Știri
Știri din categoria Politică
Mircea Abrudean pune Parlamentul în centrul alinierii legislative cerute de OCDE, susținând că aderarea României depinde de ritmul în care Legislativul adoptă modificările necesare pentru a respecta standardele organizației, potrivit news.ro.
Președintele Senatului afirmă că aderarea la OCDE este „cel mai important obiectiv de țară” în acest moment, „nu este negociabil” și are caracter „transpartinic”. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook, după Reuniunea semestrială de primăvară a Rețelei Internaționale pentru Educație Financiară a OCDE, eveniment organizat de Banca Națională a României.
Abrudean indică două direcții principale în care Legislativul ar trebui să influențeze procesul:
În argumentația sa, președintele Senatului leagă direct alinierea legislativă de atractivitatea pentru investiții. El susține că un cadru legislativ „transparent și previzibil” le oferă investitorilor încrederea necesară atunci când își evaluează planurile de dezvoltare, cu efecte precum atragerea de capital, tehnologie și inovație, considerate esențiale pentru o creștere economică sustenabilă.
Recomandate
Întâlnirea Bolojan–Dan de la Cotroceni deschide etapa consultărilor pentru un nou Guvern , după ce Cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură , un pas care prelungește perioada de interimat și menține incertitudinea asupra calendarului politic cu efecte directe asupra deciziilor administrative și economice. Potrivit Libertatea , Ilie Bolojan a ajuns joi seară la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan. Bolojan, demis din funcția de premier prin moțiune de cenzură, spusese cu o zi înainte că a vorbit cu șeful statului înainte de votul din Parlament și că „în mod sigur” vor urma consultări în zilele următoare. El a mai precizat că, de la momentul moțiunii până „în momentul de față”, nu discutase cu președintele. Contextul demiterii și pragul de vot Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar odată cu premierul a căzut întregul Cabinet, la 11 luni de la învestire. Bolojan a devenit al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce a transmis președintele despre pașii următori La câteva ore după vot, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil”, indicând o succesiune de pași: discuții informale, apoi consultări formale „când opțiunile se vor cristaliza”. Președintele a făcut și un apel la calm, insistând că instituțiile funcționează și că România își menține direcția. „Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu este un moment fericit în nicio democrație, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm. România este un stat stabil, instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”, a spus Nicușor Dan. În lipsa altor detalii publice despre conținutul discuțiilor de joi seară, rămâne de urmărit dacă întâlnirea accelerează trecerea de la discuțiile informale la consultările formale și, implicit, desemnarea unui nou premier. [...]
AUR mizează pe alegeri anticipate și respinge ideea că moțiunea a mișcat euro , susține liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu , într-o intervenție la Digi24 . Mesajul are o miză directă pentru mediul economic: Peiu plasează responsabilitatea pentru „criza economică” și pentru deprecierea leului pe seama guvernării demise, nu pe turbulența politică generată de moțiunea de cenzură. Peiu afirmă că AUR evită orice „coaliție, înțelegere sau alianță” cu partidele fostei coaliții de guvernare, pentru că obiectivul strategic ar fi declanșarea anticipatelor. În logica sa, dacă liderii politici își mențin pozițiile anunțate înainte de vot, „suntem în scenariu de alegeri anticipate”, deoarece nu ar exista condiții pentru o „majoritate stabilă”. Cine poartă responsabilitatea pentru „criza economică”, în viziunea AUR Întrebat cine este responsabil de criza economică „declanșată în urma crizei politice”, Peiu a indicat în primul rând guvernarea, argumentând că opoziția nu poate fi făcută vinovată. El leagă moțiunea de cenzură de contestarea capacității guvernului de a administra țara „în contextul respectiv”. Totodată, Peiu susține că instabilitatea și lipsa de coerență ar fi fost amplificate de structura guvernării, despre care spune că a inclus „patru partide în componență, plus minoritățile”. Cursul euro și intervențiile BNR: „Nu are legătură cu activitatea politică” Peiu respinge explicit ideea că moțiunea de cenzură ar fi responsabilă pentru nivelul cursului euro, menționat în intervenție ca fiind 5,26 lei, și pentru deprecierea de „peste 3% în doar câteva zile”. În argumentația lui, cursul ar reflecta evoluția economiei și politica Băncii Naționale , inclusiv deciziile de intervenție sau neintervenție. „Cursul euro-leu este rezultatul evoluției economiei, plus rezultatul politicii Băncii Naționale de intervenție, de modelare a intervenției, de neintervenție. Nu are legătură cu activitatea politică.” Propunere de reducere a cheltuielilor: înghețarea temporară a angajărilor la stat Pe zona de politici bugetare, Peiu spune că, pentru reducerea cheltuielilor, acestea „să nu mai fie menținute la nivelul la care sunt acum”. Concret, propune ca posturile eliberate prin pensionare să nu fie ocupate „o perioadă” și, în paralel, reducerea funcțiunilor aparatului de stat, astfel încât să scadă nevoia de personal. În același context, Peiu neagă că actuala criză politică ar fi dus, în mod demonstrabil, la pierderea încrederii investitorilor în România sau la o inflație mai mare, afirmând că astfel de concluzii „nu pot fi probate” în termenii discuției. [...]
