Știri
Tag: ministerul muncii
Știri despre „ministerul muncii”
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că pensiile și ajutoarele one-off din decembrie vor fi plătite integral și la timp - rectificarea bugetară 2026 prevede suplimentări pentru Ministerul Muncii și transferuri către bugetul de pensii
Plata pensiilor și a ajutoarelor one-off din decembrie este acoperită financiar , în contextul primei rectificări bugetare pe 2026, potrivit Adevărul . Ministrul Muncii, Florin Manole , spune că „banii sunt asigurați”, după publicarea de către Ministerul Finanțelor a proiectului de ordonanță de urgență privind rectificarea, care urmărește acoperirea obligațiilor urgente ale statului până la finalul anului. Într-o postare pe Facebook, ministrul afirmă că pensionarii sunt îndreptățiți să primească o confirmare explicită, pe fondul discuțiilor despre „urgențe și dificultăți bugetare”. „Răspunsul este clar: DA, banii sunt asigurați, iar toate plățile vor fi făcute integral și la timp.” Ce urmărește rectificarea: finanțarea obligațiilor „certe și urgente” Proiectul publicat de Ministerul Finanțelor în transparență decizională vizează finanțarea unor cheltuieli până la sfârșitul anului, inclusiv pentru: medicamente și servicii medicale; pensii; drepturi salariale; asistență socială; dobânzi și plăți restante. Conform explicațiilor din proiect, sumele necesare ar urma să fie acoperite din economiile identificate în execuția bugetară, cu respectarea limitei de cheltuieli și a țintei de deficit. Ministerul Finanțelor mai precizează că nu sunt prevăzute cheltuieli noi fără identificarea unei surse de finanțare. Ce sume apar în proiect și cum trebuie citite În documentul citat de publicație, apar două majorări distincte, care nu trebuie cumulate ca și cum ar reprezenta o singură alocare pentru pensionari: bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale ar urma să crească, în termeni neți, cu 3,32 miliarde de lei ; transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat sunt majorate cu 3,47 miliarde de lei , sumă prevăzută pentru echilibrarea bugetului de pensii și acoperirea cheltuielilor până la finalul anului. Totodată, proiectul nu precizează că întreaga suplimentare a bugetului Ministerului Muncii ar urma să fie folosită pentru pensii sau pentru majorări salariale. De ce contează Mesajul ministrului și structura rectificării sunt relevante în special prin prisma riscului perceput de întârzieri la final de an: proiectul de rectificare este prezentat ca instrument de acoperire a obligațiilor „certe și urgente”, iar în acest cadru sunt incluse explicit pensiile și plățile de asistență socială, inclusiv ajutoarele one-off programate pentru decembrie. [...]
Ministerul Muncii: între 4,37 și 5,11 milioane de români trăiesc în principalele state europene - Marea Britanie și Italia concentrează cele mai mari comunități
Peste 5 milioane de români trăiesc în Europa, iar concentrarea lor în câteva piețe mari ale muncii schimbă miza economică a migrației : de la deficitul de forță de muncă din țară la dependența unor sectoare din Vest de lucrători români, potrivit unei sinteze publicate de Economedia , pe baza unui document al Ministerului Muncii consultat de G4Media . Estimările privind diaspora diferă în funcție de metodologie (registre de rezidență permanentă versus evidențe administrative extinse): între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane de români stabiliți în principalele state europene, conform documentelor citate. Unde sunt cele mai mari comunități și ce indică datele despre piața muncii În Marea Britanie, comunitatea românească este descrisă ca fiind cea mai numeroasă dintre comunitățile de cetățeni europeni. La finalul lui iunie 2026, în EU Settlement Scheme (schema de ședere pentru cetățenii UE aflați în Regatul Unit înainte de Brexit) fuseseră depuse 1,47 milioane de cereri ale cetățenilor români. În prezent, 1,02 milioane de români au rezidență legală, dintre care 684.380 au statut permanent („settled status”), iar aproximativ 100.000 au obținut cetățenia britanică. Documentele