Știri
Știri din categoria Politică
Volodimir Zelenski avertizează că organizarea de alegeri în plin război ar putea „fractura Ucraina”, invocând atât constrângeri legale, cât și riscul unei divizări între societate și armată, potrivit Economica.
Președintele ucrainean a spus, într-o întâlnire cu jurnaliștii, că „într-un război ca acesta” alegerile „în asemenea condiții” reprezintă „un risc enorm” și ar fi „un tsunami” care ar „fractura Ucraina”. În aceeași logică, Zelenski a susținut că, „dacă vrem să distrugem țara”, Ucraina ar putea merge spre alegeri în timpul războiului.
Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, însă scrutinurile nu pot fi organizate sub legea marțială, în vigoare de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă, în februarie 2022.
Dincolo de cadrul legal, Zelenski a indicat o serie de probleme practice care ar face votul dificil de administrat în condițiile actuale, între care:
În plus, el a afirmat că organizarea alegerilor este „imposibilă” în condițiile în care Vladimir Putin „nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”.
Declarațiile vin pe fondul unor controverse politice interne, inclusiv destituirea ministrului apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie. Acesta a publicat ulterior o înregistrare video cu alură de clip de campanie, în care denunță corupția și îndeamnă la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, fără alte precizări, în pofida invaziei ruse.
Potrivit sursei, demiterea lui Fedorov a fost urmată de manifestații cu mii de participanți în mai multe orașe, iar Zelenski l-a înlocuit și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, prezentat drept un rival al lui Fedorov. Președintele a spus că susține dreptul la protest, dar a avertizat asupra riscului unei divizări „între societate și soldați” și împotriva unei atitudini „ireverențioase” față de armată.
„De când a început marketingul să primeze asupra celor care își dau viața?”, a declarat Zelenski în fața jurnaliștilor.
Conform ultimului sondaj al Institutului de Sociologie din Kiev (KIIS), realizat în iulie-august, 15% dintre respondenți consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.
Recomandate
Volodîmîr Zelenski avertizează că relaxarea sancțiunilor americane împotriva Rusiei riscă să prelungească războiul , după ce președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv de suspendare a unor măsuri prevăzute în „ Graham Act ”, potrivit Kyiv Post . Miza, în lectura Kievului, este una operațional-economică: orice „acomodare” care redeschide fluxuri comerciale și venituri pentru Moscova poate alimenta capacitatea Rusiei de a continua loviturile, inclusiv asupra infrastructurii energetice ucrainene. Zelenski a spus că decizia de a renunța la sancțiuni și tarife este „o greșeală” și a legat-o de un tipar mai larg de concesii economice către Rusia. În declarațiile către jurnaliști, liderul ucrainean a indicat în mod special acordul bilateral privind motorina drept „primul pas” și a susținut că o astfel de abordare nu îl va opri pe Vladimir Putin, ci îl va încuraja. „Mi se pare că este imposibil să-l oprești pe Putin în acest fel. Dimpotrivă, el simte bucurie, fericire că are un astfel de sprijin.” În același timp, Zelenski a mulțumit congresmenilor americani care au susținut adoptarea legislației, descriind votul ca pe o victorie cu sprijin bipartizan, și a criticat decizia Casei Albe de a o ocoli prin ordin executiv. Ce a suspendat ordinul lui Trump Potrivit articolului, Trump a semnat vineri, 16 octombrie, un ordin executiv care a suspendat tarife comerciale și sancțiuni secundare (adică măsuri care vizează și entități din țări terțe care fac afaceri cu Rusia) prevăzute în „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026”, cu 48 de ore înainte ca acestea să intre în vigoare, duminică, 18 octombrie. Pachetul suspendat includea, între altele: un tarif suplimentar de 500% pentru importurile de origine rusă; taxe obligatorii de 100% care ar fi vizat cei mai mari cinci cumpărători globali de țiței și gaze rusești, menționând explicit China și India; măsuri împotriva țărilor terțe care facilitează evitarea sancțiunilor în sectorul petrolier; acțiuni pentru destructurarea „flotei din umbră” a Rusiei (rețeaua de petroliere folosite pentru a ocoli restricțiile). Baza legală și lipsa explicațiilor publice Ordinul invocă Secțiunea 115 din „Graham Act”, care permite executivului să renunțe la penalități dacă certifică în fața Congresului că măsura servește intereselor naționale ale SUA. Kyiv Post notează însă că administrația nu a oferit public detalii despre rațiunea strategică a acestei decizii. Legătura cu acordul privind motorina și implicațiile economice Renunțarea la sancțiuni vine după un acord comercial anunțat pe 9 octombrie între Trump și Putin, prin care Rusia ar urma să exporte motorină rafinată pe piețele internaționale până în 2027, cu obiectivul declarat de a reduce costurile la carburanți înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului în SUA. Pentru a permite livrările, Departamentul Trezoreriei a emis o licență generală care autorizează tranzacții ce implică motorină rusească până în aprilie 2027. Oficialii ucraineni, citați de publicație, avertizează că accesul Rusiei la piețele globale pentru hidrocarburi rafinate îi poate aduce venituri în valută forte, folosite pentru finanțarea operațiunilor militare și a bombardamentelor pe distanțe lungi asupra rețelei energetice ucrainene. În acest context, Zelenski a reiterat că o reducere durabilă a escaladării ar necesita creșterea presiunii economice asupra Moscovei și menținerea unei descurajări credibile, nu relaxări unilaterale înainte de sezonul rece. [...]
