Știri
Știri din categoria Externe

Avaria „catastrofală” la Podul Crimeei riscă să blocheze pe termen lung ruta-cheie dintre Marea Azov și Marea Neagră, cu potențiale efecte asupra exporturilor rusești de cereale și asupra logisticii către Crimeea ocupată, potrivit Kyiv Post. Evaluări ale unor ingineri structurali și experți militari indică faptul că lovitura ucraineană a distrus segmentul principal al podului într-o măsură care ar putea face reconstrucția extrem de dificilă sau chiar improbabilă în timpul războiului.
Podul Crimeei, proiect de 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei), a fost prezentat de Vladimir Putin drept simbol al controlului Kremlinului asupra Crimeei ocupate. Acum, însă, prăbușirea arcului metalic și a carosabilului în zona canalului navigabil din Strâmtoarea Kerci ridică o problemă imediată: degajarea șenalului și reluarea traficului maritim.
Arcul metalic s-a prăbușit în Canalul Kerci–Yenikale, descris ca singura rută navigabilă care leagă Marea Azov de Marea Neagră. Andrey Sizov, CEO al companiei de consultanță agricolă SovEcon, a declarat că până la 25% din exporturile de cereale ale Rusiei au trecut pe acolo, subliniind importanța canalului.
Traficul prin Strâmtoarea Kerci era deja suspendat din iulie 2026, pe fondul atacurilor cu drone, iar noile avarii complică și mai mult perspectiva reluării navigației, potrivit aceleiași surse. Sizov estimează că degajarea canalului de resturi ar putea dura între una și trei luni, făcând o paralelă cu cazul din 2024, când a fost nevoie de un interval similar pentru restabilirea navigației pe râul Patapsco (Baltimore) după prăbușirea unui tronson de pod de 366 metri.
Colin Caprani, profesor de inginerie structurală la Universitatea Monash (Australia), a spus pentru BBC că amploarea daunelor ar putea face reconstrucția mai dificilă decât construirea podului de la zero. Arcul metalic – aproximativ cât o clădire de 15 etaje – a căzut în apă împreună cu carosabilul și părți ale structurilor de susținere.
„Nu ai nevoie de o diplomă în inginerie structurală ca să înțelegi ce înseamnă. Este complet distrus.”
Inginerul ucrainean Dmytro Makogon a avut o evaluare similară într-un interviu pentru Hromadske, afirmând că structura poate fi considerată distrusă și exprimând îndoieli că ar putea fi restaurată în timpul războiului.
Andrii Ryzhenko, căpitan în rezervă al Marinei ucrainene și expert militar, a estimat pentru RBC-Ukraine că refacerea segmentului prăbușit (carosabil și arc) ar putea dura peste un an, precizând că estimarea se referă la secțiunea avariată, nu neapărat la închiderea completă a traversării pentru întreaga perioadă.
În paralel, problema degajării șenalului rămâne critică: arcul, descris ca având în jur de 6.000 de tone, a căzut direct în canalul navigabil. Ryzhenko a spus că Rusia ar putea fi nevoită să demonteze epava și să fabrice o piesă de înlocuire, iar pentru îndepărtarea resturilor ar putea recurge inclusiv la explozii subacvatice. Un astfel de proces ar putea bloca transportul maritim săptămâni sau chiar luni, afectând accesul către porturi rusești și porturi ucrainene ocupate din Marea Azov.
Dmytro Pletenchuk, purtător de cuvânt al Marinei Ucrainei, a indicat într-un interviu pentru Hromadske că reparațiile ar expune muncitorii și echipamentele la noi lovituri, iar următoarele șase luni ar fi deosebit de dificile din cauza vremii furtunoase; navele de reparații ar rămâne în raza armelor ucrainene.
Emil Kastehelmi, analist la Black Bird Group (Finlanda), a spus că nu se așteaptă ca podul rutier să fie restaurat înainte de finalul războiului, apreciind că Ucraina a obținut o victorie cu consecințe „concrete și simbolice”: liniile de aprovizionare rusești către Crimeea sunt sub presiune, iar prăbușirea a blocat și navigația prin strâmtoare.
Analistul militar Clément Molin a descris Crimeea ca fiind, practic, izolată de Rusia, cu autostrada R-280 „Novorossiya” drept singura rută terestră rămasă pentru aprovizionare — însă una nesigură, în condițiile în care, potrivit lui, de la începutul anului sute de camioane rusești ar fi fost lovite de drone ucrainene cu rază medie. În plus, alternativa feribotului ar fi fost, la rândul ei, țintită repetat, iar numărul feriboturilor încă operaționale rămâne neclar, potrivit lui Kastehelmi.
