Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan spune că PSD încalcă protocolul coaliției cerând schimbarea premierului înainte de aprilie 2027, ceea ce ridică un risc de instabilitate politică în interiorul guvernării, într-un moment în care rotația la Palatul Victoria ar urma să aibă loc abia anul viitor, potrivit Agerpres.
Președintele a admis joi că, „în acest moment”, PSD încalcă acordul din coaliția de guvernare prin solicitarea de a schimba premierul înainte de rotativa programată pentru aprilie 2027.
Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că informațiile publice se limitează la această poziționare și la motivul invocat pentru încălcarea protocolului.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan exclude numirea unui premier PSD într-o coaliție cu AUR , într-un moment în care ruptura dintre PSD și PNL riscă să împingă guvernarea spre formule parlamentare alternative, cu efect direct asupra stabilității politice și a agendei economice (inclusiv PNRR ), potrivit G4Media . În interviul acordat la Europa FM, președintele a spus că, în scenariul unei coaliții PSD-AUR, ar trebui să numească un premier PSD, lucru pe care îl respinge categoric: „Aici pot să vă dau un răspuns foarte ferm: ar trebui să numesc un premier PSD. Eu nu o voi face niciodată.” Ce înseamnă poziționarea președintelui în criza PSD–PNL În disputa dintre PSD și premierul Ilie Bolojan (PNL), Nicușor Dan afirmă că încearcă să rămână mediator și susține că nu are „un atribut constituțional” pentru a interveni direct într-un conflict între partide. El anticipează o perioadă de negocieri în care „răspunsul la criză” va veni de la PSD și PNL, iar el va „invita la calm”. Președintele a spus că este posibil și un guvern minoritar, dar a punctat că acesta ar avea nevoie, la un moment dat, de susținere parlamentară. În același context, a afirmat că Ilie Bolojan „a spus public că nu va demisiona”. Contextul imediat: referendumul intern din PSD În material este menționat că PSD organizează luni, 20 aprilie, un referendum intern cu circa 5.000 de lideri locali și centrali, care vor vota electronic dacă partidul îl mai susține pe Ilie Bolojan ca premier. Președintele a mai spus că se așteaptă la o perioadă în care partidele să încerce un acord politic inclusiv pe „acțiuni parlamentare pe PNRR”, urmat de un dialog care „se va soluționa cu un acord”. Alte declarații relevante din interviu, cu impact pe justiție și instituții Pe tema numirilor din justiție, Nicușor Dan a respins ideea unui „troc politic” cu PSD și a spus că „legea interzice”. Între numele invocate (Cerbu, Chiriac, Miron), a afirmat că are „mare încredere” în Cristina Chiriac și a negat acuzația că aceasta ar fi ascuns probe în cazul episcopului de Huși, oferind propria explicație despre contextul imaginilor și evoluția ulterioară a dosarului. Totodată, a spus că de la Codrin Miron, noul șef DIICOT, așteaptă „o luptă cu marile rețele de droguri, nu cu micii consumatori” și că se așteaptă la „primele rezultate în șase luni”. Separat, președintele a afirmat că „nu crede că mai departe de o lună” ar urma să aibă loc referendumul în justiție (în sensul consultării corpului magistraților, așa cum reiese din interviu). Pe subiectul numirilor la șefia serviciilor secrete, a spus că speră să le facă „în curând” și că este „puțin peste 50%” în negocierile cu coaliția pe aceste numiri. În privința raportului privind anularea alegerilor, a declarat că va fi făcut public și că „anul acesta vom ieși cu raportul”. În ceea ce o privește pe Laura Codruța Kovesi, întrebat despre posibile abuzuri în mandatele acesteia la DNA și Parchetul General, a spus că „ar înclina să creadă” că au existat abuzuri, dar a ridicat problema lipsei unui raport care să documenteze acuzațiile. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude un guvern PSD-AUR și pune presiunea soluției pe coaliție , în condițiile în care criza PSD–PNL riscă să blocheze decizii cu miză de stabilitate financiară, potrivit HotNews . Invitat la Europa FM, șeful statului a spus că „toate variantele sunt în acest moment pe masă”, dar a subliniat că nu are „un atribut constituțional” pentru a interveni în unele scenarii. Criza din coaliție: „răspunsul va veni de la cele două partide” Nicușor Dan a afirmat că este „evident” că Ilie Bolojan nu va demisiona ca urmare a cererii PSD, iar deznodământul depinde de cele două partide din coaliție. Președintele a descris disputa ca fiind, deocamdată, una internă între PSD și PNL, în care rolul său este limitat până când o soluție ajunge în zona atribuțiilor prezidențiale. În același timp, el a acuzat o revenire la „o luptă de uzură” între taberele pro-occidentale, după ce „a trecut șocul și sperietura” legate de ce ar fi putut urma după alegerile parlamentare din 2024. Șeful statului a spus că încearcă să rămână mediator, argumentând că alegerea unei tabere ar fi „cea mai simplă” opțiune, dar nu ar rezolva problema de fond. Linia roșie: guvern PSD cu sprijin AUR Președintele a spus că nu exclude posibilitatea unui guvern minoritar, cu condiția să existe susținere parlamentară. În schimb, a exclus explicit scenariul unui guvern PSD-AUR, formulând o poziție fără echivoc: „Pentru asta ar trebui să numesc un premier PSD care să-mi spună că are susținere AUR. Asta nu voi face niciodată.” Miza invocată: „sustenabilitate financiară” și colaborare pro-occidentală În intervenția sa, Nicușor Dan a descris societatea post-alegeri ca fiind împărțită în trei blocuri (30% „reformist” PNL–USR, 30% „PSD conservator” și 40% „o direcție antioccidentală”) și a susținut că, în acest mandat parlamentar, forțele pro-occidentale ar trebui să colaboreze „pentru a da sustenabilitate financiară României și pentru a progresa”. Al doilea mandat și raportul despre alegerile prezidențiale din 2024 Întrebat despre speculațiile privind o eventuală competiție viitoare cu Ilie Bolojan, președintele a negat și a spus că își dorește, „de principiu”, un al doilea mandat, dar că nu își ghidează acțiunile actuale prin această miză electorală. Totodată, el a afirmat că raportul promis privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 va fi făcut public „anul acesta” și a susținut că Călin Georgescu „a fost sprijinit de o structură susținută de Federația Rusă”, adăugând că vor exista „lucruri noi” care vor fi prezentate public. Președintele a caracterizat interferențele ca fiind de o intensitate „excepțională” în România, comparativ cu alte cazuri internaționale. [...]
PSD se pregătește să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan pe 20 aprilie, un pas care poate declanșa rapid o criză guvernamentală și turbulențe economice ; G4Media trece în revistă scenariile prin care social-democrații ar putea forța schimbarea executivului și consecințele posibile în piață. Decizia urmează să fie luată prin vot electronic, de la ora 17:00, de aproape 5.000 de lideri centrali și locali ai PSD (șefi de organizații județene, primari, viceprimari, președinți de consilii județene, parlamentari, consilieri județeni și președinți de filiale comunale sau orășenești). Dacă votul ar menține sprijinul pentru Bolojan, criza s-ar închide rapid, iar inițiatorul ei, Sorin Grindeanu, ar ieși slăbit politic, notează publicația. Ce urmează dacă PSD votează „anti-Bolojan” Potrivit informațiilor prezentate, pasul imediat ar fi retragerea miniștrilor PSD, a vicepremierului și a secretarului general al guvernului, urmată de solicitarea ca premierul să demisioneze pe motiv că și-a pierdut majoritatea politică. De aici, analiza descrie două variante: Demisia premierului , care ar deschide negocieri pentru un nou guvern (fie cu aceeași coaliție, fie cu o altă majoritate conturată în jurul președintelui Nicușor Dan). Totuși, scenariul este considerat puțin probabil în contextul în care Bolojan a spus într-un interviu din 27 martie că „nu se pune problema demisiei”. Rămânerea lui Bolojan la Palatul Victoria fără miniștrii PSD , ceea ce ar muta conflictul pe două planuri: unul de imagine (acuzații reciproce privind prelungirea crizei și efectele economice) și unul decizional, unde PSD ar avea la îndemână o soluție rapidă: moțiunea de cenzură. Instrumentele parlamentare și riscul de blocaj Dacă Bolojan refuză să