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
PNL va vota învestirea guvernului Luca Niculescu și mizează pe un „armistițiu” până după bugetul pe 2027, pe fondul riscului ca prelungirea provizoratului să blocheze finanțarea serviciilor publice de bază , potrivit Economedia . Decizia a fost luată sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, unde liderii partidului au hotărât să voteze guvernul condus de Luca Niculescu, din care fac parte 12 miniștri PSD. În același timp, premierul Ilie Bolojan a anunțat că PNL va încheia cu premierul desemnat un acord de „armistițiu” valabil până după votarea bugetului pe 2027. Miza politică este legată direct de funcționarea statului: conform informațiilor publicate de G4Media , Ilie Bolojan le-a transmis liderilor PNL că prelungirea situației de provizorat poate duce la lipsa finanțării pentru servicii de bază, inclusiv pentru intervenții în situații de urgență. Printre exemplele invocate se află lipsa fondurilor în spitale mari (Floreasca și spitalul din Târgu Mureș), dar și serviciile de ambulanță din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență. Ce înseamnă „armistițiul” și ce urmează Acordul anunțat de Bolojan ar urma să funcționeze ca o înțelegere temporară de susținere politică, până la etapa considerată critică a bugetului pe 2027. Dacă guvernul nu își respectă promisiunile din acord, PNL ar putea depune o moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Niculescu de disciplina bugetară și de adoptarea bugetului , iar trecerea partidului în opoziție vine la pachet cu retragerea demnitarilor susținuți de liberali din funcții, potrivit Adevărul . Miza imediată este evitarea unui blocaj instituțional și a riscului ca unele servicii publice de bază să rămână fără finanțare în lipsa unei rectificări bugetare făcute de un guvern cu puteri depline. Ilie Bolojan a explicat că votul pentru cabinetul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu ar fi fost acordat „în condiții normale”, invocând componența guvernului, dar a susținut că România are nevoie de un executiv funcțional după o criză politică prelungită. În argumentația sa, un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, iar unele sume prevăzute inițial de ministere pentru servicii de bază ar fi fost deja epuizate, ceea ce ar face necesară o rectificare bugetară. „Ca efect al deciziei de a intra în opoziție, demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare și nu vor mai ocupa posturile.” Acord pe termen limitat: deficit, fonduri europene și bugetul Președintele PNL a spus că sprijinul este condiționat printr-un acord pe care urmează să îl semneze cu premierul desemnat. Conform declarațiilor sale, documentul ar include angajamentul de a păstra țintele de deficit asumate de România, cu obiectivul de a menține accesul la fonduri europene și de a proteja percepția de „țară sigură pentru investitori”. Bolojan a precizat că acordul ar fi valabil pe o durată limitată, „până după aprobarea legii bugetului”, pe care a descris-o drept importantă pentru ratingul României și pentru stabilitatea din anii următori. Ce urmează: demisii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură În același context, liderul liberal a afirmat că PNL ar putea lua în calcul o moțiune de cenzură în primăvară, dar numai dacă înțelegerile din acord nu sunt respectate. „Dacă acest acord este respectat, nu va depune această moțiune. Dacă nu se respectă aceste înțelegeri, atunci vom putea depune o moțiune de cenzură.” Bolojan a admis și costul politic al deciziei, spunând că aceasta poate dezamăgi electoratul PNL, însă a argumentat că fără rectificarea bugetară „în următoarea perioadă” situația s-ar complica. [...]
