Știri
Știri din categoria Externe
Refuzul Palatului Élysée de a permite o percheziție a Poliției ridică miza unei anchete privind atribuirea unor contracte publice de milioane de euro, într-un dosar care pune sub presiune modul în care sunt verificate cheltuielile și procedurile din jurul ceremoniilor oficiale, potrivit Adevărul.
Anchetatorilor li s-a refuzat accesul în incinta Palatului Élysée, iar administrația prezidențială a invocat imunitatea șefului statului. În schimb, oficialii au transmis că anumite documente administrative pot fi furnizate la cerere, în măsura în care nu țin de atribuțiile oficiale ale președintelui, relatează Politico.
„Anchetatorilor li s-a spus că documentele referitoare la personalul Palatului Elysée, care nu au legătură cu atribuțiile oficiale ale președintelui și, prin urmare, pot fi divulgate, le vor fi furnizate la cerere”, a declarat un oficial al Palatului Élysée.
Procuratura financiară națională din Franța a confirmat că tentativa de percheziție se înscrie într-o anchetă mai amplă privind atribuirea unor contracte pentru organizarea de ceremonii oficiale. Suspiciunile vizează posibile fapte de:
În centrul investigației se află firma Shortcut Events, care ar fi primit în mod repetat contracte pentru organizarea unor evenimente la Panteon, la Paris. Valoarea fiecărei ceremonii ar fi de aproximativ 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei).
Anchetatorii analizează și posibile legături între Shortcut Events și Centre des Monuments Nationaux, instituția care administrează patrimoniul istoric național.
Dincolo de acuzațiile investigate, refuzul accesului anchetatorilor în Palatul Élysée mută discuția în zona limitelor operaționale ale anchetelor atunci când sunt implicate instituții aflate sub protecția imunității prezidențiale. În practică, asta poate influența ritmul și profunzimea verificărilor în dosare care privesc cheltuieli publice semnificative și atribuiri repetate de contracte.
Recomandate
Franța și Slovacia au blocat prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei , forțând o extindere de avarie de doar o săptămână și readucând în prim-plan vulnerabilitatea deciziilor de politică externă luate prin unanimitate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este scoaterea oligarhului ruso-uzbek Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni. Blocajul a apărut luni, cu câteva zile înainte ca sancțiunile să expire. Pentru a evita prăbușirea întregului regim, ambasadorii statelor membre au convenit o soluție temporară: prelungirea cu o săptămână, până la 22 septembrie, interval în care se caută un compromis. „Consultările vor continua, iar alte discuții sunt așteptate la momentul potrivit”, a transmis președinția irlandeză a Consiliului UE . De ce contează: unanimitatea face regimul de sancțiuni fragil Prelungirea sancțiunilor individuale necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, iar un singur veto poate bloca decizia. Potrivit Financial Times, dacă nu s-ar fi găsit soluția de prelungire cu o săptămână, lipsa unui acord până la termenul-limită ar fi dus la eliminarea de pe listă și a celorlalte persoane și companii sancționate. UE încearcă să prelungească sancțiunile individuale pentru 12 luni, astfel încât să fie aliniate cu sancțiunile economice împotriva Rusiei, deja prelungite pentru un an de liderii europeni în luna iunie. Miza politică: cazul Usmanov și schimbarea de poziție a Franței Slovacia cere de mai mult timp scoaterea lui Alisher Usmanov de pe lista de sancțiuni, însă intrarea Franței în acest demers i-a surprins pe diplomații europeni, deoarece Parisul nu se alăturase anterior. Un diplomat a descris demersul Franței drept „uimitor”, conform relatării. Oficial, Franța a invocat un motiv de „securitate națională”, fără detalii publice. Un diplomat francez a declarat pentru Euronews că Parisul are „o problemă separată legată de securitatea națională” și că dorește să răspundă pozitiv unor parteneri internaționali care au făcut demersuri în cazul lui Usmanov. Financial Times scrie, citând persoane familiarizate cu negocierile, că poziția Franței ar putea avea legătură cu un posibil acord pentru eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Potrivit FT, acordul nu este final și ar depinde de acceptul tuturor statelor membre pentru scoaterea lui Usmanov de pe lista de sancțiuni. Franța a refuzat să comenteze informațiile despre acest posibil schimb sau situația cetățenilor francezi aflați în Azerbaidjan. Nemulțumirea unor diplomați europeni este redată de FT printr-o declarație a unui înalt diplomat european: „Asta ar însemna nu doar o recompensă pentru Rusia, ci și o recompensă pentru încarcerarea unor europeni.” Cine este Usmanov și ce urmează până la 22 septembrie Usmanov a fost sancționat de UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei, Consiliul UE susținând că are „legături deosebit de apropiate” cu Vladimir Putin și interese în sectoare importante ale economiei ruse. Omul de afaceri respinge acuzațiile și a deschis procese în state europene pentru a contesta sancțiunile. Majoritatea statelor membre continuă să se opună scoaterii lui Usmanov de pe listă. Luxemburgul susține prelungirea sancțiunilor, dar, potrivit FT, a transmis că, dacă Usmanov va fi scos de pe listă, atunci și Mihail Fridman ar trebui să fie tratat similar. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat ideea relaxării sancțiunilor, afirmând că Usmanov și Fridman sunt „exact genul de oameni de afaceri ruși” care ar trebui să facă pași concreți împotriva războiului și cerând partenerilor europeni să nu ofere noi oportunități unor oameni de afaceri apropiați sistemului de la Moscova, în timp ce economia Ucrainei este afectată de atacurile rusești. [...]
