Știri
Știri din categoria Politică

Nicușor Dan avertizează că negocierile de pace nu trebuie să slăbească securitatea Europei, înaintea summitului „Coaliției de Voință” pentru Ucraina de la Berlin, potrivit Euronews. Președintele a spus că încheierea războiului nu pare posibilă în viitorul apropiat, invocând lipsa semnalelor din partea Rusiei că și-ar dori pacea, și a insistat ca orice discuție despre un acord să nu afecteze nici securitatea europeană, nici relația transatlantică UE–SUA.
Declarațiile au fost făcute joi, la Berlin, înaintea reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina, la care participă peste 20 de lideri internaționali, relatează Agerpres. Summitul este organizat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”.
Nicușor Dan a precizat că România va transmite două mesaje principale: continuarea sprijinului pentru Ucraina și necesitatea ca negocierile de pace să nu ducă la concesii care ar vulnerabiliza Europa.
„Este foarte important ca în cadrul acestor negocieri de pace să nu cedăm pe situația de securitate europeană, adică să păstrăm o Europă puternică din punct de vedere defensiv și, pe de altă parte, să nu afectăm relația transatlantică între Europa și Statele Unite.”
Președintele României a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz, gazda principală a evenimentului, organizat împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham.
Întrebat cât de aproape este încheierea războiului, Nicușor Dan s-a declarat sceptic privind disponibilitatea Moscovei de a ajunge la un acord.
„Pentru pace, trebuie să existe cele două părți care să și-o dorească și, în momentul acesta, eu nu văd Rusia să și-o dorească.”
În acest context, șeful statului a susținut menținerea presiunii economice asupra Rusiei, indicând sancțiunile ca instrument necesar pentru a apropia perspectiva unor negocieri care să ducă la încetarea conflictului. Întrebat dacă războiul s-ar putea încheia în 2027, a evitat un pronostic.
„Nu vreau să fac pronosticuri, dar, în orice caz, în acest moment, pacea nu pare aproape.”
La summit participă, între alții, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Statele Unite sunt reprezentate de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii președintelui Donald Trump implicați în eforturile diplomatice pentru o soluție negociată.
Miza reuniunii este conturarea unei poziții comune occidentale privind condițiile unui eventual acord de pace și garanțiile de securitate pentru Ucraina, într-un moment în care, pentru România, preocuparea declarată este ca negocierile să nu slăbească securitatea europeană, în special în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO.
Coaliția de Voință este o inițiativă lansată în martie 2025, sub conducerea Franței și a Regatului Unit, care reunește state dispuse să ofere sprijin suplimentar Ucrainei. Obiectivul este coordonarea ajutorului pentru Kiev și pregătirea unor garanții de securitate care să asigure respectarea unui eventual acord de pace și să descurajeze reluarea agresiunii ruse.
Recomandate