Ministerului Muncii mai arată că, între 1 aprilie 2025 și 31 martie 2026, circa 39.000 de români s-au întors în țară, România fiind pe primul loc în Europa la numărul de plecări din Marea Britanie. Germania avea, la 31 decembrie 2025, 903.770 cetățeni români înregistrați (6,4% din populația străină a Germaniei), potrivit Registrului Central pentru Evidența Străinilor. Un indicator relevant pentru impactul economic este rata de ocupare: românii au cea mai ridicată rată de ocupare dintre cetățenii UE din Germania (72,7%), peste rata cetățenilor germani (71%). În noiembrie 2025 erau angajați 558.950 de români, conform documentelor citate. În Spania, la 1 ianuarie 2025 erau înregistrați 609.270 de români rezidenți (date INE), iar Observatorul Permanent al Imigrației indica 1.135.212 posesori ai unui certificat de rezidență valabil. La finalul lunii aprilie 2026, erau 346.290 de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială; aproape 55.000 activau ca lucrători independenți („autónomos”). Din totalul rezidenților, aproape 129.000 erau tineri (21,16%). Italia raportează 1.053.042 rezidenți români înregistrați în 2025. În 2024, plăteau taxe pe muncă 598.765 de lucrători români (salariați, independenți și pe proiecte), iar 53.432 erau titulari de întreprinderi individuale. Distribuția pe sectoare indică o prezență puternică în servicii și construcții: 15% în servicii prestate familiilor/la domiciliu, 7% în hoteluri și restaurante (HORECA), 5,5% în comerț, 16,5% în construcții și 6,1% în agricultură. Tot în Italia, 42.510 români sunt pensionari, iar în anul școlar 2023/2024 au fost înscriși 147.926 elevi români. În Franța, comunitatea românească este estimată de misiunea diplomatică la 450.000–500.000 de cetățeni, în contextul în care nu există statistici oficiale pe criterii etnice. Ministerul Muncii indică și un flux consistent de lucrători: România este pe locul 2 între țările de origine ale angajaților detașați, cu peste 15.800 de lucrători români înregistrați ca detașați (mai ales în construcții și agricultură), la care se adaugă peste 25.000 de muncitori sezonieri, în special în agricultură. Alte repere din Europa Datele prezentate includ și alte țări, cu mențiunea că, în unele cazuri, există diferențe între rezidenții oficiali și estimările privind lucrătorii temporari: Austria: 155.721 români înregistrați oficial (1 ianuarie 2025) Olanda (Țările de Jos): 63.848 rezidenți oficiali, dar lucrătorii mobili/temporari/sezonieri sunt estimați anual între 80.000 și 120.000; aproape 8.000 de studenți români înscriși în anul universitar 2024–2025 Cipru: 45.000 de români (4–5% din populația Ciprului) Grecia: 28.250 (dintre care 14.105 în regiunea Attica/Atena) Suedia: 25.000–30.000 Danemarca: 17.000–20.000 Estonia: 1.000–1.500 Presiunea migrației rămâne, chiar dacă România devine și țară de imigrare Pe fondul acestui tablou, datele INS citate în material arată că peste 54.900 de români au părăsit definitiv țara în 2025, cel mai mare număr din ultimii 34 de ani (mai mulți au fost doar în 1990, cu 96.929). În același timp, soldul migrației internaționale în 2025 a fost pozitiv: imigranții au depășit emigranții cu 102.200 de persoane, INS apreciind că România s-a transformat într-o țară de imigrare, fără ca acest plus să compenseze sporul natural negativ. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane, în scădere cu 1.829 de persoane față de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ. INS mai notează adâncirea îmbătrânirii demografice: ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat la 20,5%, iar ponderea copiilor a coborât la 15,1%. Ce spun datele despre intențiile tinerilor „ Barometrul Național al Tinerilor ”, realizat de INSCOP la finalul anului trecut, indică o tensiune între percepție și intenție: 66,2% dintre tinerii chestionați consideră munca în străinătate o soluție pentru îmbunătățirea nivelului de trai, iar 64,7% ar pleca pentru un loc de muncă mai bine plătit. Totuși, 70,6% spun că nu intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni pentru a munci sau a studia. [...]
