Știri
Știri din categoria Politică
Mircea Abrudean pune Parlamentul în centrul alinierii legislative cerute de OCDE, susținând că aderarea României depinde de ritmul în care Legislativul adoptă modificările necesare pentru a respecta standardele organizației, potrivit news.ro.
Președintele Senatului afirmă că aderarea la OCDE este „cel mai important obiectiv de țară” în acest moment, „nu este negociabil” și are caracter „transpartinic”. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook, după Reuniunea semestrială de primăvară a Rețelei Internaționale pentru Educație Financiară a OCDE, eveniment organizat de Banca Națională a României.
Abrudean indică două direcții principale în care Legislativul ar trebui să influențeze procesul:
În argumentația sa, președintele Senatului leagă direct alinierea legislativă de atractivitatea pentru investiții. El susține că un cadru legislativ „transparent și previzibil” le oferă investitorilor încrederea necesară atunci când își evaluează planurile de dezvoltare, cu efecte precum atragerea de capital, tehnologie și inovație, considerate esențiale pentru o creștere economică sustenabilă.
Recomandate
PNL amenință cu CCR, ceea ce poate bloca calendarul anticipatelor dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan cade la vot, iar președintele Nicușor Dan nu declanșează procedura, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale pentru un posibil conflict constituțional legat de interpretarea obligațiilor șefului statului. Muraru susține că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, președintele „ar trebui” să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate . În același timp, PNL afirmă că nu susține suspendarea președintelui, dar vrea ca CCR să tranșeze disputa de interpretare. „Președintele, în viziunea Partidului Național Liberal, nu trebuie suspendat și Partidul Național Liberal nu susține o suspendare. Doar că avem o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției și chemăm, da, Curtea Constituțională a României să decidă asupra acestei prezumtiv conflict constituțional.” Miza: cine decide ieșirea din blocaj – președintele sau CCR Potrivit declarațiilor lui Muraru, Curtea ar urma să stabilească dacă, după respingerea Guvernului Mureșan și îndeplinirea condițiilor constituționale, președintele poate continua să desemneze candidați pentru funcția de premier sau este obligat să dizolve Parlamentul și să ajungă la anticipate. „Dacă președintele are dreptate și atunci poate să existe oricâte guverne care să fie respinse de Parlament și să nu convoace alegeri anticipate, sau președintele este obligat să convoace aceste alegeri anticipate.” Votul din Parlament și aritmetica politică Guvernul condus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului Parlamentului miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR ar avea, potrivit calculelor prezentate public, 170 de voturi. În acest context, PSD a anunțat că nu susține Guvernul Mureșan, iar liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că partidul este pregătit inclusiv pentru scenariul alegerilor anticipate. Acuzații de cooperare PSD–AUR și tensiuni interne în PNL Muraru a afirmat că respingerea Cabinetului Mureșan ar putea adânci blocajul politic și ar putea „radicaliza” scena politică, în special în zona PNL și USR. Totodată, el a acuzat PSD și AUR că ar fi acționat concertat în ultimele luni, invocând moțiunea de cenzură depusă împreună pe 5 mai, voturi comune în Parlament și colaborări la unele amendamente. Separat, vicepreședintele PNL a indicat că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu „cel mai probabil” nu ar mai prinde locuri pe listele partidului, pe motiv că ar fi încălcat decizii interne. Implicația economică invocată: riscul de derapaj bugetar și discuția despre FMI Întrebat despre un posibil scenariu de guvernare PSD–AUR, Muraru a legat discuția de riscuri bugetare și de posibilitatea ca România să ajungă să apeleze la FMI, în funcție de măsurile promovate de o astfel de formulă. „Deci nimeni nu-și dorește acest lucru, dar în eventualitatea în care România nu va avea un guvern acum, cu guvernul Mureșan, ci vom ajunge la o formulă care va include PSD și AUR, dacă te uiți la măsurile lor pe care le anunță, numai la jumătate dintre ele, știi că deficitul va reveni în foarte scurt timp la cifrele din 2024–2025.” Ce urmează depinde de votul de miercuri și de pașii constituționali care ar putea fi deschiși ulterior: fie o nouă rundă de desemnări pentru premier, fie accelerarea către anticipate, cu CCR ca posibil arbitru al interpretării Constituției. [...]
