Știri
Știri din categoria Politică

Donald Trump a pus sub semnul întrebării continuarea finanțării europene pentru sprijinul militar al Ucrainei, într-un apel-surpriză către liderii europeni, la câteva ore după întâlnirea sa din China cu Vladimir Putin și Xi Jinping, potrivit Politico. Miza imediată este presiunea politică asupra „Coaliției celor dispuși” de a justifica „miliardele” alocate Kievului, într-un moment în care Washingtonul pare să împingă discuția spre negocieri de pace.
Apelul a avut loc joi, în timpul unei reuniuni la Berlin a aliaților europeni ai Ucrainei, conform a patru oficiali europeni informați despre discuție. Trump ar fi sunat din Air Force One și le-ar fi spus participanților că liderul de la Kremlin este „serios” în privința negocierilor de pace pentru Ucraina.
Potrivit a trei dintre oficialii europeni citați de publicație, președintele SUA și-a exprimat energic scepticismul față de continuarea acordării de „miliarde” în ajutor pentru Ucraina de către așa-numita „Coaliție a celor dispuși”. Un participant aflat în încăpere a relatat că Trump a vorbit în termeni generali, insistând că „mulți oameni mor” în război și că țările „ar trebui să înceteze să irosească bani” pe conflict.
Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, notează Politico.
Întrebat la o conferință de presă după reuniune dacă Trump are o percepție prea optimistă despre dorința lui Putin de a opri războiul, premierul britanic Andy Burnham a spus că este „mai degrabă invers” și că Trump a vorbit despre pierderile de vieți „îngrozitoare” din războiul care se apropie de cinci ani.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a susținut însă că finanțarea europeană pentru apărarea Ucrainei este menită „să facă posibile negocierile de pace” și să le permită „dintr-o poziție de forță”.
„Nu oferim acest sprijin puternic pentru a prelungi războiul. Vrem să încheiem acest război.”
În același context, emisarul lui Trump, Steve Witkoff — prezent la reuniune împreună cu Jared Kushner, ginerele președintelui — a spus că Trump i-a trimis „în mod specific” pentru a participa la „Coaliția celor dispuși” și le-a dat instrucțiuni să facă „tot ce este posibil” pentru a pune capăt războiului. Witkoff a adăugat că Trump le-ar fi comunicat aceleași principii și lui Putin și lui Xi în întâlnirea din Shenzhen.
Politico precizează că informațiile provin din relatări ale unor oficiali europeni care au primit anonimat, deoarece discuția a avut loc cu ușile închise, iar subiectul este în evoluție.
Recomandate

Declarațiile lui Vladimir Putin după trilaterala cu Xi și Trump mută discuția despre Ucraina spre „securitatea europeană”, cu implicații directe pentru orice perspectivă de negociere . Potrivit Economica , liderul de la Kremlin a spus că Ucraina și politicienii europeni nu ar fi pregătiți să accepte compromisuri pentru a obține pacea, după discuții trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele SUA, Donald Trump, la summitul APEC de la Shenzhen (China). Putin a susținut că Moscova recunoaște dreptul Ucrainei la propria securitate, „dar nu în detrimentul securității Rusiei”. În același timp, a afirmat că Rusia este pregătită să continue discuțiile despre Ucraina și chestiunile legate de securitatea europeană, însă ar avea nevoie să înțeleagă mai bine poziția Europei. Contextul negocierilor: acuzații reciproce și miza teritorială În material se arată că Ucraina și politicieni europeni îl acuză pe Putin că menține o poziție de negociere inflexibilă și că nu ar fi dispus la compromisuri, inclusiv în legătură cu solicitările ca Kievul să cedeze teritorii pe care forțele ruse nu le-au ocupat încă. Trilaterală „fără precedent” și referința la Ialta Putin a descris discuțiile cu Xi Jinping și Donald Trump drept „deschise” și „foarte utile”, după summitul trilateral „fără precedent” de la Shenzhen. Într-o conferință de presă, el a comparat această trilaterală cu Conferința de la Ialta din 1945 și a îndemnat la „acceptarea realității” în conflictele actuale, într-o aluzie la Ucraina. „La Ialta, nimeni nu a împărţit lumea (…) Nu a existat nicio împărţire a sferelor de influenţă. Doar a fost stabilită realitatea (…) Iar în conflictele din zilele noastre, va trebui să acceptăm şi noi realitatea” Putin a mai spus că reuniunea nu și-a propus obiective ambițioase și că nimeni nu va fi obligat să respecte deciziile luate. De asemenea, a precizat că cei trei lideri nu au convenit să se întâlnească periodic în același format. Ce urmează: posibilă prezență la G20, în funcție de „situația din Rusia” Conform informațiilor citate în articol, Putin a declarat că va lua în considerare participarea la reuniunea G20 din decembrie, de la Miami , după ce a discutat subiectul cu Donald Trump în China. Decizia finală ar urma să depindă de „situația din Rusia”, pe care spune că trebuie să o evalueze înaintea unei eventuale deplasări în Statele Unite. [...]