În acest context, Yigal Levin, analist militar și fost ofițer al Forțelor de Apărare ale Israelului, a pus sub semnul întrebării dacă Rusia va încerca să reconstruiască podul, argumentând că structura se află în raza de lovire a Ucrainei, iar apărarea antiaeriană rusă nu a reușit să prevină atacuri repetate. Pentru Kremlin, miza este și una de imagine: podul inaugurat personal de Putin ca vitrină a controlului asupra Crimeei a devenit o vulnerabilitate majoră în efortul de a menține și aproviziona peninsula.
Recomandate

Prăbușirea unui arc al Podului Crimeei pune sub presiune logistica Rusiei către peninsulă , iar reacțiile din spațiul pro-război rus indică o combinație de panică operațională și apeluri la escaladare, potrivit Digi24 . Atacul ucrainean din noaptea de luni spre marți a prăbușit un arc rutier de 227 de metri al Podului Crimeei, în Strâmtoarea Kerci, iar discuțiile din canalele rusești de Telegram s-au concentrat pe două teme: cum a fost posibilă lovitura, în pofida apărării antiaeriene, și ce ar trebui să urmeze ca răspuns. Digi24 relatează că informațiile despre reacțiile bloggerilor militari ruși sunt prezentate de Kyiv Post , pe baza mesajelor publicate în aceste canale. De ce contează: o rută-cheie de aprovizionare militară, din nou vulnerabilă Podul Crimeei este descris ca una dintre cele mai importante rute de aprovizionare ale Rusiei către Crimeea ocupată și a fost vizat în mod repetat de la începutul invaziei pe scară largă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că lovitura a fost rezultatul unei operațiuni coordonate, pregătite timp de săptămâni, care a combinat drone și rachete de fabricație ucraineană. „Astăzi, toată lumea poate vedea consecințele pentru principala rută de aprovizionare militară de pe teritoriul rus către Crimeea noastră ucraineană”, a declarat Zelenski. El a mai afirmat că Ucraina a folosit drone Palianiția împotriva secțiunii rutiere, iar pentru secțiunea feroviară ar fi fost utilizate rachete Neptun, drone Ruta și rachete FP-5 Flamingo. Reacții în Rusia: de la minimalizare la critici directe și apeluri la escaladare Potrivit materialului, primele reacții rusești au încercat să reducă din amploarea pagubelor. Canalul Rybar ar fi descris avariile drept „non-critice”, susținând că traficul feroviar a fost reluat și că relatările ucrainene sunt exagerate. În paralel, alți comentatori au recunoscut distrugerile și au atacat public „experții” care susțineau că podurile sunt aproape imposibil de doborât. Iuri Kotenok, pe canalul Dva Mayora, a scris că arcul rutier a fost distrus și că structurile prăbușite au căzut în canalul navigabil. În comentarii au apărut și mesaje care cer explicit o escaladare, inclusiv apeluri la lovituri mai dure și la măsuri extreme. Digi24 redă și exemple de mesaje care invocă ținte precum infrastructura energetică și de transport a Ucrainei, precum și solicitări de tip „răspuns terifiant”. Cum explică bloggerii lovitura: apărare „epuizată” și coordonare de precizie Pe canalul „Russian Engineer”, discuția s-a mutat pe modul în care Ucraina ar fi reușit să pătrundă prin sistemele de apărare ale podului. Acolo se afirmă că loviturile ar fi fost executate la intervale de „patru-cinci minute”, iar precizia ar fi fost posibilă datorită comunicațiilor Starlink, recunoașterii NATO și armamentului occidental ghidat de precizie. Tot acolo apare ipoteza că ar fi fost folosite inițial „sute de drone” pentru a epuiza apărarea antiaeriană rusă înaintea atacului coordonat cu rachete. Ce urmează: fereastra de reparații și riscul unei noi lovituri Canalul Fighterbomber, asociat cu fostul pilot militar Ilia Tumanov, a susținut că podul „nu a fost distrus”, ci „scos din funcțiune”, și că o parte din traficul feroviar ar putea continua. În același timp, a ridicat problema centrală pentru Moscova: ce ar împiedica Ucraina să lovească din nou, inclusiv în timpul lucrărilor de reparații. Același canal a estimat instalarea unui arc de înlocuire la aproximativ 54 de ore, plus încă trei săptămâni pentru fixarea definitivă, fără ca intervalul să includă fabricarea și livrarea structurii. În discuții apare și avertismentul că alternativele, precum feriboturile, ar putea deveni la rândul lor ținte. Separat, în comentarii este invocată și o critică legată de calitatea construcției: un utilizator susține că, spre deosebire de podurile de peste Nipru construite după standarde sovietice care anticipau atacuri, Podul Crimeei ar fi fost realizat „după standarde concepute pentru a face profit”, cu referire la familia Rotenberg, ale cărei companii au participat la construcție. Pentru detalii despre momentul atacului, Digi24 trimite și la un material separat despre „ momentul în care Ucraina aruncă în aer Podul lui Putin ”, disponibil aici . [...]