Raluca Turcan primește aviz negativ în comisiile parlamentare pentru portofoliul Muncii - Vot 39 împotrivă, 34 pentru; deputata PNL acuză opoziția PSD și AUR
Avizul negativ primit de Raluca Turcan la audierile din Parlament complică validarea rapidă a echipei guvernamentale , într-un moment în care mai mulți candidați la ministere au fost respinși în comisiile de specialitate, potrivit Mediafax . Deputata PNL a susținut, după audiere, că opoziția ar fi venit dintr-o „alianță PSD–AUR”. Turcan a fost a treia ministră audiată marți și a primit aviz negativ pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. În declarațiile de la ieșirea de la audieri, ea a spus că rezultatul era „previzibil” și a legat votul din comisie de o opoziție politică față de un guvern „cu oameni care vor să ducă România înainte”. „Aviz negativ: era previzibil. În momentul de față există o alianță PSD-AUR în o poziție care se opune unui guvern cu oameni care vor să ducă România înainte, să o modernizeze și în materie de muncă, programul cu care am venit la aceste audieri era axat pe creșterea ocupării și este axat în continuare pe creșterea ocupării pentru că avem nevoie de mai mulți oameni care muncesc.” Votul din comisie și temele invocate de Turcan Conform articolului, avizul negativ a fost dat cu 39 de voturi împotrivă , 1 abținere și 34 de voturi pentru . Turcan a mai afirmat că PSD și AUR „vor avea de răspuns în fața oamenilor”, argumentând că problemele din domeniu vor trebui abordate indiferent de numele ministrului. În intervenția sa, ea a făcut referire și la: „cerințele de scădere a poverii de muncă”, despre care a spus că România este „în top la nivel european”; nevoia de locuri de muncă mai bine plătite; un sprijin mai consistent din partea statului pentru persoanele vulnerabile. Context: mai multe avize negative în seria de audieri Turcan nu este singurul nume propus care a primit aviz negativ în comisii. Mediafax notează că marți Oana Gheorghiu , propusă la Sănătate, a obținut tot aviz negativ. De asemenea, luni au primit avize negative: Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (MApN), Cătălin Drulă (Transporturi), Irineu Darău (Economie). În același timp, au primit aviz favorabil: Dragoș Pîslaru (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), Mircea Abrudean (vicepremier și Ministru al Afacerilor Interne), Tánczos Barna (Agricultură). [...]
Ilie Bolojan acuză PSD că a blocat Legea salarizării - miza: 770 de milioane de euro din PNRR și o anvelopă salarială disputată între 8 și 15,5 miliarde lei
Eșecul negocierilor pe Legea salarizării riscă să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan pune responsabilitatea pe PSD, acuzând partidul că a refuzat constant un acord politic și că a „compromis” șansa României de a încasa banii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că PNL „a căutat toate soluțiile” pentru a ajunge la un consens politic, dar că demersurile s-au lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El leagă miza legii de îndeplinirea angajamentelor asumate de România și de introducerea „ordinii, echității și predictibilității” în salarizarea bugetară. Disputa pe „anvelopa” salarială și riscul bugetar Bolojan acuză PSD de tergiversarea proiectului și afirmă că Ministerul Muncii a fost, în cea mai mare parte, sub responsabilitatea social-democraților. În acest context, premierul indică diferențe mari între variantele discutate pentru „anvelopa” salarială (valoarea totală a cheltuielilor cu salariile vizate de lege): un draft lăsat de fostul ministru Florin Manole, cu o anvelopă de 15,5 miliarde de lei ; un acord semnat ulterior de Sorin Grindeanu, pentru o anvelopă de 8 miliarde de lei , în negocierile de la Administrația Prezidențială; o revenire a PSD la o anvelopă de 12 miliarde de lei , care, potrivit lui Bolojan, „în final, nu a acceptat-o”. „Trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au fost în stare să finalizeze proiectul din 2022 până acum.” Consultări, variante trimise la Bruxelles și acuzații de „secretizare” Premierul interimar respinge acuzațiile PSD că proiectul ar fi fost ținut la secret sau că nu ar fi existat consultări publice. El afirmă că au avut loc „nenumărate runde de consultări”, inclusiv cu sindicatele, la ministere și în grupul de lucru de la Cotroceni. Bolojan mai spune că trei variante de lucru au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene și că doar ultima ar fi fost avizată de experții de la Bruxelles ca fiind conformă cu jalonul din PNRR. De ce PNL nu a mers singur în Parlament Întrebat de ce PNL nu a înaintat pe cont propriu proiectul în Parlament, Bolojan invocă riscul ca, fără un acord politic prealabil, legea să fie modificată prin majorarea anvelopei salariale „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Contextul reacției este anunțul președintelui Nicușor Dan , care a comunicat miercuri seara că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens privind Legea salarizării, deși negocierile au fost purtate în ultimele luni sub medierea Administrației Prezidențiale. După acest eșec, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Bolojan că nu ar fi susținut un dialog adecvat cu sindicatele din sectorul public. [...]
