Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Marco Rubio: SUA nu vor o Europă „vasală”...

Marco Rubio: SUA nu vor o Europă „vasală” – apel la consolidarea apărării în NATO

Marco Rubio discută despre apărarea Europei în cadrul NATO.

Marco Rubio a declarat că SUA nu vor „o Europă vasală”, ci un aliat mai puternic în NATO, potrivit Digi24, care citează agenția EFE. Secretarul de stat american a făcut afirmațiile la Bratislava, după participarea la Conferința de Securitate de la München, în cadrul unui turneu european.

Oficialul american a subliniat că Washingtonul nu dorește o Europă dependentă de SUA pentru propria securitate, ci state capabile să își consolideze apărarea și să contribuie activ la alianța nord-atlantică. „Nu cerem ca Europa să fie un vasal al Statelor Unite”, a spus Rubio, pledând pentru o alianță „atât de solidă încât nimeni să nu îndrăznească să o pună la încercare”.

El a insistat că relația transatlantică nu este doar una militară sau economică, ci se bazează pe valori și rădăcini culturale comune. În același timp, a afirmat că este legitim ca fiecare stat să își prioritizeze interesele naționale, iar eventualele divergențe să fie gestionate prin dialog și parteneriat.

În discursul de la München, Rubio a adoptat un ton considerat mai conciliant față de Europa, în contrast cu mesajele mai critice din trecut ale altor lideri americani. Totuși, el a criticat ceea ce a numit „iluzia periculoasă” de după căderea comunismului, potrivit căreia globalizarea și comerțul ar fi înlocuit interesul național și frontierele.

Secretarul de stat a avertizat asupra efectelor migrației în masă, susținând că aceasta poate afecta coeziunea socială și identitatea culturală, atât în Europa, cât și în SUA. El a afirmat că greșelile trecutului trebuie corectate „împreună”, în cadrul parteneriatului transatlantic.

Vizita la Bratislava a inclus discuții cu premierul slovac Robert Fico, axate pe teme economice și de securitate, inclusiv o posibilă achiziție de către Slovacia a unui reactor nuclear american și a unor avioane multirol F-16.

Declarațiile lui Rubio vin într-un context marcat de dezbateri privind rolul Europei în propria apărare și echilibrul relației cu Washingtonul, pe fondul tensiunilor geopolitice și al presiunilor pentru creșterea bugetelor militare în statele europene.

Tag-uri:bratislavaconferinta de securitate de la munchenrobert ficopolitica externa suanatorelatia transatlanticamarco rubio
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la München.
Politică13 feb. 2026

Merz vrea clarificarea articolului 42 din tratatele UE - discută cu Macron despre descurajare nucleară europeană

Potrivit News.ro , cancelarul german Friedrich Merz a declarat la Conferinţa de securitate de la München că a început discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron privind crearea unei componente europene de descurajare nucleară , integrată în cadrul NATO, şi a cerut o dezbatere despre modul în care ar trebui aplicată clauza de „asistenţă reciprocă” din tratatele UE. Merz a susţinut că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa „autoimpusă” faţă de SUA şi să construiască un pilon european mai puternic în cadrul Alianţei. „Nu facem acest lucru renunţând la NATO” , a spus el, ci prin consolidarea contribuţiei europene. În acelaşi timp, a admis că relaţia transatlantică va presupune mai multe diferenţe de opinie decât în trecut, dar a insistat că parteneriatul rămâne esenţial. Discuţie despre articolul 42 şi descurajare nucleară europeană Un punct sensibil al discursului a fost apelul la clarificarea articolului 42 din tratatele UE, referitor la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat. Merz a cerut ca Uniunea să precizeze cum funcţionează concret această clauză, subliniind că iniţiativa nu ar trebui să înlocuiască NATO , ci să întărească dimensiunea europeană din interiorul alianţei. În paralel, el a confirmat „primele discuţii” cu Macron privind un program european de descurajare nucleară. Trecând la relaţia cu SUA, cancelarul a avertizat că „nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure” într-o eră a rivalităţii marilor puteri. Totodată, a punctat clar diferenţele ideologice: „Lupta culturală a MAGA în SUA nu este a noastră în Europa”, adăugând că libertatea de exprimare în Europa are limite atunci când intră în conflict cu demnitatea umană şi legea fundamentală. Merz a respins protecţionismul şi tarifele, pledând pentru comerţ liber şi cooperare multilaterală, inclusiv în domeniul climatic şi sanitar. În viziunea sa, Europa trebuie să-şi valorifice mai bine potenţialul economic şi militar, amintind că PIB-ul UE este de aproape zece ori mai mare decât al Rusiei, fără ca acest avantaj să se reflecte proporţional în forţa strategică. Discursul a marcat prima sa intervenţie la MSC din postura de cancelar şi a fost interpretat ca o încercare de a seta tonul dezbaterilor, notează sursa citată. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.
Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Trump și Rubio discutând despre politica externă la o conferință importantă.
Politică13 feb. 2026