Prăbușirea unui arc al Podului Crimeei expune o vulnerabilitate majoră în logistica Rusiei , iar reacțiile din spațiul pro-război indică presiune crescândă pentru escaladare și îndoieli privind apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul ucrainean de marți a doborât un arc rutier de 227 de metri, care a căzut în Strâmtoarea Kerci, pe una dintre cele mai importante rute de aprovizionare către Crimeea ocupată. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că avarierea podului este rezultatul unei operațiuni pregătite „de săptămâni”, ajunsă în „stadiul final”, în care Ucraina ar fi folosit drone Palyanytsia împotriva secțiunii rutiere, iar asupra celei feroviare ar fi lansat rachete Neptune, drone Ruta și rachete FP-5 Flamingo. În declarația citată, Zelenski a susținut că efectele se văd asupra „rutei principale de aprovizionare militară” dinspre Rusia către Crimeea și a adăugat că Ucraina ar fi propus în repetate rânduri dezescaladare, respinsă de Moscova. De ce contează: o lovitură asupra unei rute-cheie de aprovizionare Podul Crimeei este descris ca una dintre cele mai importante legături logistice ale Rusiei către peninsula ocupată și a fost vizat în mod repetat de la începutul invaziei la scară largă. În acest context, prăbușirea unui arc rutier ridică două probleme operaționale: cât de repede poate fi repusă în funcțiune traversarea și cât de expusă rămâne la noi lovituri în timpul reparațiilor. Reacții în Rusia: de la minimalizare la critici și apeluri la escaladare Primele reacții au încercat să reducă importanța pagubelor. Canalul militar pro-război Rybar a catalogat anterior daunele drept „necritice” și a susținut că traficul feroviar ar fi fost restabilit, acuzând „exagerări” din partea Ucrainei. Ulterior, tonul s-a înăsprit. Iuri Kotenok, pe canalul Dva Mayora, a recunoscut distrugerea arcului rutier și faptul că structurile prăbușite au ajuns în canalul navigabil de sub pod. El i-a atacat pe comentatorii ruși care susținuseră că podurile sunt „extrem de greu” de distrus, cerându-le să nu se mai prezinte drept experți. În comentarii, o parte dintre utilizatori au criticat direct conducerea rusă și au cerut măsuri mai dure, inclusiv atacuri asupra infrastructurii ucrainene și acțiuni împotriva mijloacelor de recunoaștere ale NATO. Au apărut și cereri explicite de asasinare a lui Zelenski, precum și apeluri la un răspuns „îngrozitor”, fără detalii. Cum explică bloggerii breșa: „ferestre” de câteva minute și epuizarea apărării Pe canalul Russian Engineer, discuția s-a concentrat pe modul în care forțele ucrainene ar fi pătruns prin apărarea podului. Canalul a atribuit precizia operațiunii comunicațiilor Starlink, recunoașterii NATO și armamentului occidental ghidat cu precizie și a susținut că loviturile ar fi fost executate la intervale de „patru-cinci minute”. Tot acolo s-a afirmat că ar fi fost folosite „sute de drone” pentru a epuiza apărarea antiaeriană, înaintea unei lovituri coordonate cu rachete. Reparații și riscul repetării atacului Canalul Fighterbomber, asociat în material cu fostul pilot militar Ilia Tumanov, a transmis că podul „nu a fost distrus”, ci „scos din funcțiune”, adăugând că o parte din traficul feroviar ar putea continua. Același canal a estimat instalarea unui arc de înlocuire la aproximativ 54 de ore, plus încă trei săptămâni pentru fixarea lui, fără a include producția și livrarea. Punctul central al analizei Fighterbomber este însă riscul operațional: ce ar împiedica Ucraina să lovească din nou, inclusiv „chiar în noaptea următoare”, și dacă echipele de reparații ar putea deveni ținte. În plus, canalul a avertizat că feriboturile – ca alternativă – ar putea fi distruse „mai rapid și mai ieftin” cu rachete ghidate de la distanță. În comentarii, un utilizator a atras atenția că montarea unui arc de înlocuire ar necesita două macarale plutitoare, „puține la număr”, ceea ce ar putea complica și mai mult intervenția dacă acestea devin ținte. Context: miza strategică a podului, comparată cu traversările peste Nipru În aceeași discuție, Fighterbomber a susținut că, spre deosebire de Podul Crimeei, Ucraina nu ar avea o