Știri
Știri din categoria Politică
Emmanuel Macron pregătește un proiect de lege care să întărească protecția alegerilor din Franța împotriva interferențelor străine, cu accent pe combaterea conturilor false și pe reguli mai stricte pentru conținutul plătit pe rețelele sociale, potrivit Agerpres.
Președintele francez a spus, în fața câtorva sute de primari reuniți la Palatul Élysée, că guvernul „va trebui să prezinte un proiect de lege și măsuri de reglementare” pentru a îmbunătăți protecția proceselor electorale. Macron le-a transmis aleșilor locali că astfel de interferențe „v-au afectat uneori” și a indicat că fenomenul a lovit și „mulți dintre vecinii noștri”, făcând referire la alegeri recente din Republica Moldova, România și Germania.
În declarațiile sale, Macron a indicat Rusia drept actor vizat, susținând că aceasta „cumpără masiv milioane de conturi false în perioadele electorale”. Pe acest fond, el a cerut o abordare la nivelul Uniunii Europene pentru interzicerea acestor conturi.
„Vom lupta la nivel european pentru a interzice aceste conturi false. Europa trebuie să fie primul teritoriu în care acestea sunt interzise.”
Macron a mai promis „o serie întreagă de măsuri” pentru protejarea dezbaterii democratice de efectele rețelelor sociale și a spus că își dorește să fie reglementat „discursul pe rețelele de socializare”, inclusiv posibilitatea de a „cumpăra acest discurs” în perioadele electorale.
Anunțul vine cu aproximativ un an înainte de alegerile prezidențiale care vor stabili succesorul lui Macron și indică o posibilă întărire a cadrului de reglementare privind platformele online în context electoral, atât prin lege națională, cât și prin demersuri la nivel european. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul legislativ sau despre conținutul concret al proiectului de lege.
Recomandate
Nicușor Dan intră în demersul european pentru Strâmtoarea Ormuz , cu miză directă pe prețurile la energie , urmând să participe vineri, prin videoconferință, la reuniunea convocată de Emmanuel Macron și Keir Starmer, unde se discută pașii pe care îi vor face statele europene pentru redeschiderea rutei maritime, potrivit Digi24 , care citează surse. Conform informațiilor publicației, toți oficialii participanți se vor conecta de la distanță, cu excepția celor doi organizatori, Macron și Starmer. De ce contează: efecte economice și energetice resimțite și în România Digi24 amintește că președintele României s-a implicat și anterior în căutarea de soluții, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Pe 20 martie, Nicușor Dan a anunțat că România se alătură declarației Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei privind asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. În mesajul citat de Digi24, președintele a legat explicit închiderea strâmtorii de „implicații grave” asupra piețelor energetice globale și a economiei mondiale, cu efecte resimțite în România, „în special” la prețul combustibililor. „Efectele sunt resimțite și în România, în special în ceea ce privește prețul combustibililor. În acest sens, suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație.” Tot atunci, Nicușor Dan a precizat că România își menține decizia de a nu se implica în conflict și că lucrează cu partenerii internaționali pentru dezescaladare. Context: discuții la nivelul UE despre reducerea prețurilor la energie Anterior, la finalul unei reuniuni a Consiliului European, președintele a spus că la nivelul Uniunii Europene se caută soluții pentru reducerea prețurilor la energie. Potrivit declarațiilor sale, Comisia Europeană a fost deschisă la mecanisme precum plafonarea prețului gazului sau amânarea unor termene legate de atingerea țintelor de emisii. În același context, el a menționat și propunerea Comisiei Europene privind „un pachet de 30 de miliarde de euro” pentru modernizarea rețelelor și interconectarea între state. [...]
