Știri
Știri din categoria Politică
Negocierile pe Legea salarizării unitare intră în zona de „corecții punctuale”, cu efect direct în grilele din sănătate, după un prim acord de principiu între Sindicatul Național Forța Legii și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, potrivit Antena 3.
Înțelegerea vizează modificarea coeficienților de salarizare pentru biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar, astfel încât să fie aduși la nivelul coeficienților prevăzuți pentru fizicienii medicali, pentru același grad profesional. Sindicatul spune că această schimbare a proiectului a fost agreată „de principiu” la ultimele consultări de la Ministerul Muncii.
Miza invocată de organizația sindicală este eliminarea unei diferențieri salariale pe care o consideră nejustificată prin nivelul studiilor, pregătirea profesională, responsabilități și complexitatea activității în laboratoarele din sistemul public de sănătate.
„Biologii, biochimiştii, chimiştii şi fizicienii medicali lucrează adesea în aceleaşi laboratoare, participă la acelaşi act medical şi de sănătate publică şi contribuie în mod direct la diagnosticul, supravegherea şi protejarea sănătăţii populaţiei. Pentru muncă de valoare comparabilă trebuie să existe şi o salarizare comparabilă”, se arată într-un comunicat transmis de sindicat.
Separat, Forța Legii a susținut și necesitatea reevaluării coeficienților de salarizare pentru psihologi, astfel încât aceștia să reflecte nivelul de pregătire profesională, caracterul reglementat al profesiei și responsabilitățile din sănătatea publică și serviciile medicale.
După prima rundă de consultări cu sindicatele, Dragoș Pîslaru a spus că proiectul Legii salarizării unitare va fi corectat „acolo unde este cazul” și că discuțiile au scos la iveală probleme reale, inclusiv grile care „nu sunt încă așezate corect”.
Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul prevede:
Legea este și un jalon din PNRR, ceea ce înseamnă că trebuie promulgată până la 1 august, conform informațiilor din material.
Recomandate
Ministerul Muncii mută în spațiul public discuția despre legea salarizării, sub presiunea termenului din PNRR. Potrivit Știrile Pro TV , ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , anunță o sesiune live pe Facebook, în care cere întrebări și sugestii de la cetățeni pe marginea proiectului legii salarizării unitare. Pîslaru spune că o astfel de lege „nu se scrie doar de către un minister” și că „fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul să poată contribui”, motiv pentru care își asumă un dialog direct cu publicul. Sesiunea live este programată joi, la ora 15:00, pe pagina sa de Facebook. Ministrul interimar invită oamenii să trimită întrebări și sugestii în comentarii, prin mesaj privat sau la adresa oficială [email protected] . De ce contează: termen PNRR și tensiuni în sectorul public Miza este una de reglementare, cu efecte bugetare și sociale: noua lege a salarizării este descrisă ca o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026. În același timp, proiectul a atras critici din partea sindicaliștilor din „mare parte din sistemele majore ale statului” și chiar din mediul privat, iar sindicatele din majoritatea domeniilor de la stat au protestat și și-au întrerupt activitatea sau urmează să facă acest lucru, conform aceleiași surse. Ce promite Guvernul: fără tăieri de venituri și plafon de costuri Ministerul Muncii a dat asigurări că niciun angajat nu va avea scăderi de salariu în urma modificărilor. În plus, într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, citat în material, este indicat un plafon de creștere a cheltuielilor: „Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung”. În lipsa altor detalii în material despre forma finală a grilei sau calendarul de aplicare, rămâne de urmărit dacă dezbaterea publică anunțată va duce la ajustări ale proiectului înainte de termenul din PNRR. [...]