singură traversare cu importanță strategică echivalentă, argumentând că lovirea podurilor peste Nipru cu rachete Iskander ar fi costisitoare și nu ar produce un efect similar. Separat, canalul ucrainean de monitorizare Nikolayevskiy Vanyok a ironizat comentatorii ruși care minimalizaseră luni la rând racheta de croazieră Flamingo produsă în Ucraina, sugerând că atacul arată că podul putea fi lovit și fără rachete Taurus. În lipsa unor date independente în material despre starea exactă a traficului și calendarul real al reparațiilor, concluzia imediată rămâne una operațională: Podul Crimeei rămâne o țintă cu valoare strategică ridicată, iar discuțiile din zona pro-război rusă indică atât vulnerabilități percepute în apărare, cât și o presiune publică mai mare pentru escaladare. [...]

Folosirea rachetelor produse în Europa ridică miza industrială a sprijinului militar pentru Ucraina , după ce compania Destinus a susținut că muniția sa a fost utilizată în atacurile care au dus la prăbușirea celei mai importante secțiuni a Podului Crimeei, potrivit Libertatea . Destinus, fondată de fizicianul și antreprenorul rus Mihail Kokorici , afirmă într-un comunicat că rachetele de croazieră de tip Ruta au fost folosite în două atacuri aeriene consecutive: primul pentru avarierea suprastructurii, iar al doilea — cu șapte rachete Ruta — pentru prăbușirea unei secțiuni-cheie a podului care leagă Rusia continentală de Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014. Impact operațional: blocaj în Strâmtoarea Kerci și izolarea Mării Azov Materialul descrie daune semnificative, inclusiv avarierea căii ferate și prăbușirea totală a unei secțiuni rutiere în zona navigabilă a Strâmtorii Kerci, care conectează Marea Azov cu Marea Neagră. Consecința imediată indicată este că resturile căzute în apă blochează navigația și „izolează practic” Marea Azov. În același context, compania mai susține că forțele ucrainene au folosit și sistemele sale LORD/Da Vinci pentru a suprima apărarea aeriană rusă. Confirmarea Ucrainei și compoziția atacului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat folosirea rachetelor Ruta, afirmând că operațiunea a durat câteva săptămâni și a avut șapte etape, în care ar fi fost vizate sisteme de apărare aeriană, radare și echipamente de război electronic. Potrivit relatării, în etapa finală au fost folosite mai multe tipuri de muniții și mijloace, între care: rachete anti-navă Neptun; rachete de croazieră FP-5 Flamingo; rachete de croazieră Ruta; drone Palianiția (pentru secțiunea rutieră). Producție și parteneriate: 1.750 de rachete Ruta, fabrici în Europa Mihail Kokorici afirmă că Destinus a produs 1.750 de rachete Ruta în fabricile sale din Europa și că acestea sunt folosite de Ucraina, inclusiv în atacurile asupra podului Kerci. Compania dezvoltă, conform informațiilor prezentate, versiuni cu rază mai mare: Ruta Block 2, cu rază de acțiune de peste 700 km; Block 3, cu rază de acțiune de peste 2.000 km. Libertatea notează, citând The Moscow Times (link în sursă), că Destinus colaborează cu Rheinmetall , companie germană de apărare care „a preluat de curând” Șantierul Naval Mangalia. Cine este fondatorul Destinus și de ce contează politic Kokorici, în vârstă de 50 de ani, este prezentat ca absolvent de Fizică la Universitatea de Stat din Novosibirsk și cu MBA la Skolkovo. El a fondat în anii 2010 Dauria Aerospace, descrisă drept prima companie spațială privată din Rusia, iar în 2021 a înființat Destinus, inițial cu sediul în Elveția. După invazia Rusiei în Ucraina (24 februarie 2022), compania și-ar fi mutat sediul în Olanda, ar fi deschis fabrici în mai multe țări europene și în Ucraina și s-ar fi orientat către producția de armament. În plan personal, Kokorici a condamnat războiul, s-a alăturat Comitetului Antirăzboi din Rusia, a renunțat la cetățenia rusă în 2024, iar regimul Putin l-a inclus pe o listă de persoane considerate „extremiste”, conform articolului. În lipsa unor evaluări independente în material, afirmațiile privind tipul de muniție folosit și detaliile operațiunii rămân, în principal, cele prezentate de companie și de partea ucraineană. [...]