Înfrângerea Fidesz deschide o fază de reorganizare politică în Ungaria , după ce Viktor Orbán a recunoscut public amploarea eșecului și a anunțat o „reînnoire completă” a taberei național-conservatoare, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul sugerează o repoziționare internă cu efecte directe asupra modului în care va funcționa opoziția și asupra stabilității scenei politice de la Budapesta. În primul interviu după alegeri, acordat postului ungar Hirado , Orbán a descris rezultatul drept o înfrângere „clară”, cu o magnitudine „mare”, și a susținut că dreapta maghiară „nu mai poate continua să existe în forma de până acum”, fiind necesară o reconstrucție care depășește granițele partidului său, Fidesz. „Comunitatea de dreapta nu mai poate continua să existe în forma de până acum. Este nevoie de o reînnoire completă. O epocă politică s-a încheiat.” Ce schimbări spune Orbán că urmează în Fidesz Orbán a indicat o reorganizare majoră în interiorul partidului, inclusiv la nivel de resurse umane și criterii de selecție pentru noua etapă politică. El a afirmat că partidul va fi „reorganizat complet” și că oamenii care au intrat acum în Parlament „nu sunt neapărat cei de care partidul are nevoie” în continuare. Totodată, liderul ungar a spus că își asumă integral responsabilitatea pentru eșec. „Eu sunt președintele partidului. Trebuie să îmi asum acest lucru 100%, cu totul.” De ce a pierdut Fidesz, în lectura premierului Orbán a declarat că se aștepta ca prezența mare la vot să avantajeze Fidesz, însă scrutinul ar fi mobilizat mai ales un electorat de protest. A mai recunoscut că mesajul adversarului său, Péter Magyar , a fost „mai puternic” și că Fidesz trebuie să înțeleagă de ce alegătorii au preferat oferta politică a rivalului. Pe tema acuzațiilor de corupție, Orbán a respins ideea că ar fi tolerat corupția, dar a admis că ostentația și „imaginea de lux” afișată de unii apropiați ar fi putut cântări politic. Rezultatul alegerilor și noua majoritate După aproape 16 ani la conducerea guvernului, Viktor Orbán a pierdut alegerile parlamentare. Potrivit datelor prezentate, după numărarea a aproape 99% dintre secțiile de vot, partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a obținut 138 de mandate din 199 (53,6% din voturi), în timp ce Fidesz a obținut 55 de mandate (37,8%). Prezența la vot a fost aproape 80%, descrisă ca record. În discursul de după victorie, Péter Magyar a declarat: „Împreună am eliberat Ungaria”. Ce spune Orbán despre viitorul său Întrebat dacă va rămâne în prim-plan, Orbán a lăsat deschisă inclusiv varianta retragerii, afirmând că nu va decide singur și că va accepta rolul pe care i-l va cere „comunitatea” sa politică. În același interviu, el a susținut și că vechile categorii ideologice s-ar fi estompat, prezentând competiția politică drept una între „patrioți” și „globaliști/Bruxelles”. [...]
Nicușor Dan spune că PSD încalcă protocolul coaliției cerând schimbarea premierului înainte de aprilie 2027 , ceea ce ridică un risc de instabilitate politică în interiorul guvernării, într-un moment în care rotația la Palatul Victoria ar urma să aibă loc abia anul viitor, potrivit Agerpres . Președintele a admis joi că, „în acest moment”, PSD încalcă acordul din coaliția de guvernare prin solicitarea de a schimba premierul înainte de rotativa programată pentru aprilie 2027. Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că informațiile publice se limitează la această poziționare și la motivul invocat pentru încălcarea protocolului. [...]
PSD amenință cu retragerea miniștrilor din Guvern dacă Ilie Bolojan rămâne premier , ceea ce ar deschide un scenariu de guvern minoritar și un provizorat de 45 de zile, cu efect direct asupra stabilității politice și a capacității executivului de a trece decizii prin Parlament, potrivit G4Media . Declarațiile îi aparțin lui Claudiu Manda , secretarul general al PSD, care a vorbit într-un podcast la EVZ despre intenția partidului de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan și despre condițiile în care PSD ar rămâne sau nu în actuala formulă de guvernare. Manda spune că PSD va face pe 20 aprilie o evaluare internă a guvernării și a premierului. Miza: stabilitatea guvernării și riscul unui blocaj parlamentar Manda afirmă că PSD „nu vrea să mai continue cu domnul Bolojan”, dar susține că partidul nu își dorește ieșirea din „coaliția pro-europeană”. În același timp, el condiționează continuarea colaborării de schimbări în modul de lucru al coaliției și de o mai bună preluare a propunerilor PSD, invocând lipsa de dialog a premierului și posibilitatea „reevaluării mecanismului de decizie”. În argumentația sa, liderul PSD invocă deteriorarea situației economice și încălcarea a două „linii roșii” cu care partidul ar fi intrat la guvernare: să nu scadă puterea de cumpărare și să nu scadă investițiile. Termenul invocat: 48–72 de ore și scenariul de 45 de zile Potrivit lui Manda, dacă premierul nu face „primul gest de responsabilitate”, PSD ar urma să stabilească un termen de „48 de ore, 72 de ore” în care situația să fie tranșată politic. În varianta în care Bolojan ar insista să rămână, PSD ar urma să își retragă miniștrii din Guvern. Manda discută și despre un posibil „provizorat” de 45 de zile al Guvernului fără PSD, perioadă după care ar trebui să treacă prin Parlament „un alt guvern”, printr-un vot. El sugerează că, în acest interval, ar putea exista și o moțiune de cenzură inițiată de AUR sau de PSD. Mesaj către USR și UDMR: sprijinul pentru un guvern minoritar ar trebui reconfirmat în Parlament În același context, Manda transmite că, dacă se ajunge la un guvern minoritar provizoriu, acesta tot va avea nevoie de un vot în Parlament pentru a se încheia perioada de 45 de zile, menționând explicit USR în discuția despre susținerea unei astfel de formule. El spune că îi este „greu să creadă” că USR și UDMR ar rămâne într-un guvern minoritar. Ce urmează, potrivit lui Manda Manda mai afirmă că, „la un moment dat”, președintele Nicușor Dan ar trebui să medieze între „puterile pro-europene”, în condițiile în care conflictul din coaliție ar escalada. În paralel, PSD își programează pentru 20 aprilie evaluarea internă a guvernării și a premierului, moment care ar putea seta formal următorii pași politici. [...]