Președintele Nicușor Dan îl poate repropune pe Ilie Bolojan ca premier, iar miza este evitarea unui nou blocaj instituțional : Constituția nu interzice nominalizarea aceleiași persoane după căderea guvernului prin moțiune de cenzură, însă desemnarea trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu forțarea anticipatelor, potrivit unei analize G4Media . Argumentul este susținut de o decizie a Curții Constituționale din 28 februarie 2020, citată în analiză, care precizează explicit că „nimic nu împiedică desemnarea” ca premier a unei persoane al cărei guvern a fost demis prin moțiune de cenzură. În spațiul public circulă însă o interpretare contrară, promovată, potrivit articolului, de liderul PSD Sorin Grindeanu . Precedentul din 2020: problema nu a fost „aceeași persoană”, ci scopul desemnării G4Media reamintește criza din iarna lui 2020 , când Guvernul Ludovic Orban a căzut prin moțiune de cenzură, iar președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban la o zi după vot. PSD a sesizat CCR invocând un conflict juridic între președinte și Parlament, pe motiv că desemnarea ar fi urmărit dizolvarea Legislativului și alegeri anticipate. Curtea a admis sesizarea, dar motivarea a nuanțat: desemnarea aceleiași persoane este posibilă, însă a contat faptul că, în acel caz, scopul declarat era ca premierul desemnat „să nu poată constitui o majoritate parlamentară”, pentru a se ajunge la anticipate. CCR a indicat și un element practic: intervalul foarte scurt dintre moțiune și desemnare făcea improbabilă schimbarea de atitudine a Parlamentului. Ce se schimbă acum și ce condiții ar face re-nominalizarea „sustenabilă” Analiza notează trei diferențe față de 2020, relevante pentru riscul de conflict constituțional: Nicușor Dan nu ar urmări alegeri anticipate și ar fi exclus explicit acest scenariu, având ca obiectiv o majoritate „pro-occidentală”; desemnarea nu ar urma să fie făcută „precipitat”, imediat după moțiune, președintele vorbind despre un interval „rezonabil”; tocmai acest interval ar putea permite apariția unor „elemente” care să schimbe raportarea Parlamentului față de candidatul la funcția de premier. În această logică, G4Media concluzionează că este „constituțional și perfect posibil” ca Nicușor Dan să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan. Compromisurile politice invocate: acceptare reciprocă și un mediator Dincolo de cadrul constituțional, analiza plasează cheia în zona negocierii politice: pentru a obține o majoritate, fiecare parte ar trebui să accepte un compromis. Sunt menționate trei condiții: președintele Nicușor Dan să accepte ideea re-desemnării lui Ilie Bolojan; PSD să-l accepte pe Bolojan și să voteze în consecință în Parlament; PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD. În plus, articolul susține că, pentru ca aceste compromisuri să fie posibile, ar fi necesar și „un mediator”, fără a detalia cine ar putea juca acest rol. [...]
