Știri
Știri din categoria Politică
Marco Rubio a declarat că SUA nu vor „o Europă vasală”, ci un aliat mai puternic în NATO, potrivit Digi24, care citează agenția EFE. Secretarul de stat american a făcut afirmațiile la Bratislava, după participarea la Conferința de Securitate de la München, în cadrul unui turneu european.
Oficialul american a subliniat că Washingtonul nu dorește o Europă dependentă de SUA pentru propria securitate, ci state capabile să își consolideze apărarea și să contribuie activ la alianța nord-atlantică. „Nu cerem ca Europa să fie un vasal al Statelor Unite”, a spus Rubio, pledând pentru o alianță „atât de solidă încât nimeni să nu îndrăznească să o pună la încercare”.
El a insistat că relația transatlantică nu este doar una militară sau economică, ci se bazează pe valori și rădăcini culturale comune. În același timp, a afirmat că este legitim ca fiecare stat să își prioritizeze interesele naționale, iar eventualele divergențe să fie gestionate prin dialog și parteneriat.
În discursul de la München, Rubio a adoptat un ton considerat mai conciliant față de Europa, în contrast cu mesajele mai critice din trecut ale altor lideri americani. Totuși, el a criticat ceea ce a numit „iluzia periculoasă” de după căderea comunismului, potrivit căreia globalizarea și comerțul ar fi înlocuit interesul național și frontierele.
Secretarul de stat a avertizat asupra efectelor migrației în masă, susținând că aceasta poate afecta coeziunea socială și identitatea culturală, atât în Europa, cât și în SUA. El a afirmat că greșelile trecutului trebuie corectate „împreună”, în cadrul parteneriatului transatlantic.
Vizita la Bratislava a inclus discuții cu premierul slovac Robert Fico, axate pe teme economice și de securitate, inclusiv o posibilă achiziție de către Slovacia a unui reactor nuclear american și a unor avioane multirol F-16.
Declarațiile lui Rubio vin într-un context marcat de dezbateri privind rolul Europei în propria apărare și echilibrul relației cu Washingtonul, pe fondul tensiunilor geopolitice și al presiunilor pentru creșterea bugetelor militare în statele europene.
Recomandate
Excluderea României și a altor aliați dintr-un grup de lucru NATO coordonat de Pentagon ridică riscul unei alianțe „pe două viteze”, cu efecte directe asupra planificării apărării și a priorităților de înzestrare , potrivit HotNews , care citează informații publicate de Politico . Administrația Trump a exclus mai mulți aliați importanți de la o reuniune a unor membri NATO programată luna viitoare în Polonia, coordonată de Elbridge Colby , șeful departamentului de politici al Pentagonului. Întâlnirea este descrisă ca un grup de lucru axat pe viitorul NATO, însă detaliile despre mandat și criteriile de selecție rămân neclare, potrivit diplomaților citați. Printre statele care nu au primit invitație se numără Marea Britanie, Franța și țările baltice, deși acestea alocă bugete importante pentru apărare și au roluri-cheie în alianță. Nici România nu apare pe lista de participanți, conform informațiilor prezentate. Ce este „Grupul de la Bergen” și de ce contează Formatul, cunoscut drept „Grupul de la Bergen”, a mai avut reuniuni similare, cu participarea Norvegiei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei și Olandei. Țările invitate susțin că inițiativa nu urmărește să rupă alianța, ci să genereze idei care să fie apoi prezentate întregului NATO pentru analiză. Totuși, aliații excluși se întreabă dacă Washingtonul acordă tratament preferențial într-un mod care poate fragmenta suplimentar alianța, într-un context deja tensionat de intensificarea agresiunii ruse și de epuizarea stocurilor de armament, notează Politico. „Facem tot ce ni se cere. Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri. Nu ni s-au comunicat încă prea multe informații.” Contextul politic: presiune pe „aliații model” și praguri de cheltuieli Potrivit aceleiași surse, Donald Trump și colaboratorii săi au criticat frecvent NATO după revenirea la putere, inclusiv pe tema nivelului de cheltuieli pentru apărare, invocând ținta de 5% din PIB. În aprilie, Casa Albă ar fi elaborat o listă cu „aliați buni și răi”, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar fi preluat această abordare, încurajând „aliații model” și avertizând asupra unor consecințe pentru cei care nu susțin interesele SUA. Colby a prezentat public logica selecției, afirmând după o reuniune anterioară că sunt vizați aliații care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli „de la Haga”, au capacitatea necesară și sunt gata să acționeze. Într-o intervenție la Washington, el a susținut că „ideea este de a mobiliza întreaga alianță”, pentru un NATO „mai bun și mai puternic”. În același timp, SUA ar putea adăuga Danemarca în acest „club” în viitor, în contextul unui acord bilateral privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, potrivit unei persoane familiarizate cu planificarea. Fricțiuni transatlantice și pe industria de apărare: avertismentul SUA către UE Materialul mai consemnează o altă linie de tensiune: inițiativa europeană de a prioritiza achizițiile de armament „Made in Europe”. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder, a avertizat că astfel de eforturi ar putea fragmenta baza industrială transatlantică de apărare. „Când sunt în joc vieți omenești, capacitatea și disponibilitatea ar trebui să determine soluția, nu geografia.” Și comandantul militar suprem al NATO, generalul Alexus Grynkewich, a spus în fața unei comisii a Parlamentului European că reguli privind locul de producție al echipamentelor ar avantaja adversarii Europei. Puzder a adăugat că, potrivit lui, Comisia Europeană a indicat că nu intenționează să împiedice statele membre să folosească fonduri naționale pentru achiziția de arme americane. Pentru România, absența de la un astfel de format restrâns poate însemna, cel puțin pe termen scurt, acces mai redus la discuțiile preliminare care pot influența direcțiile de reformă și prioritățile de capabilități în NATO — însă scopul exact și greutatea deciziilor acestui grup rămân, deocamdată, neclare din informațiile disponibile. [...]
