Știri
Știri din categoria Politică
Caracterizarea făcută de Kelemen Hunor sugerează un stil prezidențial mai rigid în negocierile pentru Guvern, cu potențial de a influența ritmul și rezultatul discuțiilor politice, potrivit Mediafax.
Invitat la B1 TV, liderul UDMR a povestit despre modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern și l-a comparat cu fostul premier Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „încăpățânat”.
„Seamănă foarte mult cu Bolojan. Deci la fel de încăpățânat, dar e președinte, sigur că asta dă o legitimitate mai mare decât unui premier, indiferent cine-i premierul. Știe ținta și urmărește, deci nu slăbește în niciun fel. Învață pe parcurs. Deci asta e. Nu există facultate de președinte de țară. Dacă nu mă înșel, așa a funcționat și la primărie. Primul an era de pregătire, de a înțelege. E omul care vrea să înțeleagă toate problemele înainte să spună care e soluția”, a declarat Kelemen Hunor.
În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a spus că experiența sa „de un an și jumătate”, de când Nicușor Dan este președinte, a fost „mai mult pozitivă”, menționând că șeful statului „ține direcția” în politica externă, pe care a descris-o drept euroatlantică și transatlantică.
Liderul UDMR a legat stabilitatea direcției externe de contextul internațional tensionat și a susținut că România trebuie să colaboreze cu administrația americană, indiferent cine se află la conducerea SUA.
„Pentru România, tu trebuie să colaborezi cu administrația. Și trebuie să ții cont că administrația rămâne, cum a rămas și după Obama, și după Biden, și rămâne administrația și după Trump. Și pentru România, România singură nu se descurcă.”
Kelemen Hunor a adăugat că, în opinia sa, „niciun stat din această regiune” nu se descurcă singur și că România „are nevoie de americani”, afirmând că, din acest punct de vedere, apreciază ceea ce face Nicușor Dan.
Recomandate
UDMR susține adoptarea rapidă a Legii salarizării prin asumarea răspunderii , o procedură care ar scurta traseul parlamentar înainte de buget, potrivit news . Kelemen Hunor spune că proiectul este „pregătit” și ar mai avea nevoie doar de „mici ajustări”. Declarația a fost făcută la B1 TV, în contextul discuțiilor dintre liderii politici și președintele Nicușor Dan, purtate la Cotroceni, unde nu s-a ajuns la o armonizare pe unele puncte considerate importante. Miza: lege înainte de buget, cu un traseu legislativ mai scurt Kelemen Hunor afirmă că, deși în august nu s-a ajuns la o înțelegere, a existat acordul politic pentru a susține „toate demersurile posibile” astfel încât legea să fie adoptată înainte de buget. În acest cadru, liderul UDMR spune că varianta angajării răspunderii de către Guvern ar face procesul „repede și sigur”. „Legea salarizării se poate adopta prin asumare. Asta aş susţine.” Unde s-au blocat discuțiile: baza de calcul și ajustări pe domenii Potrivit lui Kelemen Hunor, una dintre temele rămase în discuție a fost „baza” de la care se pleacă, menționând intervalul „4.000-4.500” și faptul că aici exista o discuție cu sindicatele. El a mai indicat puncte de ajustare pe mai multe arii din sectorul public: Cultură : dispute privind creșterea coeficientului, în special pentru muzee, arheologi și biblioteci; Sănătate și Învățământ : necesare „corecții”, despre care spune că nu ar fi „lucruri extravagante”. Echilibrarea grilei: vechime vs. atractivitatea pentru noii intrați Liderul UDMR a explicat că ar fi fost nevoie de ajustări privind modul în care evoluează salariile pentru angajații cu vechime de 20-25 de ani, în raport cu cei care intră în sistem. El susține că pentru noii intrați ar trebui un coeficient mai mare pentru a face educația mai atractivă, dar fără „înghețarea” completă a creșterilor pentru cei cu experiență, ci eventual o încetinire până când sustenabilitatea bugetară ar permite mai mult. În final, Kelemen Hunor a mai spus că au existat și discuții legate de sistemul medical, dar nu despre ceva care „necesita sume în plus”. Totodată, el a amintit că, inclusiv în perioada crizei guvernamentale, liderii fostei coaliții au avut discuții repetate cu președintele Nicușor Dan pe tema adoptării Legii salarizării. [...]