Dragoș Pîslaru critică majorarea taxelor pentru mediul privat - spune că ar frâna revenirea României pe creștere economică
Creșterea taxelor pentru mediul privat ar frâna revenirea pe creștere economică , avertizează ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , într-o declarație citată de Digi24 . Mesajul vizează direct riscul ca măsuri fiscale orientate spre majorarea rapidă a veniturilor bugetare să lovească în sectorul privat, într-un moment în care obiectivul declarat al autorităților este relansarea economiei. Pîslaru a numit ideea de a crește taxele în mediul privat o „greșeală fundamentală”, argumentând că ar descuraja „repunerea României pe creștere economică”. În aceeași intervenție, el a criticat abordarea de a încerca „orice fel de lucru” pentru a aduce bani la buget „pe care nu îi avem la momentul de față în economie”, dacă asta înseamnă presiune suplimentară pe companii. Contextul invocat: avertismente și obiective guvernamentale Ministrul interimar a legat poziția sa de semnale venite și din zona Băncii Naționale a României, menționând că Eugen Rădulescu ar fi atras atenția asupra riscurilor asociate unei astfel de direcții fiscale. Totodată, Pîslaru a făcut trimitere la obiectivul Ministerului Finanțelor de a „pune România pe creștere sănătoasă”, indicând că relansarea ar urma să fie susținută și prin proiecte europene și fonduri europene. De ce contează pentru companii Declarațiile vin într-un context în care discuțiile despre ajustări fiscale pot influența direct deciziile de investiții și planurile operaționale ale firmelor. Mesajul transmis de Pîslaru este că o eventuală creștere a taxării în mediul privat ar putea avea un efect de descurajare asupra activității economice, contrar țintei de relansare. În material nu sunt precizate măsuri concrete sau un calendar de modificări fiscale; poziția ministrului este formulată la nivel de principiu, ca avertisment privind direcția de politică economică. [...]
Sorin Grindeanu spune că adoptarea noii Legi a salarizării este „foarte greu, dacă nu imposibil” - Guvernul nu are încă o formă agreată între Muncă, Educație și Sănătate
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, duce la Cotroceni o variantă revizuită a Legii salarizării - termen PNRR 31 august și plafon de 12 miliarde lei invocat ca limită maximă
România are la dispoziție doar 10 zile ca să închidă noua lege a salarizării în parametrii PNRR , iar miza imediată este să nu împingă cheltuielile peste ceea ce Comisia Europeană consideră sustenabil , potrivit Newsweek . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , merge la Cotroceni cu o variantă modificată după discuții cu sindicatele și cu Bruxelles-ul, în condițiile în care termenul pentru jalonul din PNRR este 31 august. Proiectul trebuie să obțină rapid un acord politic și să găsească un echilibru între revendicările din sectorul bugetar și limitele bugetare ale statului. Pîslaru a explicat că varianta inițială, publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie, a generat nemulțumiri mai ales în Sănătate și Educație, motiv pentru care au fost cerute discuții suplimentare cu sindicatele. Ce a cerut Comisia Europeană: sustenabilitate, nu „salturi” de cheltuieli Ministrul spune că nu a existat o respingere formală a proiectului de către Comisia Europeană, dar că executivul european a atras atenția asupra riscului ca ipotezele de creștere să fie „debalansate” sau să treacă peste anumite praguri, cu efecte posibile asupra ratingului de țară și asupra validării jalonului din PNRR. „Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere (...) ne pot afecta ratingul de țară și (...) să nu fie considerat jalonul din PNRR.” Întrebat ce impact bugetar a fost prezentat Comisiei, Pîslaru a refuzat să avanseze o cifră înainte de prezentarea noii variante către liderii politici, spunând că „vehicularea