demisioneze, el poate conduce 45 de zile cu miniștri interimari, înlocuindu-i pe cei PSD. G4Media amintește că, în această situație, guvernul nu trebuie să treacă printr-un vot de învestitură „în integralitate”, fiind vorba de o remaniere prin schimbarea componentei politice; votul ar fi necesar doar pentru noii miniștri, în linie cu o decizie a Curții Constituționale (504/2019) . Chiar dacă Parlamentul ar respinge noii miniștri propuși, guvernul nu ar cădea automat: premierul poate numi alți interimari pentru încă 45 de zile, perioadă în care executivul își păstrează capacitatea de a adopta ordonanțe de urgență. O astfel de prelungire a interimatului ar putea însă „paraliza” funcționarea statului, potrivit analizei. Moțiunea de cenzură: singura cale sigură de a-l înlătura În scenariul în care Bolojan rămâne în funcție, PSD ar putea încerca să dărâme guvernul prin moțiune de cenzură, dar cu un cost politic major: ar avea nevoie de voturile partidelor extremiste din opoziție (AUR, SOS, POT, PACE). În plus, pentru PSD ar conta și „cine depune primul” moțiunea (PSD sau AUR), din rațiuni de imagine și de evitare a unei subordonări simbolice față de George Simion. O moțiune adoptată ar duce la căderea guvernului și la declanșarea negocierilor pentru o nouă majoritate. G4Media notează că, în acest punct, devin posibile inclusiv formule precum un guvern PSD-AUR sau un guvern PSD sprijinit de AUR în Parlament, deși nu poate fi anticipat acum ce combinație ar rezulta. De ce contează economic și ce rol poate avea președintele Miza imediată este stabilitatea, într-un moment în care România are deja presiuni bugetare. Analiza avertizează că o criză politică ar putea amplifica problemele economice prin creșterea costurilor de împrumut, amânarea investițiilor pe fond de incertitudine și presiune pe cursul de schimb. În ecuație intră și președintele Nicușor Dan, care ar putea influența deznodământul prin poziționarea sa. Până acum, el a cerut stabilitatea coaliției și a insistat pe necesitatea accelerării absorbției fondurilor din PNRR până la termenul-limită de 31 august, iar despre susținerea premierului a indicat că aceasta „trebuie să vină din Parlament”, conform Constituției. [...]
Întâlnirea Grindeanu–Nicușor Dan de la Cotroceni ridică miza unei posibile ruperi a coaliției , înaintea ședinței PSD de luni în care partidul decide dacă îi retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Conform informațiilor din articol, discuția dintre președintele PSD, Sorin Grindeanu , și președintele Nicușor Dan a avut loc joi, înainte ca liderul social-democrat să plece în Maramureș, unde urmează întâlniri cu membri ai partidului, în pregătirea consultării interne programate luni, 20 aprilie, când se va decide „soarta guvernării”. În aceeași logică, cu o zi înainte, și premierul Ilie Bolojan ar fi fost la Cotroceni pentru discuții cu șeful statului, întâlnire care ar fi durat aproximativ două ore. Potrivit Digi24, Nicușor Dan ar fi dorit să se întâlnească cu fiecare lider politic al coaliției înainte de ședința PSD de luni. Ce urmărește PSD și ce scenariu e pe masă Digi24 notează că PSD ar fi stabilit deja un plan pentru schimbarea guvernării, care ar urma să se concretizeze luni, 20 aprilie. Miza este forțarea premierului să demisioneze prin retragerea sprijinului politic. În scenariul descris, dacă până la următoarea ședință de Guvern de joi, 23 aprilie, Ilie Bolojan nu demisionează, miniștrii PSD ar putea demisiona în bloc. Planul a fost prezentat public și de secretarul general al PSD, Claudiu Manda, într-un interviu pentru Evz.ro, potrivit articolului. El a susținut că, dacă PSD retrage sprijinul, iar premierul nu pleacă, miniștrii social-democrați vor demisiona pentru a forța schimbarea premierului. De ce contează Succesiunea întâlnirilor de la Cotroceni, înaintea deciziei PSD din 20 aprilie, indică o etapă de consultări politice cu potențial direct asupra stabilității guvernării: fie se ajunge la o demisie a premierului, fie la o ieșire a PSD de la guvernare prin demisii în bloc ale miniștrilor, dacă scenariul descris de Digi24 se confirmă în zilele următoare. [...]
