Știri
Știri din categoria Politică
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan aduce AUR și PSD în aceeași inițiativă parlamentară, iar George Simion încearcă să limiteze costul politic al acestei asocieri, menținând public eticheta de „partid corupt” pentru PSD, potrivit Antena 3.
Liderul AUR a fost întrebat la Europa FM dacă PSD „rămâne un partid corupt”, după ce formațiunea sa a depus o moțiune de cenzură comună cu social-democrații. Simion evitase să răspundă la aceeași întrebare cu o săptămână înainte, într-o conferință de presă, notează publicația.
„Este evident acest lucru, pentru să nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de prezentul și trecutul partidelor pe care le contestăm.”
În același context, Simion a legat însă agenda imediată a partidului de moțiunea de cenzură și de obiectivul de a-l „da pe Ilie Bolojan jos”, precizând că documentul a fost semnat „cu parlamentari de la alte partide”.
Declarațiile vin pe fondul unei tensiuni între discursul tradițional anti-PSD al AUR și colaborarea punctuală din Parlament, atunci când există un interes comun. În cazul moțiunii împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, Antena 3 arată că inițiativa a strâns semnături din mai multe tabere, însă „cele mai multe” au venit de la PSD și AUR.
Întrebat dacă PSD este „pro-european”, Simion a răspuns că nu poate face această afirmație, potrivit aceleiași surse.
Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată, iar miza imediată este dacă majoritatea necesară pentru demiterea guvernului poate fi construită dincolo de această convergență temporară PSD–AUR.
Recomandate
AUR renunță la presiunea votului „la vedere” la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, mizând pe votul individual al parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica din Parlament rămâne strânsă, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că formațiunea nu condiționează exprimarea votului cu „bilele la vedere”, lăsând la latitudinea fiecărui ales cum votează. Declarațiile au fost făcute luni, înaintea dezbaterii și votului programate marți în Parlament. Peiu a susținut, totodată, că este „exclus” ca vreun parlamentar AUR să nu voteze moțiunea și a afirmat că toți cei 90 de parlamentari ai partidului vor fi prezenți și vor vota „pentru” moțiunea de cenzură. De ce contează: votul secret crește incertitudinea într-un vot la limită Decizia de a nu cere vot „la vedere” reduce capacitatea conducerii partidului de a demonstra public disciplina de vot și amplifică, practic, zona de incertitudine într-un scrutin descris ca decisiv pentru soarta Guvernului. În același context, materialul notează că unii aleși care au semnat inițial moțiunea au anunțat ulterior că nu o vor mai vota, invocând refuzul de a gira „jocuri politice între PSD și AUR”. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost depusă de AUR și PSD. Antena 3 arată că, deși cele două partide au împreună un număr important de parlamentari, acesta nu este suficient pentru a garanta adoptarea moțiunii fără sprijin suplimentar. Mesajul politic al AUR în paralel cu moțiunea Peiu a transmis și un mesaj legat de discuțiile privind o eventuală viitoare guvernare, afirmând că AUR ar putea susține „orice guvern” care îndeplinește „câteva puncte importante” și că „nu există noțiunea de guvern minoritar”. Tot el a spus că „mingea este la Nicușor” și a adăugat că AUR nu a fost invitată, până la acel moment, la negocieri: „Nu ne-a invitat încă la discuții, vedem dacă ne cheamă la dialog”. Ce urmează Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată marți în Parlament. În condițiile în care calculele sunt „strânse”, rezultatul depinde de voturi suplimentare față de nucleul AUR–PSD și de prezența efectivă la vot, pe fondul tensiunilor politice deja apărute în jurul demersului. [...]