de alternative” nu ajută în acest moment. Plafonul invocat: „12 miliarde este o limită maximă” Pîslaru a indicat un plafon financiar pentru reformă, descris ca limită maximă a angajamentelor României: 12 miliarde. El a adăugat că problema practică rămâne identificarea surselor de finanțare și că încercările de a suplimenta anvelopa pentru Sănătate și Educație „s-au demonstrat” în discuțiile cu Comisia Europeană ca fiind imposibile. „12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. (...) avem de spus de unde aducem acești bani.” Mesajul către bugetari: fără scăderi, creșteri pentru majoritate Ministrul insistă că noua lege nu va reduce veniturile actuale din sectorul public și că „peste două treimi” dintre salariile din zona publică ar urma să aibă ajustări pozitive, însă „nu extraordinare”. „Niciun salariu nu va scădea. (...) peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri (...) și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial.” În același timp, Pîslaru susține că depășirea variantei propuse ar intra în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară, iar o variantă mai restrictivă ar risca „acceptabilitatea socială minimală”. Ajustări punctuale: salarizarea conducerii din Justiție Pîslaru a mai spus că au fost deja modificate prevederi privind salarizarea conducerii sistemului judiciar (CSM, Parchet, Înalta Curte), în urma consultărilor cu Ministerul Justiției, pentru a respecta „principiul egalității puterilor în stat”. Potrivit ministrului, această problemă este rezolvată în proiectul aflat acum în discuție. În esență, varianta prezentată la Cotroceni trebuie să împace simultan trei condiții: solicitările angajaților din sectorul public, limitele bugetare și cerințele europene, astfel încât reforma să fie considerată îndeplinită în PNRR până la 31 august. [...]
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, exclude sporul de 40% pentru miniștri și secretari de stat - proiectul legii salarizării menține bonusul pentru personalul care gestionează fonduri europene
Sporul de 40% pentru fonduri europene rămâne în proiectul noii legi a salarizării, dar nu se extinde la demnitarii de la centru , a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct o zonă sensibilă a reformei salarizării publice: cine poate primi majorări legate de gestionarea proiectelor finanțate din bani europeni și care este limita politică a acestor beneficii. Pîslaru a spus că „nu se pune problema” ca secretarii de stat sau miniștrii să beneficieze de acest spor și că „rămân lucrurile exact cum au fost și până acum”, răspunzând unei întrebări pe această temă. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Ce prevede proiectul: până la 40% pentru personalul implicat în proiecte Potrivit proiectului noii legi a salarizării, publicat în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene ar putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază. În plus, proiectul include și aleșii locali care implementează astfel de proiecte: președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarii și viceprimarii. Pentru aceștia, sporul poate ajunge la până la 40% din indemnizația lunară, „în limita bugetului aprobat”, conform proiectului citat. De ce nu se extinde la miniștri și secretari de stat Ministrul interimar a explicat că menținerea sporului în forma actuală a fost cerută în consultări de structurile asociative ale autorităților publice locale. Pîslaru a indicat că, în numele Asociației Municipiilor din România , președinta organizației, Lia Olguța Vasilescu, a descris păstrarea sporului de 40% drept „o linie roșie” pentru municipii. În același timp, Pîslaru a precizat că extinderea sporului către demnitarii de la nivel central „nu este cazul”, delimitând explicit beneficiarii de la vârful administrației centrale de restul categoriilor vizate de proiect. [...]