Crin Antonescu cere ca acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu să fie probate public, nu „rezolvate” prin măsuri de forță , avertizând că eliminarea administrativă din competiția politică riscă să alimenteze, nu să stingă, sprijinul pentru ideile acestuia, potrivit Adevărul . Fostul lider PNL a spus, la „ Marius Tucă Show ”, că nu este de acord cu ideile promovate de Călin Georgescu și că este „speriat”, însă consideră că nu este „clar de ce a fost descalificat” și că „omul trebuie lăsat să candideze”. Critica intervenției autorităților: „Dovedește, arată, expune” Antonescu a criticat arestarea preventivă și modul în care autoritățile au intervenit în cazul lui Georgescu. În opinia sa, dacă acuzațiile sunt reale, ele trebuie demonstrate prin probe și expuse public, nu folosite pentru a-l scoate din joc „prin forță”. „Dom’le, dacă acest om este un șarlatan, politic și nu numai, este un escroc, dovedește, arată-mi, expune-l. Dacă este un infractor, dovedește, arată, expune. Dar până atunci, indiferent că îmi place sau nu-mi place ce vorbește, nu încerca, prin forță, prin hotărâri nejustificate de un an ale Curții, să mi-l scoți din joc.” Contextul menționat în material include trimiterea la cazul arestării preventive, relatat separat de publicație: arestarea preventivă . Miza democratică: sprijinul nu dispare odată cu candidatul Antonescu susține că eliminarea lui Georgescu din competiția politică prin măsuri de forță nu rezolvă problema, atât timp cât există oameni care îi susțin ideile. În această logică, confruntarea trebuie dusă „în câmp democratic”, cu mijloace democratice, chiar dacă este dificil. Materialul indică și faptul că există în continuare susținători ai lui Georgescu, cu trimitere la un alt articol al publicației: oameni care îi susțin . [...]
Criza locuințelor din Spania pune presiune politică directă pe guvern , după ce proteste de amploare au izbucnit în zeci de orașe, în timp ce premierul Pedro Sánchez ia în calcul convocarea de alegeri anticipate, potrivit Politico . Cea mai mare manifestație a avut loc la Madrid, unde patru coloane de protestatari au traversat bulevardele principale și s-au reunit în Piața Cibeles. Sindicatul Spaniol al Chiriașilor, organizatorul protestelor, a susținut că au participat 500.000 de persoane, în timp ce delegația guvernului în Madrid a estimat 70.000. Miza imediată este politică: demonstrațiile vin după ce două proiecte de lege prezentate de guvern pentru a tempera practicile speculative, a extinde protecțiile la evacuare pentru chiriașii vulnerabili și a introduce reînnoirea automată a contractelor existente au fost respinse vineri în Parlament de legislatorii conservatori. De ce contează: locuințele devin test electoral pentru Sánchez Potrivit publicației, protestele au fost declanșate de evacuarea unei femei de 87 de ani, Maricarmen Abascal, din apartamentul în care locuia din 1956, după intervenția unei firme de investiții. În același timp, nemulțumirea este alimentată de dinamica pieței: o reprezentantă a Sindicatului Spaniol al Chiriașilor, Valeria Racu, a spus că chiriile medii au crescut cu aproape 90% în ultimul deceniu. În acest context, figuri importante din guvern au indicat că Sánchez — deja sub presiune din cauza crizei migrației din Ceuta și a unor cazuri de corupție care implică membri ai familiei și aliați politici apropiați — ar lua în calcul alegeri anticipate, încercând să capitalizeze electoral pe furia publică legată de locuințe. Protestele complică strategia și fragmentează stânga Demonstrațiile au scos în evidență riscurile unei astfel de strategii: protestatarii au criticat opoziția conservatoare