Nicușor Dan cere ca negocierile de pace să nu slăbească securitatea europeană , afirmând la Berlin că România va susține în continuare Ucraina și că un eventual acord trebuie să păstreze „o Europă puternică” și relația transatlantică, potrivit Agerpres . Președintele a ajuns joi în capitala Germaniei pentru summitul „ Coaliției de Voință pentru Ucraina ”, desfășurat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”. La sosire, el a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz, gazda principală a evenimentului, organizat împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. Înainte de reuniunea plenară, Nicușor Dan a spus că mesajul României are două componente: solidaritatea cu Ucraina și poziționarea privind negocierile de pace. În acest context, a avertizat că discuțiile despre pace nu trebuie să vină cu concesii pe arhitectura de securitate a Europei și nici cu deteriorarea relației dintre Europa și Statele Unite. „Este foarte important ca în cadrul acestor negocieri de pace să nu cedăm pe situația de securitate europeană, adică să păstrăm o Europă puternică din punct de vedere defensiv și, pe de altă parte, să nu afectăm relația transatlantică între Europa și Statele Unite.” Presiunea sancțiunilor și perspectiva păcii Întrebat cât de aproape este pacea în conflictul dintre Ucraina și Rusia, președintele a afirmat că este nevoie ca ambele părți să își dorească un acord, iar „în momentul acesta” nu vede Rusia în această poziție. În același timp, a indicat sancțiunile economice drept instrument de presiune pentru apropierea de pace. Referitor la posibilitatea unei soluții în 2027, Nicușor Dan a refuzat să facă prognoze, apreciind însă că „în acest moment, pacea nu pare aproape”. Cine participă și ce este „Coaliția de Voință” La reuniunea de la Berlin participă peste 20 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Din partea organizațiilor internaționale sunt prezenți, între alții, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . Din partea SUA participă emisarii președintelui american Donald Trump pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit informațiilor din material, „Coaliția de Voință” este un format de state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace, inclusiv prin garanții de securitate menite să facă un eventual acord durabil și să descurajeze o nouă agresiune. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Nicușor Dan avertizează că negocierile de pace nu trebuie să slăbească securitatea Europei , înaintea summitului „ Coaliției de Voință ” pentru Ucraina de la Berlin, potrivit Euronews . Președintele a spus că încheierea războiului nu pare posibilă în viitorul apropiat, invocând lipsa semnalelor din partea Rusiei că și-ar dori pacea, și a insistat ca orice discuție despre un acord să nu afecteze nici securitatea europeană, nici relația transatlantică UE–SUA. Declarațiile au fost făcute joi, la Berlin, înaintea reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina, la care participă peste 20 de lideri internaționali, relatează Agerpres. Summitul este organizat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”. Mesajele României: sprijin pentru Ucraina și „linie roșie” pe securitatea europeană Nicușor Dan a precizat că România va transmite două mesaje principale: continuarea sprijinului pentru Ucraina și necesitatea ca negocierile de pace să nu ducă la concesii care ar vulnerabiliza Europa. „Este foarte important ca în cadrul acestor negocieri de pace să nu cedăm pe situația de securitate europeană, adică să păstrăm o Europă puternică din punct de vedere defensiv și, pe de altă parte, să nu afectăm relația transatlantică între Europa și Statele Unite.” Președintele României a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz, gazda principală a evenimentului, organizat împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. „Pacea nu pare aproape” și rolul sancțiunilor economice Întrebat cât de aproape este încheierea războiului, Nicușor Dan s-a declarat sceptic privind disponibilitatea Moscovei de a ajunge la un acord. „Pentru pace, trebuie să existe cele două părți care să și-o dorească și, în momentul acesta, eu nu văd Rusia să și-o dorească.” În acest context, șeful statului a susținut menținerea presiunii economice asupra Rusiei, indicând sancțiunile ca instrument necesar pentru a apropia perspectiva unor negocieri care să ducă la încetarea