Fisurile din Opoziție reduc șansele moțiunii PSD–AUR și mențin guvernarea Bolojan pe traiectoria actuală , după ce șase parlamentari ai partidului UNIT au anunțat că nu vor vota moțiunea de cenzură , deși au semnat-o inițial, potrivit Digi24 . Parlamentarii vizați sunt aleși inițial pe listele POT, formațiune din care au plecat ulterior, contribuind la înființarea partidului UNIT. Ei își justifică decizia prin faptul că moțiunea nu ar veni cu o alternativă de guvernare și nici cu un plan economic nou, ci ar urmări doar schimbarea premierului. De ce refuză votul, deși au semnat Deputatul Andrei Csillag, citat de Digi24, susține că grupul nu vrea să „gireze jocurile PSD–AUR” și că a încercat să identifice „soluția” propusă de inițiatori, fără rezultat. „Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moțiune fără soluții! (...) Nu există o alternativă de guvernare, nu există un plan economic nou, doar dorința de a schimba un nume” În același mesaj, Csillag critică PSD, pe care îl numește „principalul responsabil pentru dezechilibrele economice actuale”, și afirmă că demersul ar suprapune o criză politică peste una economică. Discuții cu premierul și semnalul de continuitate a politicilor Potrivit deputatului, parlamentarii UNIT ar fi avut discuții directe cu premierul Ilie Bolojan , iar concluzia transmisă public este că nu ar exista intenția de a modifica politicile actuale. „Ni s-a confirmat că nu există intenția de a modifica politicile actuale.” În această logică, parlamentarii UNIT susțin că miza moțiunii ar fi, de fapt, „eliminarea unui personaj devenit incomod”, nu o schimbare de direcție în guvernare. Ce înseamnă politic, pe termen scurt Anunțul introduce o vulnerabilitate suplimentară pentru inițiatorii moțiunii, prin pierderea unor voturi care, cel puțin formal, păreau asigurate prin semnătură. Digi24 nu oferă în acest material un calcul al voturilor sau un scenariu numeric privind șansele moțiunii, astfel că impactul exact asupra rezultatului rămâne deocamdată necuantificat. [...]
PNL încearcă să reducă riscul de cădere a Guvernului la moțiune prin negocieri „de la om la om” cu parlamentari din AUR și din alte partide, inclusiv cu unii semnatari ai moțiunii, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională imediată: asigurarea prezenței și a voturilor necesare în plen, într-un scrutin în care o diferență relativ mică poate decide demiterea Executivului. Conform unor surse politice citate de publicație, liberalii ar fi mobilizat trei echipe de negociere care au discutat cu parlamentari „din toate partidele”, pentru a-i convinge să nu voteze moțiunea de cenzură programată marți. În paralel, PNL ar fi început discuțiile încă de săptămâna trecută. În același context, sursele menționează că secretarul general al PNL, Dan Motreanu , nu ar mai fi participat la sesiunea de la Strasbourg a Parlamentului European, rămânând în București pentru negocieri cu parlamentari din alte formațiuni, cu obiectivul de a bloca moțiunea. De ce votul de marți e „la limită” Moțiunea de cenzură este inițiată de PSD și AUR și este semnată de 254 de parlamentari, potrivit informațiilor din articol. Pentru adoptare și demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan sunt necesare 233 de voturi. Publicația notează că, deși numărul de semnături pare confortabil, diferența este „fragilă” într-un vot în care pot apărea absențe sau schimbări de poziție. Moțiunea este semnată de parlamentari de la PSD, AUR, Grupul PACE, POT, precum și de independenți și neafiliați. Ce urmează în PNL și care e miza politică În interiorul PNL ar exista tensiune înaintea votului, iar după moțiune partidul ar urma să aibă o ședință pentru a stabili pașii următori, în funcție de rezultat, potrivit surselor citate. Antena 3 mai arată că Ilie Bolojan ar putea discuta luni cu liberalii pentru a se asigura că nu vor exista absențe la vot. Totodată, ziua de marți este prezentată ca decisivă și pentru liderii PNL și PSD: dacă moțiunea trece, Ilie Bolojan este demis și „nu mai poate fi propus premier”; dacă moțiunea pică, presiunea politică s-ar muta pe Sorin Grindeanu, în logica costurilor politice descrise în articol. Duminică seara, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a spus la Antena 3 CNN că ar mai lipsi „5-10 voturi” pentru ca moțiunea să nu treacă. „În acest moment, se joacă. Cred că lipsesc vreo 5-10 voturi ca să nu treacă. Nu pot să vă zic cu siguranță pentru că eu, personal, nu am participat la nicio discuție. Există și posibilitatea să vedem și-n alte părți, adică de ambele părți, să vedem dezertări”, a spus Ciucu. [...]