PSD amenință cu retragerea miniștrilor din Guvern dacă Ilie Bolojan rămâne premier , ceea ce ar deschide un scenariu de guvern minoritar și un provizorat de 45 de zile, cu efect direct asupra stabilității politice și a capacității executivului de a trece decizii prin Parlament, potrivit G4Media . Declarațiile îi aparțin lui Claudiu Manda , secretarul general al PSD, care a vorbit într-un podcast la EVZ despre intenția partidului de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan și despre condițiile în care PSD ar rămâne sau nu în actuala formulă de guvernare. Manda spune că PSD va face pe 20 aprilie o evaluare internă a guvernării și a premierului. Miza: stabilitatea guvernării și riscul unui blocaj parlamentar Manda afirmă că PSD „nu vrea să mai continue cu domnul Bolojan”, dar susține că partidul nu își dorește ieșirea din „coaliția pro-europeană”. În același timp, el condiționează continuarea colaborării de schimbări în modul de lucru al coaliției și de o mai bună preluare a propunerilor PSD, invocând lipsa de dialog a premierului și posibilitatea „reevaluării mecanismului de decizie”. În argumentația sa, liderul PSD invocă deteriorarea situației economice și încălcarea a două „linii roșii” cu care partidul ar fi intrat la guvernare: să nu scadă puterea de cumpărare și să nu scadă investițiile. Termenul invocat: 48–72 de ore și scenariul de 45 de zile Potrivit lui Manda, dacă premierul nu face „primul gest de responsabilitate”, PSD ar urma să stabilească un termen de „48 de ore, 72 de ore” în care situația să fie tranșată politic. În varianta în care Bolojan ar insista să rămână, PSD ar urma să își retragă miniștrii din Guvern. Manda discută și despre un posibil „provizorat” de 45 de zile al Guvernului fără PSD, perioadă după care ar trebui să treacă prin Parlament „un alt guvern”, printr-un vot. El sugerează că, în acest interval, ar putea exista și o moțiune de cenzură inițiată de AUR sau de PSD. Mesaj către USR și UDMR: sprijinul pentru un guvern minoritar ar trebui reconfirmat în Parlament În același context, Manda transmite că, dacă se ajunge la un guvern minoritar provizoriu, acesta tot va avea nevoie de un vot în Parlament pentru a se încheia perioada de 45 de zile, menționând explicit USR în discuția despre susținerea unei astfel de formule. El spune că îi este „greu să creadă” că USR și UDMR ar rămâne într-un guvern minoritar. Ce urmează, potrivit lui Manda Manda mai afirmă că, „la un moment dat”, președintele Nicușor Dan ar trebui să medieze între „puterile pro-europene”, în condițiile în care conflictul din coaliție ar escalada. În paralel, PSD își programează pentru 20 aprilie evaluarea internă a guvernării și a premierului, moment care ar putea seta formal următorii pași politici. [...]
Nicuşor Dan leagă vizita în SUA de „dinamica geopolitică”, dar pune accentul pe consolidarea parteneriatului, inclusiv prin discuţii economico-financiare la nivel guvernamental , potrivit news.ro . Preşedintele a spus că „crede” că va face vizita în acest an, însă a subliniat că „totul este în dinamică” în actualul context geopolitic. Întrebat la Europa FM dacă mai merge în SUA anul acesta, şeful statului a indicat că, dincolo de calendarul unei vizite, contează evoluţia relaţiei bilaterale. În acest sens, el a menţionat că „chiar azi” sunt „trei sau patru miniştri” în Statele Unite pentru discuţii „la nivelul trezoreriei” şi al „marilor bănci de investiţii” — un indiciu că dialogul include şi componente financiare, nu doar politice. Vizita la Casa Albă , condiţionată de un „program comun” Nicuşor Dan a arătat că o vizită „la cel mai înalt nivel” necesită coordonare între părţi. „O vizită necesită un program comun.” El a descris vizita drept „vârful simbolic” al unei relaţii care, în esenţă, se sprijină pe „documente, contracte” şi „angajamente reciproce”, domenii în care a spus că există progres „consistent”. Mesajul politic: parteneriatul e „important” pentru ambele părţi Preşedintele a insistat că România are nevoie de parteneriatul cu SUA şi „invers”, parteneriatul cu România este important pentru Statele Unite. În acelaşi timp, a delimitat tema de eventuale interpretări în cheie de politică internă, spunând că aceasta ar fi „o altă discuţie”. [...]