conflictului. Întrebat dacă războiul s-ar putea încheia în 2027, a evitat un pronostic. „Nu vreau să fac pronosticuri, dar, în orice caz, în acest moment, pacea nu pare aproape.” Cine participă și ce se discută la Berlin La summit participă, între alții, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Statele Unite sunt reprezentate de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii președintelui Donald Trump implicați în eforturile diplomatice pentru o soluție negociată. Miza reuniunii este conturarea unei poziții comune occidentale privind condițiile unui eventual acord de pace și garanțiile de securitate pentru Ucraina, într-un moment în care, pentru România, preocuparea declarată este ca negocierile să nu slăbească securitatea europeană, în special în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO. Ce este „Coaliția de Voință” pentru Ucraina Coaliția de Voință este o inițiativă lansată în martie 2025, sub conducerea Franței și a Regatului Unit, care reunește state dispuse să ofere sprijin suplimentar Ucrainei. Obiectivul este coordonarea ajutorului pentru Kiev și pregătirea unor garanții de securitate care să asigure respectarea unui eventual acord de pace și să descurajeze reluarea agresiunii ruse. [...]

Elon Musk încearcă să se repoziționeze politic înaintea unei Congres controlat de democrați , pe fondul riscului de anchete și presiune de reglementare asupra companiilor sale, potrivit Futurism . În material, publicația descrie un viraj de discurs al lui Musk după ce, anterior, ar fi investit „sute de milioane de dolari” pentru realegerea lui Donald Trump, ar fi apărut public alături de acesta și ar fi participat la evenimente conservatoare, inclusiv la CPAC . Acum, la summitul DealBook organizat de The New York Times , Musk a declarat că „nu este MAGA” și a încercat să relativizeze semnificația sloganului. „Nu sunt MAGA.” „Cel puțin, nu sunt sigur ce înseamnă MAGA.” Tot acolo, el a adăugat că, dacă MAGA ar însemna „o aderență oarbă” la un set de politici ale Partidului Republican, atunci „cu siguranță” nu se regăsește în această definiție. De ce contează: miza este reglementarea și anchetele din Congres Punctul central al analizei este că Musk ar fi conștient că ar putea deveni o țintă pentru Congres odată cu preluarea controlului de către democrați în ambele camere, din ianuarie. Futurism susține că Musk „va fi în capul listei” persoanelor vizate, inclusiv din cauza rolului său în reducerea capacității unor agenții guvernamentale, printr-o structură numită „Department of Government Efficiency”, în timpul celui de-al doilea mandat Trump. Publicația leagă aceste acțiuni de consecințe grave, afirmând că ele ar fi dus la „decese evitabile” la scară largă la nivel global. Textul nu oferă însă detalii suplimentare sau o documentare independentă în sprijinul acestei afirmații, dincolo de trimiterea la materiale anterioare ale aceleiași publicații. Presiune suplimentară: Texas „albastru” și schimbarea de climat politic Un alt element cu potențial impact operațional și de reglementare: companiile lui Musk, cu baze în Texas, ar funcționa într-un stat care „a devenit aproape complet albastru” pentru prima dată în decenii, ceea ce ar putea deschide calea pentru „replici de reglementare” și alte dificultăți. În același timp, Futurism notează că administrația Trump ar fi relaxat ani la rând legislația de mediu pentru a facilita activitatea companiilor lui Musk, iar schimbarea majorității politice ar putea inversa această direcție. Costul politic: Musk spune că a „ars” peste 400 de milioane de dolari La summit, Musk a recunoscut că s-a simțit „prost” pentru că ar fi „ars” „peste 400 de milioane de dolari” în alegerile de la mijloc de mandat, susținând că „alegerile americane nu sunt doar despre bani”. „Dacă aș putea da timpul înapoi, aș fi cheltuit mai puțin.” Context: și alți lideri din tehnologie își ajustează public poziționarea Materialul îl menționează și pe Alex Karp, CEO Palantir, care ar fi spus că a fost „democrat toată viața”, într-o declarație pentru Politico, în contextul unei repoziționări mai largi a unor lideri din tehnologie după pierderile suferite de republicani. În ansamblu, relatarea indică un calcul pragmatic: distanțarea publică de o etichetă politică devenită costisitoare, într-un moment în care controlul Congresului se schimbă și cresc riscurile de supraveghere și reglementare pentru companiile lui Musk. [...]