pentru votul împotriva proiectelor de lege, dar l-au acuzat și pe Sánchez că nu a rezolvat criza locuințelor de când a preluat puterea, în 2018. În paralel, perspectiva unor alegeri iminente accelerează repoziționările pe stânga. După ce vicepremierul Yolanda Díaz a refuzat să candideze pentru un nou mandat, ministrul Sănătății Mónica García și ministrul Culturii Ernest Urtasun sunt văzuți drept favoriți pentru a-i succeda la conducerea partidului Sumar. În același timp, lidera Podemos, Irene Montero, își construiește profilul pentru a conduce o alianță mai largă, iar activista pentru locuire și fost primar al Barcelonei Ada Colau a semnalat că ar putea reveni în prim-planul politicii. Politico notează că Partidul Popular (centru-dreapta) conduce în sondaje cu 34% și este deschis formării unui guvern împreună cu Vox (18%). Socialiștii lui Sánchez sunt creditați cu 26% și ar avea nevoie ca stânga fragmentată să se unească într-o alianță electorală viabilă pentru a obține suficiente locuri în Parlament și a forma o nouă coaliție. Context european: protestele depășesc granițele Spaniei Mobilizarea începe să se extindă și în afara Spaniei, cu demonstrații similare organizate la Lisabona, Dublin, Potsdam și Haga. Potrivit sursei, acestea reflectă o criză la nivel european, alimentată de lipsa locuințelor accesibile și de presiunea asupra guvernelor de a crește oferta de locuințe. [...]
AUR confirmă participarea la consultările de la Cotroceni, dar exclude orice negociere pentru guvernare , într-un context în care partidul susține că președintele Nicușor Dan a transmis că nu acceptă niciun executiv din care AUR să facă parte sau pe care AUR să îl susțină, potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , a declarat că formațiunea va merge luni la consultările de la Palatul Cotroceni „ca să continuăm dialogul cu instituțiile statului”. El a precizat că delegația AUR va avea cinci membri, iar componența va fi anunțată luni dimineață. În declarațiile sale, Dungaciu a acuzat că șeful statului ar fi transmis un „mesaj de război” și că, prin excluderea AUR din orice formulă guvernamentală, ar acționa ca „președintele a jumătate” de țară. În același timp, liderul AUR a spus că partidul va folosi consultările pentru a-i „reaminti” președintelui că are obligația de a reprezenta „toți românii”. Mandatul anunțat de AUR: dialog, nu guvern Dungaciu a insistat că participarea la consultări nu are ca obiectiv intrarea la guvernare sau sprijinirea unei majorități: AUR spune că nu merge „să primim vreo poziție guvernamentală”; nu merge „să susținem vreun guvern”; nu merge „să propunem vreun premier”; merge „strict” pentru continuarea dialogului instituțional și pentru a cere președintelui să nu împartă societatea în „categoria 1” și „categoria 2”. Argumentul invocat: stabilitate politică într-un context geopolitic tensionat Dungaciu a legat discuția despre consultări de nevoia de stabilitate, afirmând că, în actualul context internațional „tensionat” și „imprevizibil”, „cea mai proastă soluție” pentru România ar fi menținerea unei societăți divizate. În acest cadru, el a susținut că orice guvern care s-ar forma ar putea fi fragil, dependent de voturi „pentru orice lege” și expus riscului de prăbușire. Totodată, liderul AUR a afirmat că România ar avea nevoie de „patru ani” pentru a se „reașeza” în noul context internațional, avertizând că, fără o soluție pe termen mediu, crizele politice s-ar putea repeta. Ce urmează Consultările de la Palatul Cotroceni sunt programate luni. AUR va participa cu o delegație de cinci persoane, a cărei componență urmează să fie anunțată în dimineața zilei respective. [...]