Nicușor Dan cere ca negocierile de pace să nu slăbească securitatea europeană , afirmând la Berlin că România va susține în continuare Ucraina și că un eventual acord trebuie să păstreze „o Europă puternică” și relația transatlantică, potrivit Agerpres . Președintele a ajuns joi în capitala Germaniei pentru summitul „ Coaliției de Voință pentru Ucraina ”, desfășurat sub mottoul „Uniți pentru pace în Ucraina și securitate europeană”. La sosire, el a fost întâmpinat de cancelarul german Friedrich Merz, gazda principală a evenimentului, organizat împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. Înainte de reuniunea plenară, Nicușor Dan a spus că mesajul României are două componente: solidaritatea cu Ucraina și poziționarea privind negocierile de pace. În acest context, a avertizat că discuțiile despre pace nu trebuie să vină cu concesii pe arhitectura de securitate a Europei și nici cu deteriorarea relației dintre Europa și Statele Unite. „Este foarte important ca în cadrul acestor negocieri de pace să nu cedăm pe situația de securitate europeană, adică să păstrăm o Europă puternică din punct de vedere defensiv și, pe de altă parte, să nu afectăm relația transatlantică între Europa și Statele Unite.” Presiunea sancțiunilor și perspectiva păcii Întrebat cât de aproape este pacea în conflictul dintre Ucraina și Rusia, președintele a afirmat că este nevoie ca ambele părți să își dorească un acord, iar „în momentul acesta” nu vede Rusia în această poziție. În același timp, a indicat sancțiunile economice drept instrument de presiune pentru apropierea de pace. Referitor la posibilitatea unei soluții în 2027, Nicușor Dan a refuzat să facă prognoze, apreciind însă că „în acest moment, pacea nu pare aproape”. Cine participă și ce este „Coaliția de Voință” La reuniunea de la Berlin participă peste 20 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Din partea organizațiilor internaționale sunt prezenți, între alții, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . Din partea SUA participă emisarii președintelui american Donald Trump pentru soluționarea negociată a războiului din Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit informațiilor din material, „Coaliția de Voință” este un format de state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace, inclusiv prin garanții de securitate menite să facă un eventual acord durabil și să descurajeze o nouă agresiune. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Declarațiile lui Vladimir Putin după trilaterala cu Xi și Trump mută discuția despre Ucraina spre „securitatea europeană”, cu implicații directe pentru orice perspectivă de negociere . Potrivit Economica , liderul de la Kremlin a spus că Ucraina și politicienii europeni nu ar fi pregătiți să accepte compromisuri pentru a obține pacea, după discuții trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele SUA, Donald Trump, la summitul APEC de la Shenzhen (China). Putin a susținut că Moscova recunoaște dreptul Ucrainei la propria securitate, „dar nu în detrimentul securității Rusiei”. În același timp, a afirmat că Rusia este pregătită să continue discuțiile despre Ucraina și chestiunile legate de securitatea europeană, însă ar avea nevoie să înțeleagă mai bine poziția Europei. Contextul negocierilor: acuzații reciproce și miza teritorială În material se arată că Ucraina și politicieni europeni îl acuză pe Putin că menține o poziție de negociere inflexibilă și că nu ar fi dispus la compromisuri, inclusiv în legătură cu solicitările ca Kievul să cedeze teritorii pe care forțele ruse nu le-au ocupat încă. Trilaterală „fără precedent” și referința la Ialta Putin a descris discuțiile cu Xi Jinping și Donald Trump drept „deschise” și „foarte utile”, după summitul trilateral „fără precedent” de la Shenzhen. Într-o conferință de presă, el a comparat această trilaterală cu Conferința de la Ialta din 1945 și a îndemnat la „acceptarea realității” în conflictele actuale, într-o aluzie la Ucraina. „La Ialta, nimeni nu a împărţit lumea (…) Nu a existat nicio împărţire a sferelor de influenţă. Doar a fost stabilită realitatea (…) Iar în conflictele din zilele noastre, va trebui să acceptăm şi noi realitatea” Putin a mai spus că reuniunea nu și-a propus obiective ambițioase și că nimeni nu va fi obligat să respecte deciziile luate. De asemenea, a precizat că cei trei lideri nu au convenit să se întâlnească periodic în același format. Ce urmează: posibilă prezență la G20, în funcție de „situația din Rusia” Conform informațiilor citate în articol, Putin a declarat că va lua în considerare participarea la reuniunea G20 din decembrie, de la Miami , după ce a discutat subiectul cu Donald Trump în China. Decizia finală ar urma să depindă de „situația din Rusia”, pe care spune că trebuie să o evalueze înaintea unei eventuale deplasări în Statele Unite. [...]

Președintele Nicușor Dan cere reorientarea agendei publice spre reforme mari , avertizând că o parte importantă din energia statului va rămâne consumată de contextul de securitate, ceea ce riscă să împingă în plan secund teme precum educația, colectarea și digitalizarea, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi, la a doua ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală, organizat de Edge Institute , în contextul unei întrebări despre ce ar putea realiza România până în 2029. Nicușor Dan a spus că „îi e frică de 2028”, indicând presiunea pe care o vede asupra statului în anii următori. „Să știți că mie mi-e frică de 2028. (...) multă din energia mea și a oamenilor din jurul meu s-a dus pe problema asta de securitate (...) și probabil că, de asemenea, multă energie a statului român se va consuma în direcția asta.” De ce contează: securitatea „mănâncă” resurse, iar reformele rămân la suprafață Mesajul central al președintelui este că, deși securitatea este „obligatorie”, România riscă să repete un tipar de fragmentare a agendei publice, în care se pierde timp „pe mize mici și foarte mici”, în loc să fie împinse proiecte structurale. „Se pare că am pierdut mult timp, noi toți ca societate, pe mize mici și foarte mici. Și ar fi timpul să schimbăm modul ăsta de abordare.” În acest context, Nicușor Dan a indicat explicit câteva „ținte mari” unde, în opinia sa, progresul este încă limitat: sistemul de educație; colectarea; digitalizarea. Ce urmează, în logica mesajului prezidențial Președintele a spus că își dorește „maturitatea” de a concentra efortul public pe aceste obiective majore, astfel încât, în 2029, clasa politică să poată prezenta rezultate „importante” pe care românii le așteaptă. În materialul Digi24 nu sunt menționate măsuri concrete, termene sau proiecte specifice care să decurgă imediat din aceste declarații. [...]

