Știri
Știri din categoria Politică
Marco Rubio a declarat că SUA nu vor „o Europă vasală”, ci un aliat mai puternic în NATO, potrivit Digi24, care citează agenția EFE. Secretarul de stat american a făcut afirmațiile la Bratislava, după participarea la Conferința de Securitate de la München, în cadrul unui turneu european.
Oficialul american a subliniat că Washingtonul nu dorește o Europă dependentă de SUA pentru propria securitate, ci state capabile să își consolideze apărarea și să contribuie activ la alianța nord-atlantică. „Nu cerem ca Europa să fie un vasal al Statelor Unite”, a spus Rubio, pledând pentru o alianță „atât de solidă încât nimeni să nu îndrăznească să o pună la încercare”.
El a insistat că relația transatlantică nu este doar una militară sau economică, ci se bazează pe valori și rădăcini culturale comune. În același timp, a afirmat că este legitim ca fiecare stat să își prioritizeze interesele naționale, iar eventualele divergențe să fie gestionate prin dialog și parteneriat.
În discursul de la München, Rubio a adoptat un ton considerat mai conciliant față de Europa, în contrast cu mesajele mai critice din trecut ale altor lideri americani. Totuși, el a criticat ceea ce a numit „iluzia periculoasă” de după căderea comunismului, potrivit căreia globalizarea și comerțul ar fi înlocuit interesul național și frontierele.
Secretarul de stat a avertizat asupra efectelor migrației în masă, susținând că aceasta poate afecta coeziunea socială și identitatea culturală, atât în Europa, cât și în SUA. El a afirmat că greșelile trecutului trebuie corectate „împreună”, în cadrul parteneriatului transatlantic.
Vizita la Bratislava a inclus discuții cu premierul slovac Robert Fico, axate pe teme economice și de securitate, inclusiv o posibilă achiziție de către Slovacia a unui reactor nuclear american și a unor avioane multirol F-16.
Declarațiile lui Rubio vin într-un context marcat de dezbateri privind rolul Europei în propria apărare și echilibrul relației cu Washingtonul, pe fondul tensiunilor geopolitice și al presiunilor pentru creșterea bugetelor militare în statele europene.
Recomandate
Senatul SUA a făcut un pas procedural pentru a limita capacitatea președintelui Donald Trump de a continua războiul cu Iran fără autorizarea Congresului , prin avansarea unei rezoluții privind „puterile de război” (war powers), potrivit Reuters . Miza este una de reglementare și echilibru instituțional: dacă demersul ar deveni lege, ar întări rolul Congresului în decizia de a menține o intervenție militară. Votul de procedură a trecut cu 50 la 47, aproape strict pe linii de partid: patru republicani au votat alături de toți democrații, cu excepția unuia. Trei republicani au lipsit de la vot. Ce ar schimba rezoluția și de ce contează Rezoluția ar pune capăt războiului cu Iran dacă Trump nu obține autorizarea Congresului. Este un semnal rar de opoziție în interiorul Partidului Republican, la 80 de zile după ce forțele SUA și Israel au început loviturile asupra Iranului, notează Reuters. Democrații și o parte dintre republicani susțin că, potrivit Constituției, Congresul – nu președintele – are prerogativa de a decide intrarea în război și că administrația riscă să prelungească un conflict fără o strategie clară. Obstacolele: drumul până la aplicare rămâne abrupt Chiar dacă ar trece de Senatul cu 100 de membri, rezoluția ar trebui: să fie adoptată și de Camera Reprezentanților, controlată de republicani; să obțină majorități de două treimi în ambele camere pentru a trece peste un veto prezidențial, așteptat de inițiatori. Cu alte cuvinte, votul de acum nu produce efecte imediate: este un pas procedural, iar șansele de intrare în vigoare depind de praguri politice ridicate. Cine a votat „pentru” și „împotrivă” Singurul democrat care a votat împotrivă a fost senatorul John Fetterman (Pennsylvania). De partea rezoluției au fost republicanii Rand Paul (Kentucky), Susan Collins (Maine), Lisa Murkowski (Alaska) și Bill Cassidy (Louisiana) – acesta din urmă la câteva zile după ce a pierdut alegerile primare în fața unui contracandidat susținut de Trump. Contextul legal: limita de 60 de zile din legea din 1973 Reuters amintește că, potrivit legii americane din 1973 privind puterile de război (adoptată după Vietnam), un președinte poate desfășura acțiuni militare timp de 60 de zile fără autorizarea Congresului, după care trebuie să le încheie, să ceară aprobarea legislativului sau să solicite o prelungire de 30 de zile invocând „necesitate militară inevitabilă” legată de siguranța forțelor americane în retragere. Votul din Senat a fost al doilea de la 1 mai, când conflictul a atins termenul-limită calculat la 60 de zile după ce Trump a informat formal Congresul că ostilitățile au început. Trump a declarat la 1 mai că un armistițiu a „încheiat” ostilitățile împotriva Iranului. Totuși, potrivit Reuters, SUA au blocat porturi iraniene și au lovit nave iraniene, iar Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz și a atacat nave americane. Ce urmează Inițiatorul rezoluției, senatorul democrat Tim Kaine (Virginia), a argumentat că armistițiul ar fi momentul potrivit pentru o dezbatere în Congres, acuzând Casa Albă că nu împărtășește legislativului propuneri diplomatice. În paralel, republicanii și Casa Albă susțin că acțiunile lui Trump sunt legale și se încadrează în atribuțiile de comandant suprem, iar unii republicani acuză democrații că folosesc tema „puterilor de război” din opoziție partizană. [...]