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Excluderea șefei diplomației UE, Kaja Kallas , din echipa care negociază în numele Europei riscă să slăbească rolul instituțiilor comunitare în discuțiile de pace pentru Ucraina , într-un moment în care statele membre cer „o singură voce” și un mandat comun, potrivit Politico . Kallas încearcă să-și contureze un rol în negocierile intermediate de SUA între Rusia și Ucraina, invocând tratatele UE care o plasează în poziția de principal responsabil pentru politica externă a blocului. Ea a spus că este pregătită să facă „și acest job” al negocierii și a insistat că, în UE, „statul de drept” înseamnă respectarea tratatelor. Decizia politică luată la nivelul liderilor UE a mers însă în altă direcție. Președintele Consiliului European , António Costa, a anunțat la Dublin că echipa de negociere va include consilieri de securitate națională din Franța, Germania, Polonia, Italia și Regatul Unit, plus reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului. Kallas nu a fost inclusă. Statele membre cer mandat și proceduri, nu „27 de microfoane” Nemulțumirea față de formula aleasă a fost exprimată public de miniștrii de externe ai Spaniei și Lituaniei. Ministrul lituanian Kęstutis Budrys a rezumat miza instituțională: „Europa are nevoie de o singură voce. Nu putem vorbi cu 27 de microfoane.” În acest context, Kallas a spus după reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles că multe capitale nu vor doar informări ulterioare („debrief”), ci implicare directă în discuții. Tot ea a indicat că miniștrii au pregătit un set de „cerințe maxime” – un document care ar stabili concesiile pe care Rusia ar trebui să le facă înainte ca negocierile să poată continua. Un oficial UE a declarat că miniștrii vor lucra în următoarele săptămâni la rafinarea acestor cerințe, pentru a redacta un mandat de negociere al Europei înaintea următoarei runde de discuții, programată la Abu Dhabi. De ce este împinsă diplomația clasică în plan secund În interiorul UE, explicațiile pentru marginalizarea lui Kallas diferă. Unii diplomați indică drept factor criticile ei la adresa administrației președintelui american Donald Trump. Alții susțin că echipa a fost gândită deliberat la nivelul consilierilor de securitate națională, care raportează direct liderilor, într-un model care se vede și în absența secretarului de stat american Marco Rubio din rundele recente. Un oficial național implicat în discuțiile cu Rusia a spus că Kallas ar fi fost „prea divizivă” pentru a fi inclusă. În schimb, doi diplomați UE au descris situația ca parte a unei tendințe mai largi: dosarele internaționale trec tot mai mult de la miniștri de externe la șefi de guvern și președinți. Tensiuni între instituțiile UE: cine controlează politica externă Politico notează că disputa privind mandatul pentru Ucraina se suprapune peste o competiție mai amplă între instituțiile UE pentru controlul politicii externe. În paralel cu dosarul ucrainean, Comisia condusă de Ursula von der Leyen ar fi preluat în mare măsură gestionarea relațiilor UE–Israel, duplicând un departament care ținea anterior de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția din subordinea șefei diplomației UE. În plus, este menționat un demers franco-german de reformare a SEAE, inclusiv printr-o posibilă integrare mai strânsă cu Comisia, pe care unii oficiali o văd ca pe o încercare de a aduce funcția de „șef al diplomației” sub controlul executivului european. La nivelul negocierilor, argumentul celor implicați rămâne pragmatic: discuțiile se poartă între consilieri de securitate națională, nu între „grei” ai politicii externe. Ei invocă inclusiv absența ministrului rus de externe Serghei Lavrov din rundele recente. Pe fond, chiar și perspectiva includerii europenilor rămâne incertă: deși emisari americani au spus săptămâna trecută că Rusia ar fi deschisă participării Europei, Kremlinul a transmis luni că nu s-a ajuns la niciun acord în acest sens, potrivit Reuters. [...]