Știri
Știri din categoria Politică
Summitul NATO de la Ankara a împins aliații spre cheltuieli militare mai mari, într-un moment în care tensiunile legate de Iran și presiunea politică venită dinspre Washington au dominat discuțiile, potrivit Al Jazeera. Miza practică pentru statele membre este dublă: accelerarea achizițiilor și a capacităților industriale de apărare, pe fondul unui angajament financiar major pentru Ucraina.
Liderii NATO au convenit să crească bugetele de apărare și să dezvolte capacitățile militar-industriale ale alianței, inclusiv apărare aeriană și antirachetă. Declarația finală menționează „peste 50 de miliarde de dolari în noi achiziții”, orientate către:
Totuși, datele NATO citate în material arată că doar cinci dintre cei 32 de membri sunt estimați să atingă în 2026 ținta de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare. Media cheltuielilor de bază în NATO Europa și Canada a fost 2,3% din PIB în 2025 și a urcat la 2,53% până acum în 2026, în timp ce SUA au raportat 3,17%.
Pe agenda summitului, sprijinul pentru Ucraina a rămas central. NATO a promis 70 de miliarde de euro (80 de miliarde de dolari, aprox. 360 de miliarde de lei) în echipamente militare, asistență și instruire pentru Kiev și a afirmat „angajamente suverane” de a menține în 2027 cel puțin niveluri echivalente de sprijin.
În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a spus că Statele Unite ar urma să ofere Ucrainei dreptul de a produce sisteme de rachete Patriot, foarte scumpe și aflate la mare căutare. Zelenski a transmis ulterior pe X că este „recunoscător” și că discuția a vizat idei care ar putea întări pozițiile Ucrainei și apropia pacea.
Summitul s-a desfășurat pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul și al unor noi fracturi politice în interiorul alianței. Trump a declarat că memorandumul de înțelegere cu Teheranul este „încheiat”, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus că loviturile SUA au fost „absolut necesare”, invocând încălcarea armistițiului și atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Declarația finală a cerut Iranului să respecte libertatea de navigație și a reiterat că Iranul nu trebuie să obțină o armă nucleară.
În același timp, Trump a criticat public aliați pe tema răspunsului la războiul cu Iranul, cu referiri explicite la Spania și Regatul Unit, ceea ce a adăugat presiune politică asupra coeziunii interne, chiar dacă liderul american a descris summitul drept „foarte reușit” și caracterizat de „unitate”.
Pentru mediul economic și industrial, consecința directă este că angajamentele NATO se traduc în cerere mai mare pentru producție și achiziții de apărare, dar și într-o problemă de execuție: datele arată că multe state sunt încă departe de țintele de cheltuieli asumate. În paralel, sprijinul financiar pentru Ucraina și eventualul transfer de capacitate de producție (Patriot) pot schimba ritmul livrărilor, dacă deciziile politice se transformă în contracte și licențe efective.
Recomandate
Refuzul Iuliei Sviridenko de a prelua postul de ambasador al Ucrainei în SUA complică reconfigurarea rapidă a echipei de vârf de la Kiev , într-un moment în care președintele Volodimir Zelenski pregătește schimbarea premierului și, implicit, a întregului guvern, potrivit Meduza , care citează surse ale publicației „Ukrainska Pravda”. Sursele „Ukrainska Pravda” susțin că Sviridenko a răspuns negativ propunerii de a deveni ambasador la Washington după demisia din funcția de prim-ministru, așteptată „în viitorul apropiat”. Unul dintre interlocutori a descris refuzul în termeni foarte duri. Tot potrivit acelorași surse, Sviridenko nu ar fi decis încă ce va face după plecarea din guvern și ar urma să ia o decizie „până în septembrie”. Context: schimbarea premierului și efectul în lanț asupra guvernului Pe 12 iulie, Zelenski a anunțat demisia lui Sviridenko din funcția de prim-ministru, ceea ce înseamnă automat demisia întregului cabinet. Atunci, președintele a spus că i s-a propus să conducă „o nouă direcție importantă” în relațiile cu „un partener-cheie”, fără să ofere detalii. În paralel, presa ucraineană a relatat, pe surse, că Sviridenko ar urma să fie numită ambasador în SUA — scenariu pe care informațiile citate acum de „Ukrainska Pravda” îl contrazic. Ce se știe despre postul de ambasador la Washington „ Interfax-Ucraina ” a scris pe 12 iulie, citând surse, că actualul ambasador al Ucrainei în SUA, Olga Stefanishina, ar urma să demisioneze „din proprie inițiativă” (link menționat de Meduza: Interfax-Ucraina ). La momentul publicării știrii, demisia acesteia nu era confirmată oficial. În aceste condiții, refuzul lui Sviridenko lasă neclară soluția pentru una dintre cele mai sensibile numiri diplomatice ale Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să finalizeze și schimbarea conducerii guvernului. Cine ar putea fi noul premier Zelenski ar intenționa să îl numească prim-ministru pe șeful „Naftogaz”, Serghei Korețki, potrivit „Ukrainska Pravda”. Publicația notează că prioritatea acestuia ar fi pregătirea sectorului energetic pentru iarnă și pentru loviturile rusești. Unele elemente rămân, însă, la nivel de informații pe surse: atât calendarul exact al demisiei, cât și numirile la vârful guvernului și la ambasada din SUA nu au fost confirmate oficial în materialul citat. [...]