UDMR condiționează comasarea localităților mici de referendumuri locale , avertizând că o reformă administrativ-teritorială făcută „fără cap” riscă să blocheze funcționarea serviciilor publice, potrivit G4Media . Mesajul liderului UDMR, Kelemen Hunor , vine în contextul în care PSD a readus în discuție comasarea localităților cu sub 1.500 de locuitori, un subiect sensibil mai ales în comunitățile maghiare din Ardeal. Într-o emisiune la B1 TV, Kelemen Hunor a spus că nu este de acord cu varianta de pornire a reformei prezentată de PSD și a insistat că o astfel de decizie nu poate fi asumată fără consultarea directă a comunităților vizate. „Referendumul nu poate să fie scos din ecuație. Dacă vrei o reformă bună trebuie să ai și curajul respectiv.” Ce problemă ridică UDMR: riscul unei reorganizări făcute în grabă Liderul UDMR a criticat modul în care sunt abordate reformele în România și a avertizat că o comasare impusă sau prost pregătită poate genera disfuncționalități, inclusiv în organizarea serviciilor publice. „Dacă faci fără cap te trezești că nu e bine. Cum vor funcționa serviciile, cum împărțim școlile?” Kelemen Hunor a invocat și exemple comparative: a spus că reorganizarea din 1968 a fost „artificială”, iar în Danemarca o comasare voluntară a durat 30 de ani. Calendarul anunțat de Ministerul Dezvoltării În același context, G4Media reamintește declarațiile ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, care a precizat că proiectul privind comasarea localităților cu până la 1.500 de locuitori ar urma să fie implementat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară , cu posibilitatea ca localitățile să opteze pentru această soluție; etapa a doua : comasare „asumată” de Guvern. Kelemen Hunor a mai spus că susține începerea reformei, dar contestă ideea că ea ar putea fi finalizată într-un singur an, indicând că o reorganizare administrativă are nevoie de timp și asumare politică. [...]
Posibilele facturi neplătite și investițiile încetinite riscă să blocheze finanțarea unor servicii publice , în condițiile în care lipsa unei rectificări bugetare ar fi lăsat fără bani atât administrația centrală, cât și structuri din teritoriu, potrivit news . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că nu poate exclude existența unor facturi neachitate și că unele investiții ar fi putut fi oprite sau încetinite. Declarațiile au fost făcute vineri seară, la B1 TV, în contextul disputei politice dintre PSD și liberali privind situația bugetară și acuzațiile despre o „gaură” în buget. Ce efecte invocă Kelemen Hunor: bani epuizați și investiții oprite Kelemen Hunor afirmă că anumite zone din administrația centrală ar fi rămas fără bani, iar în administrația locală ar exista presiuni similare, menționând explicit: Consilii județene; Protecția Copilului; Asistență socială. În acest context, liderul UDMR spune că „anumite investiții” ar fi fost „încetinite” sau „oprite” din cauza imposibilității de a face rectificare bugetară . De ce nu s-ar fi putut face rectificarea: guvern cu puteri limitate Liderul UDMR susține că problema nu ar fi fost una „artificial indusă” și nici o „neputință” a guvernului interimar, argumentând că, după căderea guvernului la 5 mai, executivul a funcționat cu atribuții limitate și, în această logică, nu ar fi avut cum să facă o rectificare bugetară. „Gaura” din buget și miza politică: cât e, rămâne de văzut Kelemen Hunor leagă discuția despre așa-numita „gaură” de imposibilitatea rectificării, dar precizează că nu poate confirma dimensiunea ei. „Cât de mare e, nu ştiu, nu pot confirma. Indiferent care este adevărul, vom afla când vine Ministrul de Finanţe în Parlament.” Totodată, el apreciază că tema este folosită politic, susținând că „cei care au venit vor să găsească narativul pentru moștenirea grea”, însă afirmă că „nu există nicio moștenire grea”, invocând faptul că bugetul a fost făcut împreună cu PSD, cât timp au guvernat în aceeași formulă. Ce urmează: raport la Finanțe și discuție în Parlament Pe fondul solicitării PSD ca ministrul Finanțelor să prezinte „situația la zi”, Kelemen Hunor spune că o astfel de discuție este „necesară” și „legitimă”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat joi că solicitarea este legitimă și că ministerul va pregăti „în cel mai scurt timp” un raport pe această temă. În ultimele zile, PSD a vorbit despre facturi neplătite și o „gaură” în buget, acuzații contestate de liberali, mai notează publicația. [...]
