Știri
Știri din categoria Politică
Tabăra Veștea pornește cu circa 201 voturi și are nevoie de încă aproximativ 32 pentru învestire, potrivit calculelor prezentate de Mediafax. Miza imediată este dacă premierul desemnat poate construi rapid o majoritate funcțională, în condițiile în care sprijinul intern din PNL apare fragmentat.
Adrian Veștea a fost desemnat premier de președintele Nicușor Dan după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul, pe fondul eșecului variantei unui guvern tehnocrat de a strânge susținere parlamentară suficientă. Veștea, prim-vicepreședinte PNL și președinte al Consiliului Județean Brașov, a spus că își dorește un guvern politic, care să își asume reforme și să mențină direcția pro-occidentală a României.
Numirea a generat tensiuni în PNL. Ilie Bolojan a transmis că nici el, nici conducerea partidului nu au fost informați înaintea desemnării și a acuzat o „încercare de rupere a PNL”.
Potrivit surselor citate de publicație, tabăra Veștea mizează pe votul a aproximativ 25 de parlamentari PNL, considerate esențiale în ecuația majorității. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.
În scenariul în care PSD, UDMR și grupul minorităților naționale ar susține formula Veștea, calculul pornește de la aproximativ 176 de voturi, detaliate astfel în articol:
Cu cei circa 25 de parlamentari PNL pe care ar conta tabăra Veștea, totalul ar ajunge la aproximativ 201 voturi, ceea ce lasă un deficit de încă aproximativ 32 de voturi până la pragul de 233.
Surse politice citate de Mediafax susțin că negocierile vizează atragerea unor parlamentari din zona neafiliaților sau din alte grupuri, dar și a altor parlamentari PNL care, în acest moment, așteaptă să vadă cum evoluează situația.
Pentru context, Parlamentul are 464 de aleși, iar configurația indicată în material este: PSD – 127 (după plecarea deputatului Victor Ponta la grupul Uniți pentru România), AUR – 90, PNL – 76, USR – 59, UDMR – 31, minorități – 17, SOS România – 15, Uniți pentru România – 15, PACE – Întâi România – 11, neafiliați – 23.
Recomandate
Conflictul dintre PNL și președintele Nicușor Dan riscă să blocheze rapid formarea guvernului , după ce Ilie Bolojan a acuzat public că desemnarea liberalului Adrian Veștea ca premier s-a făcut fără consultarea partidului și ar urmări „ruperea PNL”, potrivit Adevărul . Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, spune că nici el, nici conducerea partidului nu au fost informați înainte de decizia președintelui. În mesajul său, liderul liberal califică nominalizarea drept „un act ostil” și o „încercare de rupere a PNL”, pe care o leagă de „doborârea guvernului în interesul PSD”. „Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii, un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL.” Ce reclamă PNL: lipsa consultării și încălcarea „colaborării loiale” În aceeași intervenție, Bolojan susține că încercarea de a impune unui partid un premier „din rândurile sale”, fără consultare prealabilă și „după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului”, ar încălca principiile unei colaborări politice „loiale”. Ca reacție imediată, el anunță convocarea de urgență a Biroului Politic Național (BPN) pentru stabilirea poziției oficiale a PNL. Contextul desemnării: Tomac și-a depus mandatul, Veștea a fost nominalizat Declarația lui Bolojan vine după ce, duminică dimineață, Eugen Tomac – așteptat să prezinte lista miniștrilor – și-a depus mandatul, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că îl nominalizează pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Anunțul președintelui este relatat de Adevărul într-un material separat, „Nicușor Dan a anunțat”, disponibil aici . Tot Adevărul a publicat și un profil al premierului desemnat, „Cine este Adrian Veștea”, disponibil aici . Reacții politice: AUR spune că nominalizarea nu are susținere parlamentară Pe fondul reacțiilor apărute după schimbarea de nominalizare, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat că decizia ar fi un „gest disperat” și a susținut că un guvern care nu rezultă dintr-o majoritate parlamentară constituită „nu va avea cum să ia voturile necesare”. Adevărul a agregat reacțiile într-un alt material, disponibil aici . Ce urmează: poziția oficială a PNL, decisă în BPN Din informațiile prezentate, următorul pas imediat este ședința Biroului Politic Național al PNL, convocată de Ilie Bolojan, care ar trebui să stabilească linia partidului față de nominalizarea lui Adrian Veștea și, implicit, față de negocierile pentru formarea guvernului. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier împinge PNL spre o decizie cu risc de fractură internă , cu efect direct asupra stabilității guvernării și a capacității partidului de a-și controla parlamentarii, potrivit unei analize din Libertatea . Mutarea președintelui Nicușor Dan, descrisă în analiză drept una care transformă PNL într-un „butoi cu pulbere”, a surprins conducerea liberală: varianta Veștea nu ar fi fost luată în calcul, deși liderii știau că șeful statului a discutat cu mai mulți fruntași PNL. În partid există, însă, și voci care cred că un guvern Veștea ar putea trece de Parlament, cu costul unui conflict intern major. Scenariul 1: PNL se delimitează și îl lasă pe Veștea „pe cont propriu” Prima variantă prezentată este o mobilizare rapidă a PNL pentru a se distanța de orice susținere a lui Adrian Veștea. Un vicepreședinte PNL invocă lipsa unui mandat din partea partidului, iar un lider de filială susține că deciziile interne au vizat „nesusținerea” oricărei echipe cu legătură cu PSD și că, dacă PNL ar fi dorit un premier, opțiunea ar fi fost Ilie Bolojan . În acest scenariu, Veștea ar încerca să-și alcătuiască echipa fără sprijinul partidului, iar PNL ar putea decide sancțiuni pentru membrii care se raliază, inclusiv excluderea. Totuși, „la cald”, unii lideri PNL ar vedea șanse ca varianta să treacă de Parlament, în funcție de „aritmetica parlamentară” și de „simpatiile” pentru Veștea. Scenariul 2: negociere internă și susținere „controlată”, cu slăbirea lui Bolojan Al doilea scenariu pornește de la convocarea unui Birou Politic Național în care să fie negociată o susținere „controlată” a unui executiv condus de un liberal. Consecința politică internă ar fi o cedare de putere din partea taberei Ilie Bolojan și acceptarea faptului că președintele Nicușor Dan „e mai presus de conducerea PNL”, în logica descrisă de analiză. În acest context, Veștea, sprijinit pe „gruparea Thuma”, ar putea forța un vot intern care să arate că adepții guvernării sunt mai numeroși decât se vede acum, chiar dacă nu neapărat majoritari. Riscul major: slăbirea poziției lui Ilie Bolojan, inclusiv posibilitatea ca „scaunul” să-i fie contestat înainte de congresul la termen din vara lui 2027, pe fondul precedentelor din partid, când PNL „s-a dus după omul” pe care l-a avut premier. Scenariul 3: rupere și excluderi, pe „model Tăriceanu” A treia variantă este o ruptură: Veștea și o grupare contestatară ar negocia un nou guvern acceptând excluderea din PNL, pe un model comparat de un lider de filială cu episodul Tăriceanu din 2014. Efectul imediat ar fi atragerea unui număr suficient de parlamentari pentru a trece un nou guvern, cu sprijin „în principal de la PSD”, dar și de la alte formațiuni. Analiza notează că un argument în formarea unei astfel de majorități ar fi chiar sprijinul președintelui Nicușor Dan, care nu ar fi consultat formal PNL înainte de a avansa numele lui Adrian Veștea. Miza: cine câștigă controlul politic dacă trece sau pică Guvernul Veștea Dacă un guvern condus de Veștea trece de Parlament, analiza îl descrie ca pe un câștig pentru Nicușor Dan în confruntarea „mocnită” cu Ilie Bolojan, în condițiile în care ar rezolva criza fără ca PSD să-și asume guvernarea. Dacă planul eșuează, președintele ar acumula „încă o înfrângere foarte mare” și ar putea ajunge în situația pe care ar fi evitat-o până acum: desemnarea unui premier din fruntea celui mai mare partid, PSD, o opțiune pe care „foarte mulți i-au cerut-o”, dar pe care ar fi ignorat-o, potrivit aceleiași analize. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier deschide o fisură în PNL, cu risc de blocaj în negocierile pentru guvernare , după ce prim-vicepreședintele partidului Ciprian Ciucu l-a acuzat public de „complot” și „trădare”, în timp ce Veștea le cere liberalilor să revină la masa discuțiilor cu partidele pro-europene, potrivit Adevărul . Veștea, desemnat pentru funcția de prim-ministru, i-a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru încredere și a prezentat momentul drept unul de „responsabilitate uriașă”, susținând că România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Apelul lui Veștea: PNL să revină la negocieri și să asigure continuitatea În mesajul către colegii din PNL, Veștea a insistat că desemnarea sa „nu este o amenințare” pentru partid, ci „un moment de responsabilitate”, și a pus accent pe continuitatea reformelor și proiectelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan, precum și pe respectarea angajamentelor internaționale ale României. „Cred că PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene și să identifice soluțiile pentru continuarea guvernării. Nu pentru funcții. Nu pentru calcule mărunte. Ci pentru România și pentru oamenii care au nevoie de stabilitate, dezvoltare și proiecte duse până la capăt”. Veștea a mai transmis un mesaj de susținere pentru aleșii locali liberali (primari, președinți de consilii județene, consilieri), argumentând că aceștia au nevoie „la centru” de un partid care „nu îi abandonează la jumătatea drumului”. În final, a reiterat ideea că „România are nevoie de stabilitate” și că PNL trebuie să rămână „responsabil, pro-occidental și puternic”. Replica din partid: acuzații de „complot” și „trădare” Tensiunea internă