Știri
Știri din categoria Politică

Emmanuel Macron vrea readusă pe agenda NATO aderarea Ucrainei, argumentând că poziția „maximalistă” a Rusiei la negocieri și consolidarea armatei ucrainene fac subiectul central pentru securitatea pe termen lung a Europei, potrivit Kyiv Post.
Declarația a fost făcută joi, 19 noiembrie, după summitul „Coalition of the Willing” de la Berlin, unde Macron a spus că „trebuie redeschisă” discuția despre accesul Ucrainei în Alianță. Mesajul marchează o încercare de a împinge tema aderării înapoi în zona de negociere, în pofida opoziției Moscovei și a reticenței unor aliați occidentali de a admite Kievul cât timp războiul continuă.
Macron susține că, față de începutul invaziei la scară largă din 2022, contextul s-a schimbat substanțial. În viziunea sa, armata Ucrainei – „călită” în luptă și dotată cu armament occidental tot mai sofisticat – ar trebui privită ca un activ pentru securitatea europeană, nu ca un risc suplimentar.
În același timp, publicația notează că discuțiile din ultimul timp s-au concentrat mai degrabă pe garanții de securitate „de tip NATO” pentru Ucraina, fără a merge până la acordarea calității de membru. Aderarea ar presupune însă consensul tuturor statelor NATO, iar la Berlin nu a fost anunțat niciun calendar.
Pe lângă tema aderării, Macron a cerut creșterea rapidă a asistenței militare pentru Ucraina, în special sisteme de apărare aeriană și interceptori, pentru protejarea civililor și a infrastructurii critice de atacurile cu rachete și drone.
Apelul vine pe fondul continuării loviturilor rusești asupra orașelor și infrastructurii energetice ucrainene; articolul menționează atacuri asupra Kievului în aceeași zi, soldate cu un mort și pagube, inclusiv la misiuni diplomatice și la Catedrala Sf. Volodimir.
Kyiv Post mai relatează că declarațiile lui Macron au venit la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul chinez, Xi Jinping, la un summit trilateral în Shenzhen, fără reprezentanți ucraineni sau europeni.
La Berlin, președintele Volodimir Zelenski a reiterat că aderarea la NATO este „cea mai bună garanție de securitate” pentru Ucraina și, implicit, pentru Europa, într-o declarație publicată de administrația sa. Declarația este disponibilă pe site-ul Președinției Ucrainei, la acest link: statement. De asemenea, a fost publicată și declarația comună a liderilor reuniți la Berlin: Coalition of the Willing’s joint declaration.
În lipsa unui calendar de aderare și în condițiile în care decizia cere unanimitate în NATO, demersul lui Macron ridică miza politică a discuției: nu doar ce garanții primește Ucraina, ci și cine stabilește arhitectura de securitate a Europei după război.
Recomandate