Liderul senatorilor AUR acuză că programul viitorului Guvern nu are ținte macroeconomice , într-un atac lansat chiar înaintea audierilor miniștrilor propuși pentru Cabinetul condus de Siegfried Mureșan, potrivit Adevărul . Petrișor Peiu susține că documentul depus la Parlament este plin de „minciuni” și „vorbe goale” și anunță că AUR nu va vota învestirea Executivului. Programul de guvernare depus de premierul desemnat ar include 372 de măsuri și ar fi fost elaborat împreună cu PNL, USR și UDMR. Miza criticii lui Peiu este una de credibilitate și predictibilitate: el afirmă că, spre deosebire de programele de guvernare de după 1990, documentul nu conține valori esențiale precum creșterea economică, inflația, cursul mediu de schimb, deficitul bugetar, salariul minim și mediu, pensia minimă sau valoarea punctului de referință. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției Mediafax . Critica AUR: promisiuni fără cifre și obiective „fără conținut” Peiu atacă explicit lipsa unor repere cuantificabile, argumentând că fără aceste date programul nu poate fi evaluat și nici urmărit în execuție. În aceeași linie, el contestă și o parte dintre obiectivele din educație și cercetare, în special promisiunile privind alocarea a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare. În declarațiile citate, senatorul AUR susține că asemenea angajamente sunt nerealiste și invocă faptul că există o lege veche de circa 20 de ani care nu ar fi fost respectată. Totodată, el afirmă că România ar aloca în prezent 0,45% din PIB pentru cercetare. Context: audierile miniștrilor și prioritățile anunțate de premierul desemnat Miniștrii propuși pentru Guvernul Siegfried Mureșan sunt audiați luni, 28 septembrie, în comisiile parlamentare de specialitate, audieri care au început la ora 14.00 și urmează să se încheie marți, 29 septembrie, la ora 20.00. În paralel, Mureșan și-a prezentat sâmbătă o listă de priorități, potrivit aceleiași surse, între care: reducerea aparatului de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, reforma companiilor publice, modernizarea ANAF, menținerea cotei unice și revenirea TVA la 19% „atunci când bugetul va permite”. [...]
Votul de învestire intră sub semnul incertitudinii după refuzul PSD , iar premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că decizia social-democraților prelungește criza politică și pune presiune pe aritmetica parlamentară, potrivit Agerpres . Mureșan a declarat luni, la Parlament, după o întâlnire cu miniștrii propuși în Cabinetul său, că PSD „a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării” prin decizia de a nu susține Guvernul. El a susținut că, de la desemnarea sa de către președintele României, social-democrații „au căutat pretexte pentru continuarea crizei politice”. Audieri mai lungi, miză pe „seriozitate” în comisii Premierul desemnat a spus că a cerut ca audierile miniștrilor în comisiile de specialitate să dureze minimum 60 de minute, nu 30, pentru a permite o evaluare „serioasă” a candidaților. În același context, Mureșan a afirmat că miniștrii propuși sunt „bine pregătiți” și îndeplinesc condițiile de competență și etică. Aritmetica din Parlament și căutarea de voturi Mureșan a insistat că votul se dă în Parlament și a calificat drept „extrem de straniu” faptul că președintele Camerei Deputaților i-ar fi cerut să nu meargă la vot. El a indicat că PNL, USR și UDMR ar avea împreună 170 de voturi și a anunțat discuții cu parlamentari neafiliați, precum și o întâlnire cu Grupul minorităților naționale. Mesaj către PSD: „Suntem deschiși la discuții” Premierul desemnat a afirmat că rămâne deschis dialogului cu PSD și a spus că i-a transmis președintelui partidului un document (făcut public, potrivit declarațiilor sale) din care ar rezulta că propunerile PSD din documentul adoptat la Sinaia se regăsesc „într-un mod serios și responsabil” în programul de guvernare propus. În același timp, Mureșan a susținut că PSD ar fi luat decizia de a nu susține Guvernul „în unanimitate”, după o ședință de câteva minute, „fără a analiza serios programul de guvernare”. Context: acuzații privind un „filmuleț” și o întâlnire externă Întrebat despre întâlnirea dintre Sorin Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia, Mureșan a spus că nu are suficiente date pentru a afirma că Guvernul Bolojan ar fi fost demis ca urmare a unei intervenții. Totuși, el a declarat că îl îngrijorează „caracterul extrem de informal” al unui filmuleț în care politicieni PSD ar fi discutat cu reprezentanți ai altor state într-un mod pe care îl consideră nedemn pentru reprezentarea statului român. La final, Agerpres notează că Consiliul Politic Național al PSD a decis luni să nu susțină Guvernul Siegfried Mureșan, iar Sorin Grindeanu a respins duminică acuzațiile privind existența unei înțelegeri cu Statele Unite pentru îndepărtarea lui Ilie Bolojan, susținând că acesta a fost demis din cauza modului în care a guvernat. [...]
Avizul negativ primit de Sebastian Burduja complică validarea politică a portofoliului Energiei , după ce comisiile reunite de specialitate din Parlament au votat împotriva nominalizării, potrivit Economica . În comisiile reunite din Camera Deputaților și Senat, rezultatul votului a fost de 24 „pentru”, 34 „împotrivă” și 5 abțineri, conform Agerpres , citată de publicație. Votul a fost dat de membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și ai Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, alături de membrii Comisiei economice, industrii și servicii, turism și antreprenoriat și ai Comisiei pentru energie, infrastructura energetică și resurse minerale din Senat. De ce contează: un aviz negativ în comisiile reunite indică lipsă de susținere în etapa de evaluare parlamentară și poate amplifica incertitudinea în jurul conducerii Ministerului Energiei, într-un moment în care deciziile din domeniu au impact direct asupra companiilor din sector și asupra politicilor publice energetice. [...]