Trump îl retrage pe JD Vance – Marco Rubio conduce delegația americană la Munchen

Conferința de securitate de la Munchen începe într-un climat tensionat între SUA și Europa, după ce Trump îl trimite pe Marco Rubio în locul controversatului JD Vance – o mișcare ce sugerează o schimbare de ton, dar nu și de strategie din partea administrației americane, potrivit HotNews.ro . După discursul șocant al lui JD Vance de anul trecut, în care oficialul american critica libertatea de exprimare din Europa și flirta deschis cu poziții de extremă dreapta, Donald Trump a decis să trimită la Munchen un emisar cu profil diplomatic mai echilibrat: secretarul de stat Marco Rubio . Delegația SUA sosește însă într-un context de neîncredere profundă, marcat de scandalul Groenlanda și de percepția tot mai apăsătoare a unei rupturi în relațiile transatlantice. Un an după Vance, vine Rubio – dar filosofia rămâne Anul trecut, afirmațiile lui JD Vance despre „regresul libertății de exprimare” în Europa și deschiderea către poziții ale partidelor extremiste precum AfD au provocat un val de nemulțumire. În 2026, administrația Trump a ales o prezență mai tactică în persoana lui Marco Rubio, care a declarat că europenii „vor sinceritate”, dar fără a da semne că linia de politică externă a Washingtonului s-ar fi schimbat în esență. Rubio a plecat joi seară din SUA și va conduce discuțiile în fața elitei internaționale din domeniul securității reunite la Munchen între 13 și 15 februarie. Încă dinainte de discursul său oficial, el a transmis că subiectul Groenlandei este „în lucru”, dar criza declanșată de intenția SUA de a revendica teritorii ale unor aliați NATO, precum Danemarca, a produs daune de durată. O conferință în plină criză de încredere Fostul diplomat Wolfgang Ischinger, organizatorul conferinței, a avertizat că „lumea se află într-o eră a politicii de demolare”, în care tendințele distructive înlocuiesc abordările prudente de reformă. În acest climat, Donald Trump – care a afirmat că UE a fost creată pentru a „enerva Statele Unite” – își impune noua Strategie de Securitate Națională, ce vede Europa ca o entitate slabă și amenințată de „dispariție civilizațională”. Rubio va insista asupra împărțirii sarcinilor în materie de apărare și va sublinia așteptările Washingtonului de la aliații săi. Cu toate acestea, tonul general pare mai calculat decât cel din 2025, când ieșirile lui Vance au creat un climat de ostilitate. Rusia, Ucraina și... Orban Printre temele dominante ale conferinței se numără: continuitatea sprijinului pentru Ucraina în fața Rusiei, revigorarea dialogului strategic cu Moscova, consolidarea prezenței NATO în Arctica, ofensiva americană împotriva reglementărilor europene din domeniul tehnologiei. Rubio va avea o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski , iar tema libertății de exprimare va reveni în discuții prin vocea subsecretarului Sarah Rogers, care critică politicile europene de combatere a dezinformării, considerate de administrația Trump drept „obstacole”. După Munchen, Rubio va merge în Slovacia și Ungaria, unde va transmite personal sprijinul lui Trump pentru guvernul lui Viktor Orban. Alegerea acestor destinații nu este întâmplătoare, ambele țări fiind prezentate de Trump drept exemple de urmat pentru restul Europei. Mizele geopolitice și perspectiva unei confruntări ideologice Evenimentul din Bavaria are loc cu doar câteva zile înainte de lansarea controversatului „Consiliu de pace” creat de Trump – o inițiativă despre care mulți diplomați cred că subminează ONU . De asemenea, declarațiile recente ale premierului canadian Mark Carney despre „fractura ordinii mondiale” vor plana asupra dezbaterilor. Munchen 2026 marchează, așadar, un punct critic al relațiilor SUA-Europa, unde diferențele de viziune nu mai pot fi ignorate , iar un posibil conflict ideologic între cele două maluri ale Atlanticului pare tot mai probabil. [...]