Un discurs al lui Trump, programat în prime-time, poate muta rapid așteptările piețelor după luni de tensiuni legate de războiul cu Iranul, în condițiile în care tema intervenției rămâne neclară, potrivit Focus . Președintele SUA Donald Trump a anunțat pe contul său de pe Truth Social că va susține vineri, la ora 3:00 (ora Germaniei), un discurs către națiune. La Coasta de Est a SUA, intervenția ar urma să aibă loc la ora 21:00, un interval considerat unul dintre cele mai importante „sloturi” de televiziune din Statele Unite. Tema rămâne neprecizată, pe fondul escaladării conflictului O „adresare către națiune” este folosită, de regulă, când președintele vrea să facă anunțuri importante sau când are loc un moment semnificativ pentru americani. Trump nu a indicat subiectul, astfel că nu este clar dacă va aborda războiul cu Iranul, conflict care domină de luni întregi agenda publică din SUA și care, în ultimele zile, s-a intensificat din nou. Context: nu este prima astfel de intervenție în al doilea mandat Publicația amintește că nu este prima dată când Trump recurge la o asemenea formulă în al doilea său mandat, început în ianuarie 2025. În decembrie, el și-a apărat politica economică, într-un moment în care era deja sub presiune pe plan intern. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă sprijinul pentru apărarea Ucrainei de protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră , afirmând că investițiile în securitatea Kievului sunt, implicit, investiții în securitatea României, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni seară, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, găzduită la Paris de președintele Franței, Emmanuel Macron. În mesajul publicat pe X, șeful statului a spus că discuțiile dintre membrii coaliției au reconfirmat necesitatea ca Europa și partenerii săi „să rămână implicați” în construirea unui cadru de garanții de securitate pentru Ucraina, cu obiectivul unei încetări a focului și, ulterior, al unei „păci juste, durabile și sustenabile”. Nicușor Dan a adăugat că România va continua să acționeze „ca un aliat responsabil și un partener de încredere” pentru acest obiectiv. Marea Neagră, prioritatea imediată invocată de România Nicușor Dan a indicat explicit că „prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră”, plasând astfel discuția despre securitatea regională și comerț în centrul poziției României. Sprijin pentru Ucraina și atenție „specifică” pentru R. Moldova În același context, președintele a reiterat că sprijinul pentru Ucraina are o componentă directă de securitate pentru România și că Ucraina trebuie să poată negocia pacea „dintr-o poziție de forță”. Totodată, el a spus că a pledat, „ca de fiecare dată”, pentru acordarea unei atenții specifice securității Republicii Moldova și a salutat participarea acesteia, în premieră, la reuniunea coaliției, precum și „aderarea începând de azi” la acest format. [...]
Disputa PNL–PSD pe deficit și datorie publică pune presiune pe credibilitatea mesajelor economice după ce deputata PNL Raluca Turcan l-a acuzat pe liderul PSD Sorin Grindeanu că folosește „cifre” într-un „atac manipulator și fals” la adresa premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Turcan susține că Grindeanu „compară merele cu perele” și că ar fi omis „cifrele oficiale ale Ministerului Finanțelor ” atunci când a afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor ar fi cu „25 de miliarde de lei” mai mare decât în 2024. În mesajul publicat pe Facebook, liberala indică următoarele valori ale deficitului bugetar pentru primele 5 luni din an: 2024: 60,1 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2025: 64,2 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2026: 35,9 miliarde lei (despre care afirmă că Ilie Bolojan „a coborât” deficitul la acest nivel). Pe baza acestor comparații, Turcan afirmă că „o aritmetică simplă” ar arăta că România s-ar împrumuta în 2026 „mai puțin cu circa 25 de miliarde lei” față de 2024 și „mai puțin cu peste 28,3 miliarde lei” față de 2025. Datoria publică, folosită ca argument în disputa politică Turcan mai spune că „matematica” nu ar susține nici o eventuală referire a lui Grindeanu la serviciul datoriei publice (adică totalul plăților legate de datorie, inclusiv dobânzi), pe care îl indică la 205,6 miliarde lei în 2026, din care 59 miliarde lei dobânzi, față de 130 miliarde lei în 2024. În această comparație, ea afirmă că ar rezulta „peste 75 de miliarde de lei în plus” la serviciul datoriei publice în 2026 față de 2024. Grindeanu: împrumuturi, șomaj și falimente; PSD nu votează „la impuse” În declarații la Parlament, Grindeanu a susținut că România se împrumută cu „aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul ar fi cu „25 de miliarde de lei” peste nivelul din 2024, potrivit Agerpres, citată de HotNews. Tot el a vorbit despre o „creștere exponențială” a șomajului și despre un val „fără precedent” de falimente, „peste 70 de cazuri pe zi”. Ulterior, într-o postare pe Facebook, liderul PSD a afirmat că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul retrogradării în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul agențiilor de rating). Totodată, a transmis că PSD își va respecta angajamentele, dar nu va vota „la impuse” și a enumerat mai multe tipuri de proiecte pe care partidul spune că nu le va susține, cerând ca proiectele să fie puse în transparență și trimise la Parlament. Miza practică a schimbului de acuzații este credibilitatea cifrelor invocate în dezbaterea despre deficit, datorie și riscul de retrogradare, într-un moment în care mesajele publice ale principalelor partide se raportează direct la costul finanțării statului și la încrederea investitorilor. [...]
