intern: susținere sau plecare Bolojan a transmis și un mesaj către cei din partid care contestă linia actuală, afirmând că cei care sunt de acord cu direcția vor rămâne activi în PNL, iar cei care își doresc o apropiere de PSD „nu au decât să plece”. În aceeași intervenție, liderul PNL a legat explicit decizia de a intra în opoziție și de a opri colaborarea cu PSD de două motive: unul „care ține de România” și unul „care ține de viitorul acestui partid”, fără a detalia suplimentar în materialul citat. [...]
AfD își recalibrează mesajul european pentru a deveni guvernabilă , luând în calcul să renunțe la ideea ieșirii Germaniei din UE și din zona euro și să mizeze, în schimb, pe reformarea Uniunii „din interior”, potrivit Mediafax . Mișcarea vine după un rezultat istoric la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și pe fondul creșterii influenței dreptei radicale în Europa, context în care AfD se apropie de momentul în care ar putea participa la guvernarea federală înainte de finalul deceniului. Schimbarea de ton este prezentată ca o adaptare necesară pentru ca formațiunea să poată fi acceptată drept partener de coaliție, notează Reuters, citată de Mediafax. AfD a fost fondată în 2013, inițial ca partid critic la adresa monedei euro, iar ulterior și-a extins mesajul împotriva UE și a făcut din opoziția față de imigrație una dintre temele centrale. Partidul respinge acuzațiile de extremism, însă criticii și serviciul german de informații interne susțin că unele poziții se apropie de ideologii suprematiste și xenofobe. De la „ieșire” la „renegociere”: ce propune documentul strategic O parte a conducerii AfD susține că ascensiunea partidelor similare în Europa creează o fereastră pentru schimbarea regulilor UE fără părăsirea blocului comunitar. Sebastian Münzenmaier, parlamentar AfD, afirmă: „Niciodată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial perspectivele de reformare a UE în conformitate cu viziunea noastră nu au fost mai bune”. Luna trecută, copreședinta AfD Alice Weidel a prezentat la Parlamentul European, la Strasbourg, un document strategic intitulat „ New Deal for Europe ” („Un nou acord pentru Europa”), împreună cu aliații din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN). Documentul vizează renegocierea tratatelor și o Uniune mai flexibilă, cu mai multă autonomie pentru statele membre. Printre propuneri se numără: un mecanism de derogare de la politici comune, inclusiv la cheltuieli pentru apărare și imigrație; aplicarea mai strictă a regulilor bugetare; menținerea monedei euro rămâne posibilă (inițiativa nu o exclude). Dacă reformele nu ar reuși, documentul sugerează organizarea unui referendum privind direcția europeană a Germaniei. Weidel a spus că AfD și aliații săi susțin „o uniune europeană, o Europă a patriilor”, dar a evitat să precizeze dacă partidul mai vrea ieșirea din zona euro sau din UE. Modelul Franța–Italia–Austria și argumentul economic O eventuală renunțare la obiectivul ieșirii din zona euro ar urma un model deja folosit de alte partide de dreapta radicală care și-au temperat euroscepticismul pentru a ajunge la guvernare: în Franța, Adunarea Națională a redus treptat accentul pe abandonarea euro; în Italia, Frații Italiei și-au moderat retorica eurosceptică după preluarea guvernării; în Austria, FPÖ a renunțat la o parte din pozițiile anti-europene în apropierea de coaliții. Profesorul Wolfgang Schroeder (Universitatea din Kassel) spune că „Austria servește drept model pentru AfD” și consideră probabilă o astfel de repoziționare, fără opoziție internă majoră. În interiorul AfD apare și un argument pragmatic: costurile economice ale unei rupturi. Schroeder avertizează că ieșirea Germaniei din UE sau din zona euro ar avea consecințe grave, având în vedere orientarea puternică spre export a economiei. Jean-Pascal Hohm, liderul organizației de tineret Generation Deutschland, a declarat: „Dacă am desființa practic moneda comună și fiecare ar merge din nou pe propriul drum, acest lucru ar fi complet utopic și ne-ar provoca, de asemenea, daune enorme”. Fără consens intern și obstacolul CDU În pofida semnalelor de recalibrare, AfD nu are încă un consens privind viitorul relației Germaniei cu UE. O rezoluție propusă în august de Hohm, care urmărea reafirmarea atașamentului față de „ideea europeană”, a fost retrasă după ce nu a strâns sprijin suficient. În paralel, apropierea de conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, rămâne o problemă majoră: CDU exclude în prezent o alianță cu AfD, iar pozițiile radicale ale formațiunii privind Europa pot complica orice discuție viitoare de coaliție. [...]