UDMR condiționează orice sprijin pentru viitorul guvern de existența unei majorități „transparente” , iar până atunci exclude doar votul „împotrivă”, potrivit news.ro . Mesajul lui Kelemen Hunor , după discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , indică un sprijin parlamentar încă incert, cu impact direct asupra capacității viitorului executiv de a trece rapid decizii-cheie, inclusiv pe zona bugetară. Liderul UDMR a spus că formațiunea nu poate promite „astăzi” un vot pentru cabinetul propus de Tomac, dar nici nu vede motive pentru un vot împotrivă. În această logică, Kelemen a invocat explicit și opțiuni alternative la votul „pentru” sau „contra”. „În acest moment, pot să promit un singur lucru: că nu votăm împotriva unui guvern, dar nu putem promite astăzi că vom vota pentru un guvern.” Ce opțiuni ia în calcul UDMR la vot Kelemen Hunor a precizat că, din punctul său de vedere (fără a spune că a discutat deja cu colegii), exclude votul împotriva guvernului. În schimb, a enumerat variantele de „neimplicare” la vot: abținerea prin neparticiparea la ședință („să nu intri în sală”); prezență fără vot („prezent, nu votez”). Condiția majorității și mizele imediate: PNRR, SAFE, buget În evaluarea sa, un guvern „fără o majoritate transparentă, corectă, coerentă” nu are șanse să „facă lucrurile așa cum trebuie” pentru direcția dorită a României. Kelemen a legat discuția și de proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și din SAFE, precum și de nevoia de a contura bugetul pentru anul viitor. Ce urmează: decizia, după programul de guvernare Kelemen Hunor a mai spus că va exista o nouă discuție cu Eugen Tomac după finalizarea programului de guvernare, care, potrivit celor relatate, este încă în lucru. Abia după ce UDMR va citi programul, formațiunea ar urma să ia o decizie în funcție de conținutul acestuia. În același context, liderul UDMR a apreciat că nu a avut impresia că Tomac este „extrem de ambițios” în privința programului și că nu urmărește „lucruri extravagante sau noi”, dar a insistat că, fără o majoritate, implementarea rămâne improbabilă. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac pune sub semnul întrebării actualul proiect al legii salarizării și cere o recalibrare care să evite înghețarea veniturilor pentru o parte a bugetarilor , pe fondul nemulțumirilor din sectorul public, potrivit Biziday . Tomac susține că proiectul „nu a fost făcută bine” și că nu a fost explicat suficient, ceea ce a amplificat tensiunile. Într-un interviu la Antena 3 CNN, Tomac a insistat că miza proiectului nu ar fi o majorare generală a salariilor, ci „corectarea dezechilibrelor existente în grilele de salarizare”. În același timp, el a criticat formula care ar crește salariile doar pentru anumite categorii, în timp ce pentru alți angajați din instituțiile publice veniturile ar rămâne pe loc. „Nu sunt de acord cu această formulă, de a crește salariile doar unor categorii, iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile.” Tomac a legat situația de amânările repetate ale legii în anii anteriori, invocând motive precum pandemia sau calculele electorale, iar acum, spune el, presiunea adoptării a crescut fără ca proiectul să fi rezolvat efectiv diferențele dintre categorii. Ce propune pentru viitorul guvern și ce nume a avansat Tot în contextul negocierilor politice, Tomac a spus că în formula sa de executiv ar urma să existe trei vicepremieri, responsabili de educație, economie și digitalizare. Conform declarațiilor citate de News.ro (preluate de Biziday), el a indicat și o serie de propuneri pentru portofolii: Apărare: Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO; Mediu: Teodor Dulceață, secretar general-adjunct în minister; Dezvoltare: sociologul Vladimir Ionaș; Agricultură: Nicola Istudor, rectorul ASE; Educație: Sorin Costreie, consilier al președintelui Nicușor Dan. Negocierile pentru majoritate: semnalul UDMR În paralel, Tomac a început consultările cu partidele parlamentare, iar prima întâlnire a zilei a fost cu UDMR. La final, liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a transmis că, în lipsa unei majorități, șansele de a „duce lucrurile la bun sfârșit” sunt reduse și că UDMR nu are, în acest moment, motive să voteze un guvern din care nu face parte, dar nici motive „solide” să voteze împotrivă, cât timp programul de guvernare nu este finalizat, potrivit Biziday . Kelemen Hunor a mai arătat că decizia va depinde de conținutul programului și de discuțiile interne, menționând explicit teme precum PNRR , programul SAFE și bugetul pentru anul viitor, unde este nevoie de o susținere politică stabilă. Ce urmează Tomac are programate în aceeași zi consultări și cu alte grupuri parlamentare (minoritățile naționale, Uniți pentru România, PACE și POT). În acest context, poziționarea sa față de legea salarizării devine un test de negociere: pe de o parte, trebuie să răspundă nemulțumirilor din sectorul public, iar pe de altă parte să contureze o formulă acceptabilă politic într-un Parlament în care, deocamdată, majoritatea rămâne incertă. [...]