Risc de blocaj bugetar și operațional : disputa din PNL privind votul pentru „Guvernul Luca Niculescu” pune presiune pe instalarea rapidă a unui Executiv cu puteri depline, pe fondul avertismentelor că fără rectificare bugetară pot fi afectate servicii publice de bază, inclusiv funcționarea ambulanțelor, potrivit Știrile Pro TV . În partid, pozițiile sunt împărțite între cei care cer respingerea Cabinetului pentru a forța alegeri anticipate și cei care susțin votarea noului Executiv pentru a opri criza politică. PNL Iași a anunțat sâmbătă, cu câteva ore înaintea ședinței în care PNL urmează să decidă poziționarea față de guvern, că nu susține învestirea Cabinetului Niculescu, decizia fiind luată în unanimitate de Biroul Politic Județean. Filiala ieșeană susține că „soluția legitimă” rămâne formarea unei „majorități reformiste credibile” sau, în lipsa acesteia, revenirea la vot prin alegeri anticipate. În aceeași linie, deputatul liberal Octavian Oprea a scris pe Facebook că, după ce a citit lista de miniștri și programul, Parlamentul ar trebui să respingă guvernul, iar președintele Nicușor Dan „să nu mai aibă altă cale decât alegerile anticipate”. Pe zona critică la adresa conducerii PNL, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, inițiator al Platformei Liberal Conservatoare din partid, a atacat public ideea de a poza în „salvator” după declanșarea crizei, într-un mesaj îndreptat împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan . Tișe a distribuit anterior și un „Manifest”, preluat și de europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, în care apare mesajul: „Ajunge, Ilie! România are nevoie urgentă de un guvern!”. Miza imediată: rectificarea bugetară și continuitatea serviciilor publice Ilie Bolojan a transmis joi că un vot pentru învestirea Guvernului Niculescu ar putea avea pentru PNL nu doar costuri politice, ci și personale, iar decizia finală urma să fie luată la finalul săptămânii. Vineri seară, Bolojan a avertizat că, în lipsa unui guvern cu puteri depline, situația României „se va complica și mai mult” și a legat direct problema de rectificarea bugetară. Potrivit lui, fără alocări suplimentare, „servicii publice de bază” ar putea să nu mai funcționeze într-o perioadă relativ scurtă, dând ca exemplu ambulanțele care, fără motorina necesară, nu ar putea ajunge la cazuri medicale. Declarațiile au fost făcute la Digi24, potrivit News.ro. Cum își justifică PNL un eventual vot „de instalare”, nu „de susținere” Bolojan a mai spus că PSD își asumă persoanele propuse pentru guvern, inclusiv pe Marian Neacșu, despre care afirmă că a fost condamnat penal, și a invocat și numele lui Florin Manole, menționat în scandalul legat de zborul către Mykonos. În același timp, liderul PNL a încercat să delimiteze un eventual vot al liberalilor de o susținere politică a Cabinetului: „Dacă PNL va da un vot de instalare, asta nu înseamnă că e un vot de susţinere sau că PNL ar gira componenţa unui astfel de guvern.” El a arătat că, dacă guvernul va trece, acesta se bazează pe nominalizarea făcută de președintele României și pe decizia PSD de a intra la guvernare și de a propune miniștri, „realitatea” fiind că PSD își asumă aceste propuneri. Ce urmează PNL urma să decidă la finalul săptămânii poziția oficială față de învestirea „Guvernului Luca Niculescu”, în condițiile în care în partid există atât filiale care anunță explicit opoziția, cât și presiunea argumentului operațional invocat de conducere: fără guvern cu puteri depline și fără rectificare bugetară, riscul de disfuncționalități în servicii publice crește rapid. [...]
PNL își joacă sâmbătă opțiunea care poate prelungi criza politică sau debloca guvernarea , înaintea votului de marți din Parlament pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu , potrivit News . Biroul Politic Național al partidului se reunește la ora 13.00, iar în interiorul PNL există poziții divergente: o parte cere respingerea Cabinetului pentru a forța alegeri anticipate, în timp ce alții susțin votarea Executivului pentru a opri blocajul. Decizia PNL, între anticipate și un guvern „cu puteri depline” Miza ședinței este linia oficială a partidului la votul din Parlament de marți. În scenariul respingerii, unii liberali indică drept consecință alegeri anticipate. În scenariul susținerii, argumentul invocat este nevoia de a pune capăt crizei politice. Tabăra care cere respingerea Guvernului Niculescu Deputatul liberal Octavian Oprea a scris vineri, pe Facebook, că după ce a citit lista de miniștri și programul de guvernare, Parlamentul ar trebui să respingă Guvernul Niculescu, iar președintele Nicușor Dan „să nu mai aibă altă cale decât alegerile anticipate”. Și liderul PNL Vrancea, deputatul Dragoș Ciobotaru, descrie decizia drept „cea mai dureroasă”, dar susține că PNL nu poate vota actuala formulă, invocând, între altele, faptul că s-a ajuns la „un guvern mixt, cu 11 miniștri PSD” și afirmând că vicepremierul și ministrul de Interne ar fi „o persoană condamnată penal”. În mesajul său, Ciobotaru pune responsabilitatea crizei pe PSD și spune că liberalii nu ar trebui să o „acopere” prin vot. Presiune internă pe conducerea PNL: mesajele lui Alin Tișe Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, unul dintre inițiatorii Platformei Liberal Conservatoare din PNL, îl critică pe președintele partidului, Ilie Bolojan , într-o serie de postări. Tișe folosește o metaforă despre responsabilitatea pentru criză și cere accelerarea instalării unui guvern, într-un „Manifest” distribuit, potrivit News, și de europarlamentarul Rareș Bogdan. Ce a transmis Ilie Bolojan înainte de decizia finală Ilie Bolojan a spus joi că un vot pentru învestirea Guvernului Niculescu – pe care îl descrie ca o revenire a PSD la guvernare „cu nume de la care nu ai așteptări” – ar putea avea pentru PNL nu doar costuri politice, ci și personale, precizând că decizia finală va fi luată la sfârșitul săptămânii. Vineri seară, Bolojan a mai declarat că situația României „se va complica și mai mult” în lipsa unui guvern cu puteri depline și a invocat nevoia unei rectificări bugetare, însă materialul News disponibil este trunchiat și nu include detaliile complete ale argumentației. [...]