Cei șase parlamentari ai UNIT anunță că nu vor vota moțiunea de cenzură , reducând șansele de a demite Guvernul Bolojan , după ce inițial semnaseră demersul PSD–AUR, potrivit Biziday . Grupul susține că moțiunea nu vine cu o alternativă de guvernare sau un plan economic și că miza ar fi „înlocuirea unui om”, nu schimbarea direcției. Decizia a fost comunicată într-o postare pe Facebook de deputatul Andrei Csillag, care afirmă că parlamentarii UNIT au discutat atât cu inițiatorii moțiunii, cât și cu premierul. În urma acestor discuții, Csillag spune că nu a rezultat „o alternativă de guvernare” și nici „un plan economic nou”, ci doar intenția de a schimba numele premierului. „Nu există o alternativă de guvernare, nu există un plan economic nou, doar dorința de a schimba un nume.” Argumentul economic invocat: evitarea suprapunerii unei crize politice peste cea economică În mesaj, Csillag acuză PSD că ar fi „principalul responsabil pentru dezechilibrele economice actuale” și că, prin moțiune, ar încerca să „adâncească criza economică” prin declanșarea uneia politice. Totodată, el critică AUR pentru susținerea inițiativei fără a prezenta, la rândul său, o soluție de guvernare, descriind demersul drept o „schimbare de fațadă”. UNIT precizează că a semnat moțiunea pentru „clarificarea rapidă a situației politice”, dar susține că România „nu își permite un blocaj prelungit” și că votul ar trebui să reflecte „interesul public, nu calcule politice de culise”. Ce spune UNIT despre Bolojan și de ce refuză votul Parlamentarii UNIT afirmă că l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan pentru „rigiditate”, „lipsa de empatie” în aplicarea unor măsuri dure și „priorități discutabile”, însă adaugă că „necinstea” nu i-a fost imputată. În acest context, ei susțin că nu vor sprijini înlăturarea premierului în lipsa unei schimbări a politicilor sau a mecanismelor care au dus la criza actuală. Cine sunt cei șase parlamentari UNIT Conform postării citate, cei șase aleși (intrați în Parlament pe listele POT) sunt: Aurora Tășică Simu – președinte, deputat de Cluj Andrei Csillag – președinte executiv, deputat de Bistrița Dumitrița Albu – deputat de Diaspora Călin Groza – deputat de Maramureș Ștefan Borțun – senator de Tulcea Gheorghe-Petru Pîclișan – deputat de Botoșani [...]