Donald Trump cere Congresului 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru „întărirea” securității Casei Albe , mizând pe detalii noi despre o sală de bal descrisă ca „asemănătoare unui buncăr”, cu bază pentru drone pe acoperiș și un complex subteran pe șase niveluri, potrivit Reuters . Într-un tur oferit reporterilor pe șantier, pe fondul zgomotului de construcții, Trump a încercat să-și întărească argumentul că finanțarea federală este necesară pentru modernizări de securitate. Solicitarea întâmpină însă rezistență din partea democraților și a unor republicani, care o consideră extravagantă în contextul în care americanii se confruntă cu creșterea prețurilor la benzină și cu alte efecte ale războiului lui Trump cu Iranul, înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie. Proiectul, descris de Trump ca având 90.000 de picioare pătrate (aprox. 8.360 metri pătrați), ar urma să fie mai mare decât clădirea Casei Albe, construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Președintele susține că noua sală de bal este necesară pentru evenimente de până la 1.000 de persoane, peste capacitatea spațiilor actuale de la Casa Albă . Securitate „militarizată”: acoperiș întărit și „port” pentru drone Trump a prezentat sala de bal ca pe o structură întărită, cu un acoperiș capabil să reziste unui atac direct. El a spus că gardul din titan instalat recent ar fi atât de solid încât „un buldozer nu îl poate doborî”, iar acoperișul ar urma să fie realizat din „oțel impenetrabil”. Totodată, Trump a vorbit despre instalarea unei baze pentru drone pe acoperiș, „pregătită pentru un număr nelimitat de drone”, descriind acoperișul drept „construit pentru armată” și prezentându-l atât ca rezistent la drone, cât și ca punct de operare pentru drone menit să protejeze Washingtonul. Complex subteran pe șase niveluri, cu spital militar și „cercetare” Sub sala de bal ar urma să existe un complex subteran care se întinde pe șase niveluri, Trump indicând că două dintre acestea erau deja în construcție. În acest spațiu ar urma să funcționeze un spital militar și facilități de cercetare, fără ca președintele să explice domeniul cercetării; Casa Albă a refuzat să ofere detalii suplimentare, potrivit Reuters. Trump a mai spus că ferestrele vor avea o grosime de 4 inci (aprox. 10 centimetri) și vor fi realizate dintr-un tip special de sticlă. De ce contează Miza imediată este politică și bugetară: proiectul devine un test de forță cu Congresul pe alocarea a 1 miliard de dolari pentru securitate, într-un moment în care opoziția invocă presiunea costului vieții și contextul electoral. În paralel, descrierea unei infrastructuri cu elemente „militare” (bază de drone, spital militar) ridică întrebări despre scopul exact și dimensiunea transformărilor de la Casa Albă, pe care administrația nu le-a detaliat public. [...]
PSD acuză un blocaj politic la vârful Executivului , după ce Sorin Grindeanu a susținut, potrivit news.ro , că premierul interimar Ilie Bolojan „blochează găsirea unei soluții” și „ține captiv USR”, în contextul discuțiilor politice despre o ieșire din impas. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a afirmat că „un singur om” ar fi cel care „se agață în continuare de funcții” și împiedică ajungerea la o soluție. În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că i-a întrebat pe reprezentanți ai USR dacă „realizează că președintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”. „Cine nu vrea să găsească şi se agaţă în continuare de funcţii, e un singur om, care ţine captiv USR-ul. Efectiv, este captiv USR-ul.” „Atâta timp cât nu e el, nu trebuie să existe o soluţie.” Ce transmite PSD despre negocieri și dialog Grindeanu a mai afirmat că „în fiecare partid există oameni cu care poți să ai dialog”, dar a evitat să comenteze pozițiile altor formațiuni, susținând că vorbește „în numele PSD”, în urma consultărilor interne și în baza politicilor pe care partidul vrea să le promoveze. „Eu nu-mi dau cu părerea despre ce trebuie să facă PNL-ul sau USR-ul. Eu vorbesc în numele PSD, ca preşedinte al partidului, în urma consultărilor interne pe care le-am avut cu colegii mei, a politicilor pe care dorim să le promovăm şi a unei soluţii pe care noi gândim a fi potrivită.” De ce contează Acuzația de „blocaj” pusă pe seama premierului interimar ridică miza politică a negocierilor și sugerează o deteriorare a relației dintre actorii implicați, într-un moment în care, potrivit declarațiilor, se caută o „soluție” acceptată. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre natura exactă a soluției vizate, rămâne neclar la ce variantă concretă se referă PSD și care este calendarul următorilor pași. [...]