Nicușor Dan cere ca negocierile de pace să nu slăbească securitatea europeană , afirmând la Berlin că România va susține în continuare Ucraina și că un eventual acord trebuie să păstreze „o Europă puternică” și relația transatlantică, potrivit Agerpres . Președintele a ajuns joi în capitala Germaniei pentru summitul „ Coaliției de Voință pentru Ucraina ”, desfășurat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”. La sosire, el a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz, gazda principală a evenimentului, organizat împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. Înainte de reuniunea plenară, Nicușor Dan a spus că mesajul României are două componente: solidaritatea cu Ucraina și poziționarea privind negocierile de pace. În acest context, a avertizat că discuțiile despre pace nu trebuie să vină cu concesii pe arhitectura de securitate a Europei și nici cu deteriorarea relației dintre Europa și Statele Unite. „Este foarte important ca în cadrul acestor negocieri de pace să nu cedăm pe situația de securitate europeană, adică să păstrăm o Europă puternică din punct de vedere defensiv și, pe de altă parte, să nu afectăm relația transatlantică între Europa și Statele Unite.” Presiunea sancțiunilor și perspectiva păcii Întrebat cât de aproape este pacea în conflictul dintre Ucraina și Rusia, președintele a afirmat că este nevoie ca ambele părți să își dorească un acord, iar „în momentul acesta” nu vede Rusia în această poziție. În același timp, a indicat sancțiunile economice drept instrument de presiune pentru apropierea de pace. Referitor la posibilitatea unei soluții în 2027, Nicușor Dan a refuzat să facă prognoze, apreciind însă că „în acest moment, pacea nu pare aproape”. Cine participă și ce este „Coaliția de Voință” La reuniunea de la Berlin participă peste 20 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Din partea organizațiilor internaționale sunt prezenți, între alții, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . Din partea SUA participă emisarii președintelui american Donald Trump pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit informațiilor din material, „Coaliția de Voință” este un format de state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace, inclusiv prin garanții de securitate menite să facă un eventual acord durabil și să descurajeze o nouă agresiune. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Nicușor Dan avertizează că negocierile de pace nu trebuie să slăbească securitatea Europei , înaintea summitului „ Coaliției de Voință ” pentru Ucraina de la Berlin, potrivit Euronews . Președintele a spus că încheierea războiului nu pare posibilă în viitorul apropiat, invocând lipsa semnalelor din partea Rusiei că și-ar dori pacea, și a insistat ca orice discuție despre un acord să nu afecteze nici securitatea europeană, nici relația transatlantică UE–SUA. Declarațiile au fost făcute joi, la Berlin, înaintea reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina, la care participă peste 20 de lideri internaționali, relatează Agerpres. Summitul este organizat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”. Mesajele României: sprijin pentru Ucraina și „linie roșie” pe securitatea europeană Nicușor Dan a precizat că România va transmite două mesaje principale: continuarea sprijinului pentru Ucraina și necesitatea ca negocierile de pace să nu ducă la concesii care ar vulnerabiliza Europa. „Este foarte important ca în cadrul acestor negocieri de pace să nu cedăm pe situația de securitate europeană, adică să păstrăm o Europă puternică din punct de vedere defensiv și, pe de altă parte, să nu afectăm relația transatlantică între Europa și Statele Unite.” Președintele României a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz, gazda principală a evenimentului, organizat împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. „Pacea nu pare aproape” și rolul sancțiunilor economice Întrebat cât de aproape este încheierea războiului, Nicușor Dan s-a declarat sceptic privind disponibilitatea Moscovei de a ajunge la un acord. „Pentru pace, trebuie să existe cele două părți care să și-o dorească și, în momentul acesta, eu nu văd Rusia să și-o dorească.” În acest context, șeful statului a susținut menținerea presiunii economice asupra Rusiei, indicând sancțiunile ca instrument necesar pentru a apropia perspectiva unor negocieri care să ducă la încetarea conflictului. Întrebat dacă războiul s-ar putea încheia în 2027, a evitat un pronostic. „Nu vreau să fac pronosticuri, dar, în orice caz, în acest moment, pacea nu pare aproape.” Cine participă și ce se discută la Berlin La summit participă, între alții, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Statele Unite sunt reprezentate de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii președintelui Donald Trump implicați în eforturile diplomatice pentru o soluție negociată. Miza reuniunii este conturarea unei poziții comune occidentale privind condițiile unui eventual acord de pace și garanțiile de securitate pentru Ucraina, într-un moment în care, pentru România, preocuparea declarată este ca negocierile să nu slăbească securitatea europeană, în special în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO. Ce este „Coaliția de Voință” pentru Ucraina Coaliția de Voință este o inițiativă lansată în martie 2025, sub conducerea Franței și a Regatului Unit, care reunește state dispuse să ofere sprijin suplimentar Ucrainei. Obiectivul este coordonarea ajutorului pentru Kiev și pregătirea unor garanții de securitate care să asigure respectarea unui eventual acord de pace și să descurajeze reluarea agresiunii ruse. [...]

Donald Trump a pus sub semnul întrebării continuarea finanțării europene pentru sprijinul militar al Ucrainei , într-un apel-surpriză către liderii europeni, la câteva ore după întâlnirea sa din China cu Vladimir Putin și Xi Jinping, potrivit Politico . Miza imediată este presiunea politică asupra „Coaliției celor dispuși” de a justifica „miliardele” alocate Kievului, într-un moment în care Washingtonul pare să împingă discuția spre negocieri de pace. Apelul a avut loc joi, în timpul unei reuniuni la Berlin a aliaților europeni ai Ucrainei, conform a patru oficiali europeni informați despre discuție. Trump ar fi sunat din Air Force One și le-ar fi spus participanților că liderul de la Kremlin este „serios” în privința negocierilor de pace pentru Ucraina. Potrivit a trei dintre oficialii europeni citați de publicație, președintele SUA și-a exprimat energic scepticismul față de continuarea acordării de „miliarde” în ajutor pentru Ucraina de către așa-numita „Coaliție a celor dispuși”. Un participant aflat în încăpere a relatat că Trump a vorbit în termeni generali, insistând că „mulți oameni mor” în război și că țările „ar trebui să înceteze să irosească bani” pe conflict. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, notează Politico . Reacția europenilor: sprijinul militar, justificat ca pârghie pentru negocieri Întrebat la o conferință de presă după reuniune dacă Trump are o percepție prea optimistă despre dorința lui Putin de a opri războiul, premierul britanic Andy Burnham a spus că este „mai degrabă invers” și că Trump a vorbit despre pierderile de vieți „îngrozitoare” din războiul care se apropie de cinci ani. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz , a susținut însă că finanțarea europeană pentru apărarea Ucrainei este menită „să facă posibile negocierile de pace” și să le permită „dintr-o poziție de forță”. „Nu oferim acest sprijin puternic pentru a prelungi războiul. Vrem să încheiem acest război.” Ce semnal transmite Washingtonul În același context, emisarul lui Trump, Steve Witkoff — prezent la reuniune împreună cu Jared Kushner, ginerele președintelui — a spus că Trump i-a trimis „în mod specific” pentru a participa la „Coaliția celor dispuși” și le-a dat instrucțiuni să facă „tot ce este posibil” pentru a pune capăt războiului. Witkoff a adăugat că Trump le-ar fi comunicat aceleași principii și lui Putin și lui Xi în întâlnirea din Shenzhen. Politico precizează că informațiile provin din relatări ale unor oficiali europeni care au primit anonimat, deoarece discuția a avut loc cu ușile închise, iar subiectul este în evoluție. [...]