Valeriu Stoica pune sub semnul întrebării centrul real de decizie din Executiv , susținând că premierul Luca Niculescu joacă mai degrabă rolul de „mediator”, în timp ce PSD încearcă să proiecteze control politic asupra Guvernului – o dinamică ce poate afecta stabilitatea și predictibilitatea guvernării până în 2028, potrivit Digi24 . Fostul președinte PNL afirmă, într-un interviu la emisiunea „În Fața Ta”, că Luca Niculescu „nu este de fapt premierul” în sensul conducerii politice, ci un „mediator” între miniștrii PSD, miniștrii propuși de Nicușor Dan și Sorin Grindeanu. Stoica descrie situația ca pe una „echivocă”, în care Grindeanu, deși nu este în Guvern și „n-a acceptat să fie prim-ministru”, ar avea interesul să lase impresia că „face jocurile”, pentru a nu-și pierde poziția în PSD. „În orice caz, nu Luca Niculescu. El este un mediator în acest Guvern.” Miza: cine controlează agenda Guvernului și cu ce cost politic Stoica leagă această arhitectură de putere de o „strategie de comunicare” a PSD pe care o consideră „un eșec de la bun început” și care, în opinia sa, va duce la diminuarea bazei electorale a partidului. În același registru, el vorbește despre „paradoxul” unui guvern „nou” și „vechi” în același timp, dând exemplul ministrului Alexandru Nazare, descris drept „vechi într-un guvern nou”. În lectura fostului lider PNL, PSD riscă să piardă teren, iar întrebarea devine în favoarea cui: AUR sau „opoziția democratică”. Stoica mai spune că în prezent există „două opoziții”: una „extremistă, populistă, naționalistă” și una care „crede în valorile europene” și în „democrația constituțională”. Scenariul până în 2028: AUR dominant, PSD minor și posibilă alianță oficializată Stoica avansează un scenariu în care AUR ar putea deveni „partidul dominant”, iar PSD „partidul minor” în această zonă politică. El susține că PSD „va pierde” și că există posibilitatea ca în 2028 să aibă un bazin electoral mai mic decât în prezent, mergând până la ipoteza „oficializării” unei alianțe PSD–AUR în viitor. „Cred că AUR va deveni în zona asta politică partidul dominant, iar PSD va deveni partidul minor.” În plus, Stoica afirmă că o alianță AUR–PSD ar putea apărea și înainte de 2028, în anumite condiții, menționând ipoteza demisiei lui Luca Niculescu. El adaugă însă că, „altfel, în Parlament, Alianța PSD-AUR funcționează”, referindu-se la o cooperare de facto, nu la una formală. Cum îl descrie Stoica pe premier În același interviu, Stoica spune că nu crede că Luca Niculescu s-ar înscrie într-un partid precum PSD și îl caracterizează drept „un foarte bun diplomat”, cu „civilitate”, „experiență culturală” și capacitate de „mediere națională”, într-un mediu politic pe care îl descrie metaforic drept „arenă de circ cu fiare neîmblânzite”. Materialul Digi24 prezintă aceste afirmații ca evaluări și predicții ale lui Valeriu Stoica; evoluțiile politice invocate (inclusiv scenariile de alianțe) rămân, în acest stadiu, ipoteze. [...]