Florin Barbu discută despre reorganizarea Ministerului Agriculturii și promisiunile premierului.
Politică16 feb. 2026

Florin Barbu declară că reorganizarea ministerului este finalizată - promisiuni de susținere din partea lui Bolojan

Premierul Ilie Bolojan i-a promis lui Florin Barbu că Ministerul Agriculturii nu va mai fi reorganizat , potrivit Digi24 . Ministrul Agriculturii (PSD) susține că reorganizarea internă a fost făcută în decembrie 2025, iar angajamentul premierului ar scoate instituția de sub incidența următoarei runde de restructurări pregătite de Guvern. Declarația vine în contextul în care Executivul pregătește o ordonanță de urgență (OUG) pentru reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în administrația publică centrală, măsură care a generat tensiuni în Coaliție. Barbu afirmă că, pe baza promisiunii primite, nu va aviza actul normativ, deși spune că nu dorește să blocheze reforma. Promisiunea lui Bolojan și argumentul „reorganizării deja făcute” Barbu își leagă poziția de o discuție directă cu premierul, pe care o prezintă ca pe o garanție politică pentru ministerul pe care îl conduce. În relatarea sa, reorganizarea din decembrie 2025 ar fi fost acceptată ca un „pachet” care închide subiectul pentru Ministerul Agriculturii la următoarea etapă de restructurare guvernamentală. „Atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii, în decembrie 2025, domnul prim-ministru a spus foarte clar că, dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidenţa următoarei reorganizări şi asumări în Guvern pe această ordonanţă.” Ministrul invocă și economiile la fondul de salarii, susținând că instituția ar fi avut în 2025 o economie de 14% la acest capitol. Tot el afirmă că reorganizarea ar fi inclus desființarea a peste 390 de funcții de conducere și a peste 77 de ordonatori de credite (niveluri de decizie bugetară în instituțiile publice). De ce contează: OUG-ul de reducere a cheltuielilor și riscul de blocaj politic Miza promisiunii invocate de Barbu este practică: dacă Ministerul Agriculturii ar fi exceptat de la o nouă reorganizare, atunci presiunea de a aplica o reducere uniformă a cheltuielilor de personal ar scădea, cel puțin pentru această instituție. În schimb, Guvernul urmărește o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, ceea ce ar presupune ajustări în mai multe ministere și agenții. Barbu spune că nu se opune reformei, dar contestă ideea că „tăierile” ar echivala cu reforme, sugerând că măsura ar fi mai degrabă una de austeritate. În același timp, poziția sa indică o linie de fractură în interiorul Coaliției, în condițiile în care adoptarea unei OUG cere avize și coordonare politică. Ce urmează: discuție în Coaliție și calendarul ordonanței Ministrul afirmă că, după ce el și alți doi miniștri PSD au anunțat că nu vor semna ordonanța, premierul ar fi cerut convocarea unei ședințe a Coaliției. Barbu indică drept posibil moment ziua de luni, 16 februarie 2026, în linie cu informațiile despre o discuție politică pe acest subiect. În paralel, Ministerul Dezvoltării a publicat, pentru transparență, proiectul de lege privind măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, care include reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal la nivel central și diminuarea numărului de posturi ocupate la autoritățile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că reforma ar urma să fie adoptată „cel mai probabil” prin ordonanță de urgență, invocând constrângeri de calendar și nevoia ca prevederile să intre rapid în vigoare pentru a contribui la bugetul de anul viitor. [...]