Înaintea votului la moțiunea de cenzură PSD–AUR , vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut public un schimb de e-mailuri care expune tensiunea dintre disciplina de partid și votul „după conștiință” în Parlament , potrivit HotNews . Ea a publicat o captură cu răspunsul deputatului PSD Adrian Solomon la mesajul trimis parlamentarilor, în care acesta ar fi replicat agresiv: „Has*ktir”. Contactat de publicație, Adrian Solomon a refuzat să comenteze. Contextul: apelul către parlamentari și reacțiile din PSD Oana Gheorghiu a spus că a trimis „un mesaj personal fiecărui deputat și senator al României”, cerându-le „înțelepciune și curaj” înaintea moțiunii de cenzură și îndemnându-i să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ulterior, vicepremierul a afirmat că „unii parlamentari s-au supărat” pentru că le-a scris pe adresele personale de e-mail publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului și a prezentat public scuze „față de acei parlamentari” pe care i-ar fi „inoportunat”. Cine este Adrian Solomon și episodul cu Victoria Stoiciu Adrian Solomon este liderul PSD Vaslui și președintele Comisiei de muncă din Camera Deputaților. Marți, el i-a cerut senatoarei Victoria Stoiciu să demisioneze din Parlament, după ce aceasta a părăsit PSD pe fondul moțiunii depuse de partid împreună cu AUR. Stoiciu a motivat plecarea din PSD într-un articol de opinie pentru HotNews, în care a criticat colaborarea PSD–AUR, pe care a comparat-o cu o „normalizare a fascismului”. Miza imediată: votul de marți, 5 mai Moțiunea de cenzură PSD–AUR, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită miercuri în plenul reunit al Parlamentului, iar dezbaterea și votul sunt programate marți, 5 mai. Documentul este semnat de peste 250 de parlamentari și are nevoie de 233 de voturi pentru demiterea Guvernului. Votul va fi secret, cu bile. [...]
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD împreună cu AUR riscă să adâncească instabilitatea politică , într-un moment în care „deficitul de încredere” devine o problemă mai apăsătoare decât cel bugetar, potrivit unei analize publicate de HotNews . Politologul Ioan Stanomir plasează episodul în seria crizelor care au marcat regimul politic după finalul lui 2024 și avertizează asupra efectelor instituționale ale blocajului. În lectura autorului, România nu ar fi reușit să refacă „punțile simbolice și instituționale” afectate de criza de la finele lui 2024, iar impasul actual ar arăta limitele unei stabilități mai degrabă „etalate atent” decât consolidate. Miza, în această cheie, nu este doar schimbarea unei majorități, ci vulnerabilizarea arhitecturii democratice. Ce înseamnă moțiunea: majoritate nouă, dar și risc de escaladare instituțională Stanomir notează că o moțiune de cenzură poate duce la formarea unei noi majorități de guvernare. În același timp, o asemenea reconfigurare ar putea pune presiune pe poziția șefului statului, inclusiv printr-un scenariu de suspendare, descris ca nefiind „întru totul improbabil”. Analiza leagă explicit o eventuală suspendare de riscul revenirii în prim-plan a lui Călin Georgescu, pe fondul unei anxietăți sociale care poate amplifica „fascinația” pentru un „mesianism post-ceaușist”. Unghiul central: rolul președintelui ca factor de stabilitate și limitare a derapajelor Textul insistă că președintele nu poate rămâne un „observator neutru” și că legitimitatea dată de vot îl obligă să impună o direcție internă și externă. Lecția mandatelor lui Klaus Iohannis este invocată ca avertisment: „dispariția” unui președinte din jocul politic ar crea spațiu pentru demagogie și radicalism. În acest cadru, Nicușor Dan este îndemnat să evite o președinție „absentă”, care ar condamna mandatul la irelevanță. La un an de la alegerea sa, autorul susține că ezitarea și ambiguitatea ar fi alimentat criza de profunzime, iar „tăcerea” ar slăbi democrația. Cât „șantaj” are PSD și care sunt constrângerile Stanomir apreciază că „potențialul de șantaj” al PSD ar fi, în final, limitat, din două motive invocate în text: alegerile anticipate ar putea fi „fatale” pentru PSD; o guvernare alături de AUR este descrisă drept o perspectivă „delicată”. Concluzia autorului este că șeful statului are „datoria” de a afirma limitele care nu pot fi încălcate, iar „fermitatea prudentă” ar fi prima calitate necesară într-un astfel de context. Textul menționat de HotNews este semnat de Ioan Stanomir și este indicat ca apărut inițial pe Contributors, cu trimitere la articolul „România: un regim în criză”, publicat pe Contributors . [...]