Dragoș Pîslaru spune că grila de salarizare a demnitarilor a fost transmisă Guvernului de liderii PSD, PNL, USR și UDMR - ministrul susține că documentul a venit „pe mail” de la Camera Deputaților, în cadrul unui acord politic
Propunerile pentru grila de salarizare a demnitarilor din noua Lege a salarizării nu ar fi fost inițiate de Guvern, ci transmise Ministerului Muncii de liderii PSD, PNL, USR și UDMR , potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit „pe mail” de la Camera Deputaților un document asumat de cele patru partide, cu coeficienții și grila de salarizare pentru demnitari. Pîslaru a făcut declarațiile vineri, la finalul ședinței de Guvern, în contextul pregătirii noii Legi a salarizării și al unui acord politic „cu medierea administrației prezidențiale”, despre care afirmă că a inclus și această componentă, fără să fie „mediatizată ca atare”. „Când a fost pregătit acel acord politic cu medierea administrației prezidențiale, ca parte a acelui acord politic, dar nemediatizat ca atare, am primit un mail de la Camera Deputaților în care mi s-a comunicat că liderii de grupuri politice au convenit asupra grilei de demnitari.” De ce contează: cine își asumă grila și cum se împarte responsabilitatea Mesajul ministrului mută centrul de greutate al responsabilității politice pentru propunerile privind salariile demnitarilor de la Executiv către partidele parlamentare care susțin coaliția. În termeni practici, asta poate influența atât negocierile din jurul legii, cât și modul în care vor fi explicate public eventualele majorări sau ajustări ale coeficienților. Ministrul a insistat că „grila nu a fost pusă de Guvernul Bolojan, ci primită”, fiind „propunerea celor patru partide”, respectiv USR, PNL, PSD și UDMR. Ce spune ministerul despre evaluarea tehnică Pîslaru afirmă că grila transmisă a fost analizată împreună cu experții Băncii Mondiale. Potrivit lui, unele zone au fost considerate potrivite pentru încadrarea „de la 1 la 8”, în timp ce altele ar fi avut „inechități” care nu au putut fi acceptate „tehnic”. „Mi-au transmis o grilă de demnitari care a fost analizată cu experții Băncii Mondiale, anumite zone au fost considerate de oportunitate pentru încadrarea de la 1 la 8, altă zonă avea inechități și nu am putut să le acceptăm tehnic, dar acea grilă este cea transmisă de liderii grupurilor politice.” În materialul Digi24 nu sunt detaliate coeficienții sau modificările concrete discutate, astfel că amploarea ajustărilor rămâne neclară din informațiile disponibile. [...]
Sorin Grindeanu: legea salarizării a fost mutată în PNRR de la cererea de plată 3 la 6 - PSD spune că bugetul nu putea susține simultan majorările din pensii și salarii
Amânarea legii salarizării în PNRR mută presiunea bugetară mai târziu , după ce coaliția a decis că România nu putea susține simultan și noua lege a pensiilor, și o reformă amplă a salarizării, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că, în 2023, legea salarizării a fost mutată din cererea de plată nr. 3 în cererea de plată nr. 6 tocmai pentru a evita un blocaj financiar și riscul de a rata țintele din PNRR. Într-o conferință de presă la Parlament, liderul PSD a susținut că partidul sprijină adoptarea legii, dar că proiectul nu este suficient de „închis” între ministerele implicate și nici fundamentat bugetar. El a afirmat că PSD nu a primit o formă finală a legii și nici simulări privind efectele aplicării. De ce contează mutarea din cererea 3 în cererea 6 Grindeanu a explicat că, în arhitectura PNRR, legea salarizării fusese inițial legată de cererea de plată nr. 3, dar a fost amânată pentru cererea nr. 6 deoarece bugetul nu ar fi putut suporta în același timp creșterile și ajustările din legea pensiilor și cele din legea salarizării. „Era imposibil în 2024 să faci și legea pensiilor, și legea salarizării. Nu ducea bugetul României.” Potrivit acestuia, decizia a fost una „pragmatică”, pentru a reduce riscul ca România să nu îndeplinească obiectivele aferente cererii de plată nr. 3, în condițiile în care o lege a salarizării ar fi fost mai dificil de finalizat și negociat. Blocaje între ministere și lipsa simulărilor Liderul PSD a indicat că discuțiile nu ar fi fost finalizate între Ministerul Muncii și alte ministere cu impact major (Educație, Sănătate, Justiție), dar nici între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor. În plus, el a spus că nici la discuțiile de la Cotroceni nu ar fi fost prezentate o formă a legii sau simulări privind impactul. „Am fost la Cotroceni și nu am avut o lege în față, o formă a legii, un proiect, o simulare.” Critici privind gestionarea dialogului social Grindeanu a afirmat că procesul ar fi fost gestionat mai bine dacă Florin Manole ar fi rămas la Ministerul Muncii și a criticat relația actualei conduceri a ministerului cu partenerii sociali, susținând că o parte importantă a sindicatelor ar refuza dialogul cu ministrul Dragoș Pîslaru . În lipsa unei forme finale și a unei fundamentări bugetare prezentate public, rămâne neclar când va fi agreată varianta care să poată fi asumată politic și integrată în calendarul PNRR, însă explicația avansată de PSD indică o constrângere centrală: spațiul fiscal limitat și prioritizarea legii pensiilor în raport cu reforma salarizării. [...]