Nicușor Dan vorbește despre implicarea României în Consiliul Păcii.
Politică15 feb. 2026

Nicușor Dan participă la Consiliul Păcii inițiat de Trump - România va avea statut de observator

Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii inițiat de Donald Trump , iar România va avea statut de observator la prima reuniune programată pe 19 februarie 2026, la Washington, potrivit unui mesaj publicat de șeful statului pe pagina sa oficială de Facebook . Anunțul vine în contextul lansării recente a acestui nou format diplomatic, prezentat de administrația americană drept o platformă pentru soluționarea conflictelor globale. Conform postării lui Nicușor Dan, prezența României are la bază sprijinul pentru procesul diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inițiată de Statele Unite. Președintele a subliniat că România va reafirma susținerea pentru eforturile internaționale de pace și disponibilitatea de a contribui la reconstrucția din Fâșia Gaza, inclusiv prin continuarea sprijinului umanitar acordat populației civile, precum evacuările medicale de urgență. Consiliul Păcii a fost lansat la finalul lunii ianuarie și este prezidat de Donald Trump. Inițiativa a generat reacții prudente în mai multe capitale occidentale, existând temeri că noul format ar putea dubla sau submina mecanismele tradiționale ale ONU. Informații apărute anterior în presa internațională indică faptul că statutul de membru permanent ar presupune o contribuție financiară de 1 miliard de dolari. Agenda primei reuniuni ar urma să includă a doua fază a planului de pace pentru Gaza , însă lipsa unor detalii publice complete a alimentat dezbaterile politice în Europa. Unele guverne nu și-au confirmat participarea, iar altele încearcă să își echilibreze poziția între relația cu Washingtonul și coordonarea în cadrul Uniunii Europene. Prin statutul de observator, România transmite un semnal de implicare diplomatică fără asumarea unui rol decizional direct în noul mecanism internațional. [...]

Critica lui Bogdan Ivan asupra conducerii economice bazate pe costuri excesive.
Politică15 feb. 2026

Bogdan Ivan critică numirea contabililor în conducerea companiilor - riscul de concentrare excesivă pe costuri poate afecta deciziile strategice

Bogdan Ivan a criticat, indirect, abordarea de tip „contabil” în guvernare , pe fondul tensiunilor din Coaliție legate de reducerea cheltuielilor și de direcția economică, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre tăieri de costuri în administrația locală și centrală, asociate în spațiul public cu premierul Ilie Bolojan , deși ministrul spune că nu la acesta s-a referit. Mesajul ministrului Energiei, social-democrat, a fost formulat ca o critică la adresa unei guvernări concentrate exclusiv pe controlul cheltuielilor, în detrimentul investițiilor și al dezvoltării. Ivan a susținut că, asemenea unei companii, statul are nevoie de „viziune” și asumare, nu doar de reducerea costurilor, mai ales într-un moment în care „întregul raport de forțe mondial se schimbă”. „Nu poți să pui un contabil în fruntea unei companii, pentru că atunci el se va uita la fiecare cost. În fruntea unei companii ai nevoie de viziune, dezvoltare și de risc.” Întrebat explicit dacă aluzia îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, Bogdan Ivan a negat și a spus că vorbea despre „principii”. În aceeași intervenție, el a criticat faptul că agenda publică se blochează în „detalii” care ar trebui să rămână marginale, în loc ca România să urmărească un rol mai puternic în deciziile internaționale, inclusiv pe energie și în regiunea Mării Negre. Declarațiile lui Ivan se înscriu într-un tablou mai larg de critici interne în Coaliție la adresa lui Bolojan. Digi24 notează că premierul a fost „aspru criticat” de colegi din PSD după ce Institutul Național de Statistică a încadrat România în recesiune tehnică, iar Sorin Grindeanu a catalogat situația drept „o rușine pentru Coaliție” și a indicat existența unui „vinovat principal” pentru „direcția greșită”. Pe fond, ministrul Energiei a încercat să lege disputa despre cheltuieli de o miză politică și financiară imediată: menținerea coeziunii între PSD, PNL, USR și UDMR și accelerarea atragerii de bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ivan a subliniat că 2026 este „crucial” pentru a aduce cât mai multe fonduri până la 31 august, sugerând că presiunea pe rezultate poate amplifica fricțiunile din interiorul guvernării. [...]