a devenit explicită după reacția lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, care a comentat la postarea lui Veștea și a respins explicațiile acestuia, susținând că desemnarea a surprins conducerea partidului și că Veștea ar fi știut din timp. „Sunt cuvine fără rost. Ai complotat împotriva colegilor tăi. Ai complotat și ai trădat încrederea noastră a tuturor. Am aflat din presă. Tu știai de joi, de când nu ai venit la ședință. Urât! Foarte urât!” Miza imediată este capacitatea PNL de a se repoziționa rapid pentru negocierile de guvernare invocate de Veștea: mesajul public de unitate și „responsabilitate” este contrazis, în același spațiu, de acuzații directe din vârful partidului, ceea ce poate complica revenirea la masa discuțiilor cu partidele pro-europene. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a redeschis negocierile de guvernare, dar a declanșat și o criză internă în PNL , după ce mai mulți lideri ai partidelor din fosta coaliție au spus că nu au fost consultați și au aflat decizia „de la TV”, potrivit HotNews . PSD transmite că ar putea reveni la guvernare alături de PNL, însă condiționează discuția de ieșirea lui Ilie Bolojan din ecuație. În același timp, chiar în PNL apar acuzații de „trădare” și „ingerință”, pe fondul nemulțumirii că nominalizarea ar fi fost făcută fără informarea conducerii partidului. PSD: disponibilitate pentru o nouă majoritate, dar fără Bolojan HotNews notează că social-democrații au reacționat surprinși de desemnarea lui Veștea, iar liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus la Digi24 că urmează o discuție cu premierul desemnat și că PSD este deschis la o coaliție cu PNL „dar fără Ilie Bolojan”. În argumentația sa, Zamfir leagă această poziție de situația economică pe care o atribuie guvernării Bolojan. Deputatul PSD Mihai Fifor a indicat, la rândul său, că nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile cu PSD și că partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. PNL: acuzații de „act ostil” și ședință de decizie În PNL, reacțiile descrise de HotNews merg de la surpriză la acuzații directe la adresa președintelui Nicușor Dan. Ilie Bolojan, premier interimar și lider al PNL, a susținut că nici el, nici conducerea partidului nu au fost informați anterior și a calificat desemnarea drept: „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL” Bolojan a mai anunțat că urmează o ședință a conducerii PNL pentru stabilirea unei poziții oficiale. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a vorbit, într-un mesaj pe Facebook, despre „agresiune” la adresa partidului și a rezumat reacția internă în termeni duri: „Complot. Trădare. Ingerință.” Deputatul Robert Sighiartău a acuzat că președintele ar fi renunțat la rolul de mediator și ar fi intrat într-o confruntare politică ce urmărește fragmentarea PNL, invocând și costuri de instabilitate „politică și economică” suportate de cetățeni și mediul de afaceri. Și deputatul Alexandru Muraru a descris nominalizarea ca pe o încercare de „dinamitare” a partidului din interior. Prima susținere publică în PNL pentru Veștea În același timp, vicepreședintele PNL Alexandru Popa a declarat pentru HotNews că Veștea este „o variantă bună” de premier și că nu vede acceptarea nominalizării drept „trădare”, sugerând că rezultatul ar trebui judecat după performanța unui eventual guvern. În context, HotNews menționează și o informație publicată anterior de BizBrașov, potrivit căreia un grup din PNL l-ar fi pregătit pe Veștea pentru o viitoare formulă de guvernare PSD–PNL–UDMR. USR: surpriză și discuție despre procedura constituțională Și dinspre USR sunt semnalate reacții de surpriză, un membru al conducerii declarând pentru HotNews că nu crede că desemnarea a fost anticipată în partid, iar un alt reprezentant a spus că „abia acum trebuie să chibzuim”, în condițiile în care joi votul intern împotriva susținerii guvernului propus de Eugen Tomac ar fi fost covârșitor. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat public lipsa consultărilor cu partidele parlamentare înaintea desemnării unui nou candidat de premier, invocând procedura prevăzută de Constituție. Ce urmează: negocieri cu Veștea, dar și testul de control în PNL Din reacțiile centralizate de HotNews rezultă două fronturi paralele: pe de o parte, discuții pentru o majoritate parlamentară în jurul lui Adrian Veștea (cu PSD sugerând explicit disponibilitatea, dar cu o condiție politică majoră), iar pe de altă parte, o decizie internă în PNL, unde conducerea urmează să se reunească după acuzațiile că nominalizarea a fost făcută fără consultarea partidului. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier fără consultarea PNL deschide un conflict instituțional cu efect direct asupra stabilității politice , susține deputatul PNL Alexandru Muraru, potrivit news.ro . Muraru afirmă că președintele Nicușor Dan „a rupt definitiv relațiile” cu PNL după ce l-a nominalizat pe prim-vicepreședintele liberal Adrian Veștea pentru funcția de premier „fără ca PNL să știe despre acest lucru”. Acuzația centrală: intervenție „neconstituțională” în viața internă a partidului Muraru califică implicarea președintelui în viața internă a unui partid drept „profund neconstituțională” și „nedemocratică”, susținând că nominalizarea nu a făcut parte din consultările anterioare purtate cu șeful statului. „Președintele a rupt astăzi definitiv relațiile cu partidul pro european cu cea mai mare cotă de încredere din partea românilor (...). Implicarea unui președinte în viața internă a unui partid este profund neconstituțională, este nedemocratică și este o încercare de deturnare a procedurilor și mecanismelor interne.” În aceeași logică, liderul PNL Iași spune că „niciun președinte după ’89 nu a făcut așa ceva”. Miza politică: presiune pe PNL și repoziționare către PSD Deputatul PNL susține că propunerea de premier „este inacceptabilă” și reprezintă „un atac îndreptat împotriva Partidului Național Liberal”, pe care o descrie drept o „mișcare vicleană” cu „obiectiv clar de destabilizare internă”. Muraru leagă situația de tensiunile din fosta coaliție și de contextul moțiunii, afirmând că președintele ar fi „asistat spectator” și apoi ar fi criticat partidele din fosta coaliție, inclusiv PNL. În plus, el acuză că Nicușor Dan „atentează la integritatea PNL”, încercând „să rupă bucăți din el și să-l pună în brațele PSD”. Ce urmează, potrivit PNL Iași: contestarea legitimității nominalizării în interiorul partidului Muraru afirmă că președintele PNL, Ilie Bolojan, „nu a fost informat” despre decizie și susține că „nicio persoană din PNL nu poate aspira la poziția de premier fără susținerea partidului și a conducerii acestuia”. În termeni politici, mesajul indică o contestare internă a nominalizării și o escaladare a conflictului dintre Cotroceni și PNL, cu potențial de blocaj în formarea guvernului. [...]
Cererea AUR de alegeri anticipate ridică presiunea pe calendarul guvernării , după desemnarea lui Adrian Veștea (PNL) ca premier de către președintele Nicușor Dan, potrivit Libertatea . Mesajul vine pe fondul unei crize politice prelungite și al dificultății de a construi o majoritate parlamentară pentru învestirea unui nou Executiv. AUR, partidul condus de George Simion , susține că „soluția constituțională o reprezintă alegerile anticipate” și critică nominalizarea făcută „fără ca Adrian Veștea să fie propus de vreun partid politic”. Formațiunea invocă separația puterilor în stat și spune că, atunci când procesul politic se blochează, ieșirea ar fi „întoarcerea la popor”, anunțând că va dialoga „cu toate părțile implicate”. „Când acesta se blochează, soluția constituțională o reprezintă alegerile anticipate. Soluția noastră este întoarcerea la popor și respectarea regulilor democratice.” De ce contează: riscul de prelungire a blocajului instituțional Poziționarea AUR indică o linie de confruntare care poate complica și mai mult obținerea votului de învestitură în Parlament, într-un moment în care desemnările succesive nu au reușit să coaguleze sprijin politic. În plus, mesajul partidului sugerează că nu vede în actuala formulă o soluție de stabilizare rapidă, ci o escaladare către anticipate. AUR a mai afirmat că „nu va accepta” crearea unor „regimuri personale” și a susținut că „pozițiile exprimate anterior” rămân neschimbate, încheind cu apel la „consens, dialog și speranță”. Contextul desemnării: retragerea lui Tomac și a doua nominalizare Reacția AUR a venit după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac, desemnat premier cu 10 zile înainte, și-a depus mandatul. În acest context, șeful statului l-a propus pe Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL, însă, potrivit informațiilor din articol, Veștea nu ar fi informat conducerea PNL, partid condus de Ilie Bolojan, că a discutat cu președintele această desemnare. Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, iar Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Ulterior, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările de la Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început pe 18 mai și s-au încheiat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat premier pe Eugen Tomac, care avea 10 zile la dispoziție să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor. PNL și USR au anunțat public că nu sprijină Guvernul Tomac, iar Libertatea a relatat că și PSD se pregătea să procedeze la fel. Ce urmează În lipsa unei susțineri politice explicite pentru noua nominalizare, disputa se mută în jurul capacității de a forma o majoritate și de a trece de votul de învestitură. AUR își fixează, cel puțin la nivel declarativ, obiectivul anticipatelor ca soluție, ceea ce poate amplifica presiunea asupra negocierilor dintre partide și asupra calendarului instituțional al formării guvernului. [...]