Întâlnirea Xi–Putin are loc pe fondul negocierilor neîncheiate pentru gazul rusesc către China , un dosar cu miză directă pentru fluxurile energetice din regiune și pentru poziționarea Moscovei pe piețele asiatice, potrivit Agerpres . Cei doi lideri s-au văzut miercuri, în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), organizat la Shenzhen , în sud-estul Chinei. Despre conținutul discuțiilor nu au fost făcute publice detalii. Agerpres notează însă că întâlnirea vine într-un moment în care legăturile strategice dintre Beijing și Moscova se consolidează, iar negocierile privind furnizarea de gaz rusesc către China nu sunt încă finalizate. Înaintea întrevederii cu Vladimir Putin, Xi Jinping a avut o întâlnire cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung. Președinția sud-coreeană a transmis că discuțiile au vizat „chestiuni de interes reciproc”, inclusiv „cooperarea pentru pace și stabilitate în peninsula coreeană”. Contextul diplomatic de la Shenzhen: trilaterala Trump–Xi–Putin, în așteptare În ultimele zile au existat speculații că liderul nord-coreean Kim Jong Un ar putea participa la summit, însă China nu a confirmat această posibilitate și, până acum, nu există dovezi că acesta s-ar fi deplasat în China. Un subiect major al discuțiilor de pe marginea APEC ar urma să fie reducerea arsenalului nuclear, temă anticipată de președintele american Donald Trump, în perspectiva unui summit trilateral Trump–Xi–Putin, programat pentru joi. Casa Albă a încercat, totuși, să reducă așteptările privind șansele unui acord pe această temă. Trilaterala este programată într-un context tensionat, marcat de războiul din Ucraina (declanșat de invazia Rusiei din februarie 2022) și de conflictul din Iran, început după ofensiva americană și israeliană din februarie. Agerpres mai arată că Rusia și Ucraina au reluat în această lună, la Abu Dhabi, negocieri mediate de americani, fără a depăși diferențele privind condițiile pentru încheierea războiului. [...]

Kremlinul condiționează rolul Europei în negocierile pentru Ucraina , semnalând că statele europene ar putea rămâne în afara discuțiilor dacă nu își schimbă poziția față de război, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza diplomatică pentru UE, într-un moment în care negocierile tripartite (Rusia–Ucraina–SUA) au fost reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi , cu mediere americană. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov , a susținut că poziția liderilor europeni ar fi „incompatibilă cu pacea”, acuzându-i că urmăresc „o înfrângere strategică” a Rusiei și continuarea presiunilor. În acest context, Kremlinul transmite că europenii „cu greu pot pretinde un rol relevant” în procesul de negociere, deși, spune Peskov, urmăresc „cu mare interes” evoluțiile și încearcă să își găsească locul. Negocieri reluate la Abu Dhabi, dar fără garanții pentru europeni În paralel, emisari ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, au considerat „certă” participarea europenilor la următoarele runde, după întâlnirea de joi de la Kremlin cu Vladimir Putin. Totuși, poziția Moscovei rămâne rezervată: președintele rus a afirmat că Rusia ar accepta o întâlnire cu europenii doar dacă aceștia aleg să susțină pacea, nu războiul, făcând trimitere la furnizarea de armament către Ucraina. Consilierul Kremlinului pentru politica internațională, Iuri Ușakov, a întărit ideea că nu există un acord privind includerea Europei: „Nimeni nu a convenit” cu Rusia asupra viitoarei participări a europenilor la negocieri. Ușakov a mai spus că discuția despre participarea europenilor ar putea apărea doar după „semnale clare” privind intențiile acestora și capacitatea de a propune ceva „constructiv și substanțial” pentru succesul unui acord. Până atunci, a adăugat el, ar putea fi necesare „încă o rundă” sau „chiar mai multe” negocieri tripartite. Miza: arhitectura de securitate a Europei vs. armistițiu Potrivit informațiilor prezentate, Rusia s-a declarat mulțumită că următoarea rundă ar urma să se concentreze pe o „nouă arhitectură de securitate” pentru Europa, nu pe cererea Kievului privind un armistițiu pe timpul iernii. În contrapondere, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a afirmat luni că prioritatea pentru următoarele runde nu este un nou sistem de securitate european, ci obținerea unui armistițiu în Ucraina. Publicația mai notează că, potrivit presei occidentale, Moscova ar accepta aderarea Ucrainei la UE doar dacă Kievul devine un stat neutru, fără arsenal nuclear. În termeni practici, mesajul Kremlinului indică faptul că formatul negocierilor și agenda lor rămân un teren de dispută: Rusia încearcă să lege participarea Europei de o schimbare de politică, în timp ce UE insistă pe încetarea focului ca obiectiv imediat. [...]