România își leagă securitatea economică de apărare și energie , iar miza imediată este ca exploatarea gazelor din Neptun Deep să înceapă anul viitor, pe fondul unui „atac hibrid” asupra Europei și al presiunilor din regiunea Mării Negre, potrivit News . Președintele Nicușor Dan spune că societățile occidentale nu „interiorizează suficient” momentul și că păstrarea direcției pro-occidentale cere un efort susținut. Declarațiile au fost făcute joi dimineață, la Bucharest Forum organizat de Aspen Institute România, unde șeful statului a insistat că România trebuie să fie parte a dezbaterilor „într-o lume care se reașază”, nu doar prin decidenți politici, ci și prin grupuri de reflecție și societate. Presiuni în Marea Neagră și pe infrastructura critică Nicușor Dan a descris Marea Neagră drept o zonă aflată „sub un asalt puternic”, invocând atacuri cu drone, nave lovite și pierderi de vieți omenești în rândul marinarilor. În același context, a vorbit despre „presiune pe infrastructura critică”, menționând explicit proiectul Neptun Deep. În viziunea sa, răspunsul României ar trebui să combine întărirea capacității de reacție cu o poziționare „corectă, fermă, directă” în relațiile bilaterale și multilaterale, în linie cu conceptul din strategia națională de apărare numit „independență solidară”. Trei direcții „concrete”: apărare, energie, conectivitate Președintele a enumerat trei direcții pe care România le urmărește pentru a descuraja amenințările din regiune: investiții în apărare ; consolidarea independenței energetice , cu obiectivul ca exploatarea zăcămintelor din perimetrul Neptun Deep să înceapă anul viitor ; întărirea conectivității strategice , definită ca legături rutiere, feroviare și energetice. El a argumentat că aceste măsuri ar crește reziliența regională, inclusiv pentru Ucraina și Republica Moldova. Politica externă: „trei piloni” și legătura UE–SUA Nicușor Dan a reafirmat că „fundamentul politicii noastre externe” rămâne același, cu trei piloni: NATO , Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu Statele Unite. În același timp, a susținut ideea că o Europă care investește mai mult în propria apărare își consolidează și parteneriatul cu SUA. În ceea ce privește vecinătatea estică, șeful statului a spus că România susține Republica Moldova și Ucraina pe drumul către UE, argumentând că o integrare mai profundă a celor două state ar crește siguranța și stabilitatea României și a Europei. [...]

Cotroceniul împinge reforma administrativă spre criterii „serioase”, în timp ce Guvernul pregătește comasări voluntare ale comunelor mici , pe fondul unei dezbateri în care tema drepturilor minorităților rămâne sensibilă, potrivit HotNews . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan, a susținut la Digi24 că România „nu mai poate funcționa după harta desenată de Ceaușescu în 1968” și a argumentat că este „singura țară din Uniunea Europeană” care, după aderare, nu a făcut o reformă administrativă. În același timp, el a spus că interesele comunității maghiare nu ar fi afectate de o reorganizare și că minoritatea maghiară nu va fi exclusă de la dezbatere. Miza: reorganizare administrativă cu efecte directe în funcționarea statului Tomac a pledat pentru o discuție „cu mai puțină emoție și cu mai mult pragmatism” și a indicat că ar fi posibil un consens inclusiv cu UDMR , „într-o primă etapă”, dacă sunt aduse „argumente solide”. Declarațiile vin în contextul în care UDMR a exprimat rețineri față de reforma administrației. Totodată, consilierul prezidențial a spus că este „adeptul soluțiilor serioase” și a apreciat drept „serioase” propunerile prezentate de europarlamentarul Dragoș Benea (PSD), coordonatorul reformei administrative din partid. Ce pregătește Guvernul: comasare voluntară și reguli pentru drepturile minorităților La aproape o lună de la lansarea dezbaterii de către PSD, Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care să reglementeze comasarea voluntară a localităților. Ministerul Dezvoltării, condus de Alexandru Stoica (PSD), ar urma să pună în dezbatere publică, „în următoarele zile”, un proiect de OUG pentru a începe comasarea voluntară a comunelor cu sub 1.500 de locuitori. În urma criticilor UDMR privind posibile efecte asupra comunităților minorităților naționale, în proiect ar fi fost introdus un articol care să permită exercitarea unor drepturi chiar dacă ponderea minorității scade sub 20%, potrivit unor surse din PSD. În text este menționată în principal folosirea limbii materne în administrație; plăcuțele bilingve rămân condiționate de același prag sau ar urma să fie lăsate la latitudinea autorității locale dacă procentul este mai mic. Proiectul ar urma să includă și beneficii pentru comunele care aleg comasarea voluntară (reduceri de taxe și impozite), precum și măsuri de tranziție pentru personalul care își pierde locul de muncă. Potrivit unor surse din partid, inițiatorii ar estima că aproximativ 50 de comune ar alege comasarea voluntară. Contextul detaliat al articolului privind minoritățile este prezentat într-un material separat al HotNews . PSD: criterii și „matrice a sustenabilității” înainte de 2028–2034 În paralel, PSD discută despre o reformă mai amplă. Pe 26 octombrie, liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că îi va propune premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea la nivel guvernamental. Dragoș Benea a vorbit despre șase criterii care ar urma să fundamenteze o „matrice a sustenabilității” administrative, cu un algoritm de punctare care să indice ce unități administrativ-teritoriale sunt sustenabile și care ar trebui reorganizate și comasate. Potrivit lui Benea, modificările sunt importante și în perspectiva cadrului financiar multianual 2028–2034 al UE, unde ar urma să existe o scădere a fondurilor de coeziune față de anii anteriori. În datele prezentate de Benea, în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu până la 3.000 de locuitori, iar 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deși au o administrație locală de nivel „orășenesc”. [...]