PSD condiționează votul pe legi-cheie de modificări, invocând riscuri pentru salarii, energie și PNRR , iar Sorin Grindeanu cere ca proiectele să fie puse „urgent” în transparență și trimise la Parlament, potrivit Agerpres . Într-un mesaj publicat pe Facebook, liderul PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există presiune legată de evaluările agențiilor de rating, în contextul riscului de retrogradare la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor). În acest cadru, Grindeanu afirmă că „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România” și cere oprirea „jocului politic” când este vorba despre „miliardele țării”. Ce anunță PSD: „nu votăm la impuse” Grindeanu spune că PSD își va respecta „absolut toate angajamentele”, dar nu va accepta să voteze „la impuse” proiecte promovate de „Guvernul demis”. El indică explicit trei direcții în care partidul nu ar urma să voteze forma propusă a unor legi: Legea salarizării , despre care afirmă că „taie din banii oamenilor” și că PSD „o va corecta”; O lege privind energia , despre care spune că ar „închide noi capacități de producție”, după ce „marea liberalizare de dreapta” ar fi scumpit curentul „cu 60%”; Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care afirmă că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Miza operațională: proiectele, trimise rapid în Parlament Liderul PSD îi transmite premierului demis să nu întârzie publicarea proiectelor în procedura de transparență și să le trimită „urgent” la Parlament. Mesajul se încheie cu ideea că PSD „este în opoziție” și că va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”. În același mesaj, Grindeanu combină critica la adresa adversarilor politici cu o asumare parțială a responsabilității PSD, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” și că a fost uneori „arogant” sau „autosuficient”, dar „mereu a construit”. [...]
PSD încearcă să delimiteze public relația cu președintele Nicușor Dan și să blocheze ideea unui „parteneriat” , în contextul negocierilor politice și al discuțiilor despre formule de guvernare, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , primarul Craiovei, susține că între PSD și șeful statului „nu există niciun fel de parteneriat” și afirmă că Nicușor Dan ar fi sprijinit intrarea USR la guvernare. Declarațiile au fost făcute la Realitatea Plus și sunt atribuite de publicație agenției Mediafax. Vasilescu spune că PSD „nu ar fi intrat niciodată la guvernare cu USR”, pe care îl acuză că are „o politică din a înjura PSD-ul”. „În ceea ce privește relațiile noastre cu domnul președinte Nicușor Dan, vreau să vă spun că cei pe care i-a susținut foarte mult domnul Nicușor Dan și așa au intrat la guvernare au fost cei de la USR.” Miza: poziționare în negocieri și raportul de forțe din Parlament În același mesaj, Vasilescu atacă USR pentru poziția din negocierile politice și invocă scorul obținut de partid la alegerile parlamentare din 2024, despre care afirmă că ar fi fost de 8%. În această cheie, ea contestă legitimitatea USR de a „pune condiții” în discuțiile privind guvernarea. „Un partid care până la urmă, cred că a luat 8% la alegerile parlamentare. Acum a ajuns să pună condiții primului partid care a câștigat alegerile, dacă să guverneze sau nu.” Ce transmite PSD prin acest mesaj Din declarațiile citate rezultă două linii de comunicare: respingerea explicită a ideii că PSD ar avea un „parteneriat” cu președintele Nicușor Dan; delegitimarea publică a pretențiilor USR în negocieri, prin raportare la rezultatul electoral din 2024 menționat de Vasilescu. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre condițiile concrete invocate de USR. [...]