Atacul cu drone asupra complexului Gazprom Neftekhim Salavat ridică riscul de întreruperi în lanțul de aprovizionare cu combustibili și produse petrochimice ale Rusiei , după ce o lovitură atribuită Ucrainei a declanșat un incendiu major în Bașkortostan, potrivit Kyiv Post . În paralel, Moscova susține că a interceptat peste noapte un număr record de 1.441 de drone ucrainene, o cifră care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intensificare semnificativă a presiunii asupra infrastructurii din interiorul Rusiei. Atacul a vizat orașul industrial Salavat și capitala regională Ufa, conform comitetului pentru situații de urgență din Bașkortostan. Autoritățile ruse au afirmat că apărarea antiaeriană, echipele de securitate industrială și grupurile mobile de pompieri au doborât „peste 50” de drone. Imagini filmate de localnici și analizate de publicația independentă rusă Astra ar sugera că lovitura a atins complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Locuitorii au raportat explozii și un incendiu în zona industrială, iar strălucirea flăcărilor ar fi fost vizibilă din Sterlitamak, la aproximativ 17 kilometri. De ce contează: țintirea unui nod industrial cu legături militare Fondat în 1948, Gazprom Neftekhim Salavat operează instalații de rafinare și de chimie a gazelor și produce, între altele, benzină, motorină, combustibil de aviație, păcură, polietilenă, polistiren, amoniac, uree și alcooli butilici. Materialul notează că unitatea furnizează combustibil armatei ruse, iar o parte dintre produsele sale petrochimice sunt utilizate de industria de apărare a Rusiei. Kyiv Post amintește că Ucraina a mai lovit complexul pe 8 octombrie, când a fost raportat un incendiu în apropierea rafinăriei. Atacuri raportate și asupra unei substații și a Podului Crimeei Separat, forțele ucrainene ar fi lovit peste noapte substația electrică Sadovaya din regiunea Kursk, potrivit Astra. Substația ar alimenta cu electricitate circa 400.000 de locuitori și facilități industriale importante; autoritățile ruse nu au raportat oficial atacul și nici nu au confirmat pagube. Tot în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, Podul Crimeei ar fi fost din nou țintit, a doua oară în 24 de ore. Canalul de Telegram Crimean Wind a distribuit imagini care ar arăta prăbușirea uneia dintre cele două arcade ale podului în mare, însă informația nu a fost verificată independent. Moscova invocă un record de interceptări: 1.441 de drone Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat 1.441 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” în 21 de regiuni ale Rusiei, în Crimeea ocupată și deasupra apelor Mării Negre și Mării Azov. Printre zonele menționate se numără regiunile Moscova, Kursk, Rostov, Saratov, Tver și Ulianovsk, precum și Bașkortostan și Ținutul Krasnodar. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat că aproximativ 800 de drone ar fi zburat spre capitală între seara de 16 noiembrie și dimineața de 17 noiembrie, iar 321 ar fi fost interceptate pe direcțiile de apropiere. Dacă ar fi confirmată, cifra de 1.441 ar depăși recordul anterior invocat de Moscova cu o zi înainte, de 1.336 de drone, și ar marca cea mai mare operațiune de acest tip raportată de la începutul invaziei pe scară largă. [...]