Președintele Senatului cere PSD să preia guvernarea și respinge varianta unui premier tehnocrat , pe fondul blocajului politic care, în opinia sa, riscă să întârzie măsurile de reducere a deficitului și a cheltuielilor statului, potrivit news.ro . Mircea Abrudean (PNL) afirmă că au trecut 27 de zile de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și 15 zile de la moțiunea de cenzură , însă PSD „întârzie să vină cu o soluție”. El susține că „criza în care PSD a aruncat România se vede în buzunarul fiecărui român”. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean leagă ieșirea din criză de continuarea reformelor și de consolidarea bugetară, invocând faptul că „majoritatea economiștilor”, instituțiile financiare și agențiile internaționale de rating ar susține necesitatea reducerii deficitului bugetar și a reformelor pentru eficientizarea statului. „România are nevoie de reforme, nu de experimente politice care să anuleze tot efortul din ultimele luni. PSD trebuie să-și asume guvernarea!” De ce respinge varianta unui premier tehnocrat Abrudean consideră „nepotrivită” soluția cu un premier tehnocrat, argumentând că, în contextul actual, este nevoie de o guvernare care „să își asume măsurile dificile” și să le treacă rapid, „nu să fugă de responsabilitate”. Contextul negocierilor pentru un nou guvern Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni , consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea unui nou premier. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se va contura o „majoritate solidă, pro-occidentală”, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun. În același timp, nu se conturează încă o soluție de ieșire din criză, deși moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi „pentru”. PNL și USR au decis că nu vor mai forma o alianță cu PSD, PSD afirmă că nu va face majoritate cu AUR (deși au votat împreună moțiunea), iar UDMR cere o majoritate „transparentă și solidă” și avertizează că nu va accepta un guvern susținut de AUR. [...]
Sesizarea lui Sorin Grindeanu la CCR poate bloca sau întârzia cadrul legal pentru programul SAFE , un pachet de finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) destinat consolidării apărării României, prin contestarea OUG 38/2026 adoptate de Guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . În cererea transmisă Curții Constituționale, semnată de președintele Camerei Deputaților, se solicită constatarea existenței unui „ conflict juridic de natură constituțională ” între Parlament și Guvern, pe motiv că ordonanța ar fi fost emisă „cu depășirea limitelor constituționale” ale legiferării delegate și cu ignorarea rolului Parlamentului ca „unică autoritate legiuitoare”. Miza: validitatea OUG 38/2026, adoptată de un guvern demis Argumentul central invocat de Grindeanu este că OUG 38/2026 a fost adoptată și trimisă la publicare după ce Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură, ceea ce – în interpretarea sesizării – i-ar fi restrâns atribuțiile la administrarea curentă a treburilor publice, fără acte normative cu forță de lege primară. În document se arată că Guvernul „nu a ținut seama de efectul moțiunii de cenzură”, efect care ar limita Executivul, în această situație, la acte necesare administrării. Presiune politică și juridică în jurul SAFE Demersul vine la scurt timp după ce Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în privința aceleiași ordonanțe. În plus, ordonanța a fost deja contestată și pe alte căi: AUR a sesizat, iar Avocatul Poporului a atacat la CCR aceeași OUG 38/2026, notează publicația. Calendarul SAFE: Nicușor Dan spune că toate contractele ar urma să fie semnate până la 31 mai OUG 38/2026 vizează demararea programului european SAFE, prin care România beneficiază de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) pentru întărirea capacităților militare. Conform sursei, este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia. Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat la „ Black Sea and Balkans Security Forum ” că programul este „în grafic” și că până la 31 mai România va avea semnate toate contractele din cadrul SAFE. „Pe SAFE suntem în grafic. (...) Acum există termenul de 31 mai anul acesta (...) până la 31 mai, România va avea contractele semnate”, a afirmat președintele Nicușor Dan. Ce urmează depinde de calendarul CCR și de efectele juridice pe care le-ar putea produce o eventuală constatare a conflictului între Parlament și Guvern; sursa nu precizează un termen de soluționare. [...]
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