Dragoș Pîslaru spune că negocierile de la Cotroceni au eșuat pe legea salarizării - adoptarea proiectului devine „foarte puțin probabilă” fără sprijin politic până la finalul săptămânii
Negocierile politice pe legea salarizării s-au blocat, iar calendarul de adoptare devine strâns , cu risc direct pentru jalonul din PNRR , potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și liderii partidelor s-au încheiat fără acord privind proiectul. Pîslaru a afirmat că se aștepta ca întâlnirea să aducă „o îndrumare” despre cum ar putea proiectul să strângă o majoritate parlamentară, însă acest lucru „nu s-a întâmplat”. În paralel, el susține că au existat „progrese importante” în discuțiile cu sindicatele, iar într-o săptămână ar trebui să fie mai limpede dacă există o variantă susținută în Parlament. Miza: costurile și plafonul de impact bugetar Ministrul interimar a descris o divergență majoră între variantele discutate la Ministerul Muncii, pe fondul evaluării impactului financiar. El a spus că sindicatele au venit cu o versiune alternativă care ar costa „cu niște miliarde de lei în plus” față de varianta guvernamentală. În același timp, Pîslaru a indicat un blocaj legat de încadrarea într-un plafon: „nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde” care ar putea fi puse la dispoziție în 2028 pentru cerințele sindicatelor din Educație. Ce urmează: propunere către sindicate și fereastră limitată pentru adoptare Pîslaru spune că a primit un mandat „adițional” pentru a veni cu o propunere care să închidă discuțiile cu sindicatele, după care ar urma o decizie politică de asumare. El a avertizat că, dacă până la finalul săptămânii nu există „o minimă mobilizare” a forțelor politice care afirmă că susțin PNRR și reformele aferente, adoptarea devine „foarte puțin probabilă”. Pe calendar, ministrul a indicat că zilele de 25 și 26 ar putea fi „ultima perioadă” în care s-ar mai putea organiza o sesiune extraordinară, astfel încât să existe timp pentru promulgare. Întrebat dacă jalonul din PNRR aferent legii poate fi considerat pierdut, Pîslaru a spus că un răspuns ar putea veni la finalul săptămânii. [...]
Parlamentul trebuie să adopte până la finalul lui august legi din PNRR - miza: 4,5 miliarde de euro nerambursabili, în lipsa unui guvern cu puteri depline
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lui august mai multe legi restante din PNRR , într-un context în care nu există un guvern cu puteri depline, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare cu impact bugetar direct: fără votul pe reformele asumate la Bruxelles, România poate pierde finanțare nerambursabilă, iar termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Legi „pasate” între guverne și blocajul din Parlament O parte dintre proiectele aflate acum pe ordinea de zi sunt restanțe din perioada Guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dintre ele datează din timpul guvernării lui Nicolae Ciucă, arată analiza HotNews privind jaloanele PNRR și motivele întârzierilor. Parlamentarii au revenit luni în sesiune extraordinară, pentru câteva zile, cu obiectivul de a adopta „ultimele reforme” necesare pentru închiderea PNRR. Instabilitate la Ministerul Muncii și reforma rămasă în lucru În paralel, responsabilitatea pentru unele reforme a fost afectată de schimbările repetate de la vârful Ministerului Muncii: de la aprobarea PNRR până în prezent, instituția a avut patru miniștri (Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole). După demisia lui Manole, conducerea a fost preluată de Dragoș Pîslaru, care preia și responsabilitatea finalizării reformei, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: o sesiune separată pentru legea salarizării Ilie Bolojan a anunțat că va fi nevoie de o sesiune separată pentru adoptarea legii salarizării, care „nu este încă gata”. În lipsa adoptării la timp a pachetului de legi restante, riscul indicat de HotNews rămâne pierderea celor 4,5 miliarde de euro nerambursabili. [...]