Brazilia intră într-o cursă electorală strânsă, cu mize directe pentru economie și comerț , după ce președintele Luiz Inacio Lula da Silva , în vârstă de 80 de ani, candidează pentru al patrulea mandat, deși în 2022 spunea că nu va mai încerca să obțină unul nou, potrivit Digi24 . Alegerile au loc duminică, 4 octombrie, iar un eventual tur al doilea este programat pentru 25 octombrie. Confruntarea este dominată de duelul cu Flávio Bolsonaro , fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, iar cele mai recente sondaje indică o competiție echilibrată. Într-un sondaj Datafolha publicat la 1 octombrie, Lula este creditat cu 42% în primul tur, față de 38% pentru Flávio Bolsonaro; într-un scenariu de tur doi, Lula ar avea 48%, iar adversarul său 45%. Publicația notează că diferențele dintre sondaje variază în funcție de institut și metodologie, iar turul al doilea rămâne „în marja de eroare”. Economia și finanțele publice, în centrul evaluării mandatului În bilanțul prezentat ca argument pentru realegere, Lula invocă o rată a șomajului ajunsă la un nivel „foarte scăzut”, încetinirea inflației și scăderea sărăciei. Guvernul a susținut și măsuri privind reducerea timpului de lucru și garantarea a cel puțin două zile de odihnă pentru lucrători. În același timp, articolul indică un tablou mixt: creșterea economică a încetinit, datoria publică a crescut, iar datoria gospodăriilor rămâne ridicată. Pentru o parte dintre alegători, evoluțiile macroeconomice nu s-au tradus într-o îmbunătățire comparabilă a situației financiare de zi cu zi, iar evaluarea administrației este mai slabă decât la finalul primelor două mandate. Un sondaj Datafolha publicat la 24 septembrie arăta că 34% dintre brazilieni considerau guvernul „bun” sau „excelent”, în timp ce 40% îl evaluau negativ. La nivel personal, 47% spuneau că aprobă prestația președintelui, iar 50% o dezaprobau. Comerțul cu SUA și tarifele, factor extern de presiune în campanie Dincolo de temele interne, campania este influențată și de relația cu Statele Unite și politica președintelui Donald Trump. Lula a acuzat administrația americană de ingerință, în special după impunerea unor tarife vamale ridicate asupra produselor braziliene, măsuri pe care guvernul său le-a contestat și le-a calificat drept ilegale. În acest context, Lula încearcă să gestioneze simultan relația comercială și diplomatică cu Washingtonul și mesajul electoral de „autonomie strategică” a Braziliei. Potrivit articolului, reprezentanți ai Braziliei și ai SUA au avut miercuri, la Brasilia, o discuție descrisă de autoritățile braziliene drept „constructivă” despre relațiile comerciale. Totodată, Lula a spus la ONU că Brazilia nu va fi niciodată „curtea din spate a nimănui” și și-a exprimat intenția de a aprofunda relațiile cu China și cu ceilalți membri ai BRICS, pledând și pentru utilizarea resurselor strategice, inclusiv a elementelor de pământuri rare, pentru dezvoltarea industrială. Ce urmează Alegătorii decid duminică dacă Lula obține al patrulea mandat sau dacă Brazilia intră într-o nouă etapă politică. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară în primul tur, primii doi clasați se vor confrunta în turul al doilea, pe 25 octombrie. Lula susține că, dacă va fi reales, acesta va fi ultimul său mandat. [...]
George Simion mută presiunea politică în stradă și anunță un miting la Bruxelles pe 14 octombrie , într-un moment în care Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, potrivit G4Media . Apelul liderului AUR vizează manifestații de susținere în mai multe orașe și în fața Arestului Central, pe fondul escaladării conflictului politic în jurul dosarului. Într-un clip postat pe Facebook, Simion îi îndeamnă pe susținători să se organizeze și să participe la acțiuni de solidaritate cu Georgescu, pe care îl descrie drept „persecutat pe criterii politice”. El susține, fără a prezenta dovezi în materialul citat, că ar exista intimidări „prin dosare penale, prin amenzi” și prin implicarea unor instituții, și afirmă că AUR oferă „asistență juridică gratuită” prin avocați și juriști din fiecare județ. Unde sunt anunțate acțiunile În mesajul redat de publicație, Simion indică explicit câteva puncte de mobilizare: Arestul Central (București), unde îi cheamă pe susținători să fie prezenți „mai ales la acest sfârșit de săptămână”; Baia Mare (Maramureș), sâmbătă „la 5”, unde spune că ar urma să aibă loc „o adunare mare”; Suceava, sâmbătă „la 7 seara”, „în fața Casei de cultură”; Bruxelles, pe 14 octombrie, în Place du Luxembourg, „în fața Parlamentului European”, pentru „un mare miting de susținere” a lui Călin Georgescu. Contextul juridic: arest preventiv pentru 30 de zile Contextul invocat de G4Media este decizia Curții de Apel București , care a admis contestația procurorilor DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București prin care Georgescu fusese lăsat în libertate sub control judiciar. Ca urmare, fostul candidat descris de sursă drept „pro-rus” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Apelul la proteste și anunțul mitingului de la Bruxelles vin, astfel, într-un moment în care cazul intră într-o etapă mai dură procedural, cu potențial de a amplifica tensiunile politice și de ordine publică în perioada următoare. [...]