George Simion ridică miza crizei politice cerând suspendarea președintelui Nicușor Dan și împingând agenda spre alegeri anticipate , o strategie care poate prelungi incertitudinea instituțională și bloca formarea unei majorități guvernamentale, potrivit Libertatea . Liderul AUR a susținut că ieșirea din criza politică nu ar fi un guvern „creionat” de Eugen Tomac — pe care AUR spune că nu îl va vota — ci organizarea de alegeri anticipate. Mesajul a fost publicat de Simion pe Facebook marți, 9 iunie, în aceeași postare în care a cerut suspendarea șefului statului. În analiza citată, politologul Radu Magdin apreciază că demersul lui Simion urmărește să capitalizeze tensiunile din societate și să amplifice presiunea publică în contextul blocajului politic. „Cert este că dumnealui pedalează pe nervozitatea crizei politice actuale încercând să crească adițional tensiunea socială și politică”, a afirmat Magdin. Ce ar însemna, procedural, o suspendare Constituția prevede, la articolul 95 , că președintele poate fi suspendat dacă săvârșește „fapte grave” prin care încalcă prevederile Constituției, fără ca legea să detalieze ce intră în această categorie. Pașii principali ai procedurii sunt: inițierea propunerii de suspendare de cel puțin o treime dintre deputați și senatori; solicitarea unui aviz consultativ de la Curtea Constituțională (aviz care nu este obligatoriu pentru Parlament); votul în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului; dacă suspendarea trece, organizarea în cel mult 30 de zile a unui referendum pentru demiterea președintelui. Miza politică: presiune pe negocieri și pe majoritatea parlamentară Nu este prima dată când AUR invocă suspendarea lui Nicușor Dan. Potrivit articolului, luna trecută, înaintea negocierilor oficiale pentru formarea noului guvern, reprezentanții AUR au avertizat că vor demara procedura dacă președintele nu îi cheamă și pe ei la discuții. O dificultate majoră rămâne însă strângerea semnăturilor necesare pentru inițierea procedurii, au declarat surse politice pentru Libertatea. În acest context, Magdin susține că AUR ar fi „beneficiar real” al tensiunilor și al radicalizării unei părți a societății, pe fondul „eșecului perceput” al clasei politice proeuropene și al președintelui de a livra rapid o soluție la criza politică. Context: poziția președintelui și precedentul post-1989 Nicușor Dan a declarat pe 29 aprilie că nu se teme de suspendare, deoarece consideră că nu a încălcat Constituția, notează Libertatea. După 1989, singurul președinte suspendat de Parlament a fost Traian Băsescu , de două ori (în 2007 și 2012). [...]
Amenințările cu suspendarea președintelui riscă să prelungească instabilitatea politică , într-un moment în care România tocmai a intrat într-o nouă etapă de negocieri instituționale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a acuzat AUR că „servește interesele Rusiei” prin presiunea publică pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, susținând că Moscova ar urmări menținerea unei Românii „în continuare instabile”. Tomac a spus că, în actualul context „extrem de complex și plin de vulnerabilități”, România are nevoie de „acțiuni responsabile” raportate la cetățeni și la statutul țării. În acest cadru, el a legat demersurile AUR de un interes extern, afirmând că este „evident” că Rusia își dorește instabilitate la București. Ce a declanșat disputa AUR a anunțat în ultimele săptămâni că ar putea începe procedura de suspendare a președintelui , dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele parlamentare la consultări după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Marți dimineață, liderul AUR, George Simion, a reluat tema într-o postare pe Facebook, cerând un răspuns de tip „Da/Nu” de la urmăritori cu privire la inițierea suspendării. Poziția AUR: „Sancțiune politică”, nu verdict constituțional Președintele Consiliului Național AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că, dacă s-ar admite existența unui „derapaj” al președintelui față de Constituție, sancțiunea ar fi una politică, însă a precizat că nu el stabilește dacă a existat sau nu o încălcare, ci Curtea Constituțională . Peiu a mai spus că George Simion „face un sondaj printre susținătorii” partidului. Tot marți dimineață, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a cerut parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Care este procedura de suspendare, potrivit Constituției Conform explicațiilor din articol, președintele României poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, dacă: cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor solicită suspendarea; inițiativa este aprobată prin votul majorității parlamentarilor. Dacă Parlamentul votează suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului. [...]
PSD pregătește o nouă sesizare la CCR care poate complica funcționarea guvernului interimar : potrivit G4Media , social-democrații vor să atace la Curtea Constituțională guvernul Bolojan, deja demis de Parlament, invocând faptul că miercuri expiră mandatele miniștrilor numiți interimar pentru a-i înlocui pe miniștrii PSD demisionari. Mișcarea vine după ce PSD a ieșit de la guvernare și cere ca și liberalii să părăsească executivul, pe fondul nemulțumirii că PNL și-ar fi păstrat „accesul la putere”, potrivit surselor politice citate de publicație. Premierul Ilie Bolojan a numit miniștri interimari pentru 45 de zile din rândul membrilor cabinetului, după decizia PSD de a se retrage. Mandatele de interimat de 45 de zile se încheie miercuri, în condițiile în care întregul guvern funcționează oricum în regim interimar, după ce a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR. Ce înseamnă, procedural, un guvern demis Conform Constituției, un guvern demis prin moțiune de cenzură trebuie să asigure administrarea treburilor publice, dar cu puteri limitate: nu poate adopta ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, până la votarea unui nou guvern în Parlament. Context: un precedent recent la CCR și negocieri pentru un nou cabinet PSD a mai sesizat CCR în urmă cu câteva săptămâni, contestând o ordonanță de urgență a guvernului Bolojan pe motiv că a fost adoptată după demiterea executivului, însă Curtea a respins sesizarea. Criza guvernamentală continuă: la o lună de la demiterea guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, consilier onorific, să formeze un nou guvern. Acesta negociază cu partidele și facțiunile parlamentare pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii. [...]