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Nicușor Dan exclude un „moment Yalta” și mizează pe continuitatea garanțiilor de securitate cu SUA , într-un mesaj care vizează reducerea riscului de incertitudine strategică pentru Europa, potrivit News . Președintele a vorbit joi, la Berlin, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, despre întâlnirea trilaterală SUA–Rusia–China desfășurată la Shenzen. Șeful statului a fost întrebat dacă se schimbă ordinea internațională după întâlnirea de astăzi a președintelui Donald Trump cu Vladimir Putin și Xi Jinping și ce riscuri ar exista pentru România și Europa. Nicușor Dan a spus că întâlnirea „nu a fost un eveniment excepțional” care să schimbe parcursul vreuneia dintre cele trei țări și a apreciat că pozițiile lor nu diferă de declarațiile din ultimele zile. „Nu se schimbă, prin întâlnirea de azi. (..) Sunt niște procese ale fiecăreia dintre țările importante și întâlnirea de azi nu a fost un eveniment excepțional, care să schimbe parcursul vreuneia din aceste țări.” „Yalta 2.0”, respinsă: Europa nu ar fi exclusă din proces Întrebat despre analize care invocau o posibilă „Yalta 2.0”, președintele a respins scenariul și a argumentat că nu există o schimbare de poziție la Moscova, Washington sau Beijing față de ce au transmis recent. În același context, el a menționat că doi emisari americani au participat la întâlnirea „Coaliției de Voință”, iar Donald Trump ar fi intervenit pentru a-și arăta solidaritatea cu demersul acestei formule. Nicușor Dan a mai afirmat că garanțiile de securitate vor fi rezultatul unui efort comun al țărilor din „Coaliția de Voință” și al Statelor Unite și a adăugat că o „Yalta” ar însemna excluderea Europei din proces, lucru pe care l-a considerat imposibil. Fără ședință extraordinară a CSAT după reuniunea de la Berlin Întrebat dacă va convoca o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) după reuniunea de la Berlin, președintele a spus că nu va face o astfel de convocare. El a precizat că există „etape importante într-un proces”, dar „nimic care să ceară o sesiune extraordinară”, menționând că CSAT se va reuni trimestrial, „așa cum îl avem în fiecare trimestru”. [...]

USR și PNL pregătesc o alianță electorală pentru parlamentarele din 2028 , mizând pe liste comune ca soluție pentru formarea unei majorități care să susțină un guvern de dreapta fără PSD și AUR, potrivit Mediafax . Dominic Fritz , președintele USR și primar al Timișoarei, a confirmat joi că cele două partide „lucrează spre o colaborare inclusiv o alianță electorală” și că obiectivul comun este construirea unui „pol reformist”. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite la filiala USR din Buzău. „Lucrăm spre o colaborare inclusiv o alianță electorală între USR și PNL. Suntem două partide diferite, dar în acest moment ne unește acest obiectiv să dăm României o guvernare care respectă cetățenii (...). Pentru asta o să construim acel pol reformist.” Miza: majoritate parlamentară pentru un guvern de dreapta Fritz a legat explicit alianța de ținta formării unei majorități care să permită învestirea unui guvern de dreapta în Parlament și revenirea PNL și USR la Palatul Victoria. „E evident că pentru acest obiectiv de a guverna fără PSD și fără AUR, trebuie să dăm acestei țări o alternativă credibilă, dar și o alternativă de forță.” Liderul USR a susținut că, separat, nici USR și nici PNL nu ar putea obține „tracțiunea necesară” pentru a oferi această alternativă. Context: semnalul venit din PNL Confirmarea lui Fritz vine după ce Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat într-un interviu la Digi24, marți, că liberalii iau în calcul o alianță politică pentru următoarele alegeri și posibilitatea unor liste comune. În același timp, Mediafax amintește că PNL și USR au guvernat împreună, alături de PSD, UDMR și minorități, timp de 11 luni, iar ulterior au rămas în interimat până la instalarea Guvernului Niculescu, pe 20 octombrie, moment în care PSD a revenit la guvernare. Ce urmează În acest stadiu, informațiile indică o direcție politică și o intenție de construcție electorală pentru 2028, fără detalii despre formula exactă (protocol, împărțirea locurilor pe liste sau calendarul negocierilor). Următorul pas relevant va fi, cel mai probabil, formalizarea unei înțelegeri între conducerile celor două partide și stabilirea mecanismului de candidaturi comune. [...]