Rectificarea bugetară readuce în prim-plan disputa despre finanțarea urgențelor , după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , l-a acuzat pe fostul premier Ilie Bolojan că a tăiat la începutul anului banii ceruți pentru serviciile de urgență, iar acum critică suplimentarea de la rectificare, potrivit news . Rogobete a reacționat la declarațiile lui Bolojan, care a susținut că o parte importantă din sumele rectificate la Sănătate ar reflecta „eșecul” ministrului de a aloca banii „în funcție de priorități” și de a accesa fonduri europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei. Într-o postare pe Facebook, ministrul Sănătății a respins acuzațiile și a afirmat că „minciuna și manipularea au fost demontate cu cifre”, susținând că fostul premier ar fi prezentat public, în mod fals, că el nu ar fi anticipat corect necesarul bugetar și că de aici ar fi pornit „criza din sănătate”. Miza: cine poartă responsabilitatea pentru presiunea bugetară din urgențe Rogobete spune că, la începutul anului, a solicitat 660 de milioane de lei pentru finanțarea serviciilor de urgență, dar că Ilie Bolojan ar fi redus suma cu 200 de milioane de lei, „din pix”, pentru a raporta reduceri de cheltuieli și un deficit mai mic. Potrivit ministrului, la rectificarea bugetară de vineri, serviciile de urgență au primit suplimentar aproximativ 200 de milioane de lei, adică exact suma care ar fi fost tăiată inițial. Schimb de acuzații după rectificare Ministrul îl acuză pe fostul premier de „ipocrizie” și susține că tăierea inițială ar fi creat o criză financiară în serviciile de urgență, iar acum responsabilitatea ar fi transferată către cei care ar fi avertizat asupra riscurilor. În același timp, Bolojan a declarat, după aprobarea primei rectificări bugetare din 2026, că ordonanța de urgență confirmă „buna moștenire”, invocând un deficit bugetar de 3,81% din PIB după primele nouă luni și investiții publice mai mari cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. El a mai afirmat că OUG „arată și ratările miniștrilor PSD”, dând ca exemplu Ministerul Sănătății. Context politic News amintește că Rogobete a ocupat funcția de ministru al Sănătății și înainte de moțiunea de cenzură din mai 2026, în urma căreia a fost demis guvernul Bolojan. Schimbul de replici vine într-un moment în care rectificarea bugetară devine teren de confruntare politică pe tema priorităților de cheltuire și a modului în care sunt acoperite nevoile imediate ale sistemului sanitar, în special la nivelul serviciilor de urgență. [...]
Rectificarea bugetară a reaprins disputa pe deficit și investiții , după ce Ilie Bolojan a acuzat PSD că a folosit politic tema finanțelor publice și le-a cerut social-democraților „să guverneze”, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul premier a susținut că PSD „și-a adus aminte de urgențele reale” și a renunțat la „șantajul cu blocarea rectificării până la prezentarea unor deficite măsluite”. Mesajul vine după adoptarea ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară. Cifrele invocate: deficit mai mic, investiții mai mari Bolojan afirmă că datele prezentate de Guvern confirmă o îmbunătățire a indicatorilor fiscali și o creștere a investițiilor publice. El indică o scădere a deficitului bugetar după primele nouă luni la 3,81% din PIB , de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025, precum și o majorare a investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. „Sunt date asumate oficial astăzi de Guvern. Sigur, pentru PSD este deja modus operandi să atace seara, la televizor, ceea ce miniștrii PSD au adoptat dimineața, în Guvern”, a precizat Bolojan. Pe acest fond, liderul PNL le-a transmis social-democraților că, odată ce „au confirmat oficial buna moștenire”, ar trebui să se concentreze pe guvernare, nu doar pe rectificare. Atac pe zona de execuție bugetară la Sănătate și fonduri europene Bolojan l-a criticat și pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susținând că o parte importantă din sumele rectificate ar reflecta probleme de alocare a bugetului și de atragere a finanțărilor europene. În acest context, el menționează 700 de milioane de lei din fonduri europene ( PNRR și coeziune) care ar fi trebuit accesate. „OUG de astăzi arată și ratările miniștrilor PSD. Spre exemplu, în cazul Ministerului Sănătății, cea mai mare parte a sumelor rectificate este consecința eșecului domnului Rogobete de a aloca banii din buget în funcție de priorități, nu de preferințe sau interese, și de a accesa fondurile europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei”, a mai scris fostul premier. În final, Bolojan a reluat mesajul politic către PSD: „Puneți mâna și guvernați, pentru că nevoile României nu se reduc la rectificare. Și încercați să guvernați mai bine decât ați făcut-o data trecută.” [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