Votul de miercuri devine testul de stabilitate pentru Guvernul Mureșan , în condițiile în care susținerea parlamentară rămâne incertă, iar miza este închiderea rapidă a crizei politice. Declarațiile au fost făcute de ministrul propus la Apărare, Radu Miruță, potrivit Agerpres , după întâlnirea premierului desemnat Siegfried Mureșan cu miniștrii propuși, la Parlament. Miruță a susținut că „voturile se măsoară miercuri”, indicând că până atunci rămâne deschisă etapa de convingere și negociere parlamentară. El a argumentat că „a parlamenta” presupune capacitatea de a-i convinge pe ceilalți, subliniind că mai sunt „două zile” până la vot. Poziționarea față de AUR și mesajul către opoziție În același context, Miruță a criticat AUR, afirmând că partidul „face doar gălăgie” și că nu ar fi prezentat soluții la problemele pe care le critică. El a enumerat domenii în care, în opinia sa, lipsesc propuneri consistente: Apărare, Transporturi, Sănătate, Educație și Energie. „Gălăgia nu ține loc de soluții și n-a ținut niciodată.” Miruță a mai spus că, deși AUR are „instrumentele unui partid de opoziție destul de mare” în Parlament, nu s-ar fi văzut „pusă pe tapet” nicio soluție. Deschiderea către voturi, fără alianțe cu UPR și PACE Întrebat despre discuții cu grupurile UPR și PACE, Miruță a precizat că responsabilitatea direcției de negociere aparține premierului desemnat, dar a reiterat poziția: nu se face o alianță cu aceste partide. În același timp, a arătat că echipa guvernamentală ar accepta voturile oricărui parlamentar care consideră că propunerea este o soluție. Cerere de clarificări în Parlament pe subiectul Grindeanu Referitor la întâlnirea dintre liderul PSD Sorin Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia, Miruță a spus că ar fi necesare clarificări, „poate în Parlament, cu o comisie de anchetă”. El a invocat existența „prea multor informații” pe un subiect pe care l-a descris drept „extrem de important” și a cerut explicații din partea celor implicați, menționând și o fotografie apărută în spațiul public, precum și apariția ulterioară a unei moțiuni, despre care a spus că, „cel puțin ca secvență”, poate fi intuită ca având legătură. În acest moment, din informațiile transmise, nu sunt prezentate cifre privind voturile deja asigurate; testul real rămâne votul de miercuri din Parlament. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan caută voturi la neafiliați pentru a-și trece Guvernul , iar discuțiile au scos la iveală condiții și opoziții care pot complica calendarul învestirii, potrivit G4Media . Întâlnirea a avut loc luni, în Parlament, cu parlamentari neafiliați, în contextul în care Mureșan încearcă să strângă voturile necesare pentru învestirea Cabinetului propus. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a spus că invitația a vizat „în special” reprezentanții Partidului UNIT, care fac parte din grupul neafiliaților, iar concluzia discuției a fost că o parte dintre cei prezenți vor face o evaluare înainte de vot. Ce semnale vin de la neafiliați: condiții, dar și refuzuri Andronache a precizat că parlamentarii neafiliați urmează să decidă cum se vor poziționa în ziua votului și a adăugat că există contacte și cu grupurile parlamentare Uniți pentru România și PACE – Întâi România, urmând ca eventualele întâlniri să fie anunțate ulterior. Din partea Partidului UNIT, deputata neafiliată Aurora-Tașica Simu a indicat că formațiunea cere „garanții” privind vânzarea companiilor strategice , măsură cu care nu este de acord și despre care a spus că este prevăzută în programul de guvernare. Simu a mai afirmat că au fost semnalate și „necorelări” legislative și că decizia privind votul va fi luată după o reuniune internă; ea a precizat că reprezintă patru parlamentari. În același timp, deputatul neafiliat Dumitru Coarnă a declarat că nu va vota Guvernul propus, susținând că premierul desemnat „nu înțelege” mecanismele economice și că economia se află „într-o criză profundă”. Miza politică imediată: aritmetica votului și negocieri în Parlament Andronache a mai spus că premierul desemnat urmărește un „dialog instituționalizat” cu partidele reprezentate în Parlament și că întâlnirile au loc în Parlament. Întrebat de ce nu au existat discuții oficiale cu PSD până acum, liderul deputaților PNL a afirmat că Mureșan a făcut demersuri pentru o întâlnire într-un cadru „instituțional”. În privința șanselor de trecere a Cabinetului, Andronache a indicat că situația „este în evoluție” și că „nu putem da cifre la ora aceasta”, sugerând că negocierile pentru majoritate nu sunt încă închise. [...]