Inițierea unei suspendări a președintelui Nicușor Dan depinde de praguri parlamentare ridicate , după ce partidul S.O.S. România , condus de Diana Șoșoacă, a anunțat că pornește procedura de demitere, potrivit G4Media . Conform Constituției, suspendarea necesită inițierea de către cel puțin o treime dintre parlamentari (155 de semnături) și apoi votul majorității deputaților și senatorilor (233 de voturi), iar dacă suspendarea trece, urmează un referendum național. Anunțul a fost făcut joi, printr-un comunicat publicat de Diana Șoșoacă pe Facebook, în care formațiunea spune că inițiază „procedura politică și constituțională” pentru destituirea președintelui. În același mesaj, partidul susține că România ar fi „ținută captivă” de un regim care „adâncește criza politică și economică” și afirmă că va merge „până la capăt”. „Partidul S.O.S. România anunță că inițiază procedura politică și constituțională pentru destituirea lui Nicușor Dan din funcția de președinte al României.” Ce pași impune Constituția și unde este „blocajul” practic G4Media reia prevederile Articolului 95 din Constituție , care stabilesc traseul și pragurile necesare: suspendarea poate fi propusă în cazul „săvârșirii unor fapte grave” de încălcare a Constituției; inițierea propunerii cere semnăturile a cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor (155); suspendarea se votează în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor (233), după consultarea Curții Constituționale; dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demiterea președintelui. Prin aceste praguri, demersul anunțat rămâne, în primul rând, o problemă de aritmetică parlamentară: fără susținere extinsă în Parlament, procedura nu poate avansa către etapa referendumului. [...]
Dragoș Pîslaru respinge scenariul unei schimbări la vârful Guvernului și își reafirmă sprijinul pentru continuitatea mandatului lui Ilie Bolojan , într-un moment în care speculațiile despre numele unui posibil premier pot alimenta incertitudine politică și, implicit, de implementare a reformelor. Declarațiile au fost făcute joi, potrivit News . Ministrul interimar al Investițiilor a spus că nu i-a propus nimeni să ocupe funcția de prim-ministru și că, de fiecare dată când apar astfel de informații, reacția sa este aceeași: susținerea merge către Ilie Bolojan, pe care îl consideră „opțiunea cea mai bună” pentru a continua ca premier. „Nu mi-a propus nimeni să ocup funcţia de premier (...) susţinerea mea este către Ilie Bolojan.” Mesaj de continuitate pe agenda de reforme Pîslaru a argumentat sprijinul pentru Bolojan prin faptul că acesta „a asumat niște reforme” care nu ar fi fost asumate de societatea românească „de foarte multă vreme”, sugerând că schimbarea premierului ar putea afecta continuitatea acestui parcurs. Întrebat dacă ar refuza funcția în cazul în care i s-ar propune, Pîslaru a răspuns că „în condițiile date”, așa cum arată lucrurile acum, îl susține pe Ilie Bolojan și că este „o chestiune absolut firească” să facă acest lucru. [...]
UDMR avertizează că întârzierea formării Guvernului poate bloca bani din PNRR și poate împinge România spre „junk”. După consultările informale de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Kelemen Hunor a spus, potrivit Antena 3 , că prima opțiune rămâne refacerea coaliției destrămate, însă premierul „probabil” nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, pentru a fi acceptat de toate părțile. Liderul UDMR a indicat un orizont de timp scurt pentru deblocarea situației: „în două-trei săptămâni, maxim, trebuie să avem un Guvern”, iar în „două-trei, patru zile” sau în a doua parte a săptămânii viitoare ar putea exista estimări mai ferme privind șansele de refacere a vechii coaliții. Miza: PNRR, deficitul și costul finanțării Kelemen Hunor a legat direct criza politică de riscuri economice și de finanțare, susținând că România are „probleme serioase” fără un guvern cu puteri depline. El a avertizat că mai sunt „16 sau 17 zile” până „se închide PNRR-ul”, ceea ce ar însemna pierderea „unei grămezi de bani”, „vorbim de miliarde”, care ar lipsi din trezorerie și din proiectele de dezvoltare. În același context, liderul UDMR a invocat și presiunea pe deficitul bugetar și riscul ca România să fie „aruncată în junk” (categoria nerecomandată investițiilor, care în general scumpește împrumuturile statului), pe fondul unei percepții deja „foarte proaste” în rândul creditorilor. Ce variante pune UDMR pe masă Pe lângă refacerea coaliției, UDMR ia în calcul și un guvern minoritar, dar doar cu condiții stricte de susținere parlamentară. Opțiunile descrise de Kelemen Hunor: Refacerea coaliției ca „prima opțiune”, cu un premier acceptabil pentru PNL, PSD, UDMR și USR, „probabil” din afara PSD și PNL; Guvern minoritar , „nu de dorit”, dar „acceptabil” dacă are o susținere „foarte fermă și foarte transparentă” și un „angajament minimal” cel puțin pentru acest an; Kelemen anticipează însă o „viață scurtă” pentru o astfel de formulă. În declarațiile sale, Kelemen Hunor a insistat că turbulențele politice vor pune orice guvern „sub presiune permanentă”, iar întârzierea deciziilor riscă să complice atât accesul la fonduri, cât și credibilitatea României. [...]