Nicuşor Dan leagă vizita în SUA de „dinamica geopolitică”, dar pune accentul pe consolidarea parteneriatului, inclusiv prin discuţii economico-financiare la nivel guvernamental , potrivit news.ro . Preşedintele a spus că „crede” că va face vizita în acest an, însă a subliniat că „totul este în dinamică” în actualul context geopolitic. Întrebat la Europa FM dacă mai merge în SUA anul acesta, şeful statului a indicat că, dincolo de calendarul unei vizite, contează evoluţia relaţiei bilaterale. În acest sens, el a menţionat că „chiar azi” sunt „trei sau patru miniştri” în Statele Unite pentru discuţii „la nivelul trezoreriei” şi al „marilor bănci de investiţii” — un indiciu că dialogul include şi componente financiare, nu doar politice. Vizita la Casa Albă , condiţionată de un „program comun” Nicuşor Dan a arătat că o vizită „la cel mai înalt nivel” necesită coordonare între părţi. „O vizită necesită un program comun.” El a descris vizita drept „vârful simbolic” al unei relaţii care, în esenţă, se sprijină pe „documente, contracte” şi „angajamente reciproce”, domenii în care a spus că există progres „consistent”. Mesajul politic: parteneriatul e „important” pentru ambele părţi Preşedintele a insistat că România are nevoie de parteneriatul cu SUA şi „invers”, parteneriatul cu România este important pentru Statele Unite. În acelaşi timp, a delimitat tema de eventuale interpretări în cheie de politică internă, spunând că aceasta ar fi „o altă discuţie”. [...]
Un proiect de lege depus în Parlament ar extinde interdicția de „fumat” la vape și tutun încălzit în toate spațiile publice închise , ceea ce ar obliga operatorii din HoReCa, retail (malluri) și transport să aplice aceleași reguli ca pentru țigările clasice, potrivit Digi24 . Inițiativa este depusă de deputata USR Diana Stoica și senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu și vizează interzicerea utilizării țigărilor electronice, a vape-urilor și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în toate spațiile publice închise. În forma actuală, legislația interzice fumatul doar în cazul arderii tutunului, iar pentru aceste dispozitive există restricții doar în mijloacele de transport în comun. Printre co-inițiatori se află și senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel (medic) și senatoarea PNL Maria Gabriela Horga, ceea ce sugerează o susținere transpartinică pentru modificarea regulilor. Ce se schimbă în definiția „fumatului” și unde s-ar aplica interdicția Proiectul urmărește redefinirea noțiunii de „fumat” astfel încât să includă inhalarea aerosolilor rezultați din încălzirea sau vaporizarea produselor care conțin tutun, nicotină sau alte substanțe destinate inhalării, cu excepția celor de uz medical. Odată extinsă definiția, interdicția ar urma să se aplice în toate spațiile publice închise, inclusiv: la locul de muncă; în transportul public. Argumentele invocate de inițiatori și organizații medicale Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a susținut, potrivit unui comunicat de presă al USR citat de Digi24, că efectele acestor produse sunt „cel puțin la fel de nocive” și că includerea lor explicită în definiție ar reduce interpretările și confuziile, pentru a limita expunerea pasivă. Diana Stoica a legat proiectul de indicatori de sănătate publică și a spus că inițiativa vine în contextul unei petiții semnate de peste 64.000 de persoane, menționând petiția Declic . În sprijinul argumentației, inițiatorii invocă avertismente ale Organizației Mondiale a Sănătății privind aerosolii „second-hand” proveniți din țigările electronice, care pot crește nivelul particulelor fine în spațiile închise, precum și studii europene care ar indica deteriorarea calității aerului și simptome iritative la persoanele expuse. La nivel național, Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Cardiologie au semnalat că prezentarea țigărilor electronice drept „alternativă sănătoasă” este problematică și au indicat existența unor efecte nocive, inclusiv la adolescenți. Ce urmează Proiectul modifică Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Digi24 nu precizează în material un calendar de dezbatere sau vot, astfel că momentul intrării în vigoare depinde de parcursul legislativ în Parlament. [...]