Pagubele din bazele SUA lovite de Iran ridică nota de plată a războiului și expun vulnerabilități operaționale , potrivit Antena 3 , care relatează despre imagini trimise presei de militari americani, sub protecția anonimatului, din mai multe baze din Orientul Mijlociu. Fotografiile publicate de CBS News (informație atribuită în material Agerpres, care citează AFP) arată distrugeri în baze americane din regiune în timpul fazei active a războiului dintre Statele Unite și Iran: un avion distrus, corturi sfâșiate și barăci militare spulberate. Un militar citat de CBS a susținut că „sunt pagube importante” care nu au fost comunicate publicului american și a invocat incapacitatea apărării americane de a opri rachetele balistice lansate de Teheran. Ce spune raportul Pentagonului: clădiri și aeronave afectate în mai multe țări Inspectorul General al Pentagonului a publicat un raport în care se arată că CENTCOM (Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu) a semnalat daune importante la instalațiile americane. Conform detaliilor citate, loviturile iraniene „au avariat sau distrus sute de clădiri și structuri” la baze americane din: Kuweit Bahrain Qatar Emiratele Arabe Unite Arabia Saudită Irak Oman Iordania În același context, sursa citată indică faptul că „zeci de avioane americane au fost distruse sau avariate”. Costuri: 33,4 miliarde de dolari, fără reparațiile infrastructurii Raportul Inspectorului General menționează că la sfârșitul lunii iunie costul războiului în Iran ajunsese la 33,4 miliarde de dolari (aprox. 150 miliarde lei) , însă acest bilanț preliminar nu include costurile de reparare a infrastructurii . Separat, în material este menționată și pierderea a aproape 60 de aeronave și echipamente în valoare de 3,7 miliarde de dolari (aprox. 16,7 miliarde lei) , în opt țări, conform aceluiași raport. Context: escaladare regională și șoc pe piața petrolului Potrivit informațiilor prezentate, SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului la 28 februarie, obiectivul declarat fiind împiedicarea Teheranului de a obține armă nucleară, acuzație pe care Republica Islamică a negat-o. Iranul a ripostat cu lovituri în regiune și prin blocarea Strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru comerțul cu hidrocarburi, ceea ce, conform materialului, a dus la explozia prețului petrolului. În paralel, influencerul și antreprenorul Mario Nawfal a redistribuit pe X imaginile difuzate de CBS și a citat un militar care a afirmat: „Nu apărăm aceste baze, ci doar privim cum sunt distruse.” Imaginile descrise în material includ, între altele, avarii la Baza Aeriană Prince Sultan (Arabia Saudită) și la Camp Buehring și Camp Arifjan (Kuweit), inclusiv la o clădire dintr-un centru logistic american din regiune. [...]
Decizia SUA de a scoate Venezuela de pe „lista neagră” antidrog, după peste 20 de ani, schimbă cadrul de cooperare și condiționalitate în regiune , iar Washingtonul transmite că ar putea aplica aceeași logică și Columbiei, în funcție de rezultate, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a afirmat că SUA au retras Venezuela de pe lista țărilor care „nu au reușit să combată în mod evident” traficul ilegal de droguri, pentru prima dată din 2005. În declarația citată, Trump a spus că măsura vine pe fondul cooperării cu guvernul interimar de la Caracas, cooperare care „dă roade”, inclusiv în cazul eliminării liderului bandei „Tren de Aragua”, cunoscut ca „Nino Guerrero”. În decizia prezidențială publicată de Departamentul de Stat , Trump a condiționat menținerea schimbării de „progrese continue și măsurabile” ale guvernului interimar în desființarea grupurilor „narcoteroriste” și în stoparea traficului de droguri prin Venezuela. Semnal pentru Columbia: posibilă ridicare a statutului, dar cu condiții Trump a indicat că ar putea lua în considerare retragerea Columbiei de pe aceeași listă, după alegerea președintelui Abelardo De La Espriella. Potrivit declarației, criteriul ar fi ca, „în cursul anului următor”, Columbia să înregistreze progrese în „eradicarea agresivă” a culturilor de coca și în destructurarea rețelelor „narcoteroriste”. Contextul menționat este că anul trecut Trump a inclus Columbia pe listă, invocând lipsa de rezultate în combaterea producției de cocaină, pe fondul unor schimburi de acuzații cu președintele de atunci, Gustavo Petro. Agerpres notează că Trump l-a susținut pe De La Espriella, care a preluat funcția în august și a promis măsuri dure în materie de securitate. Ce rămâne neschimbat: statutul de „hub” de tranzit/producție Chiar și după această decizie, SUA continuă să considere Venezuela și Columbia drept „importante centre de tranzit” sau „mari producătoare” de droguri, alături de o listă mai largă de state, între care Afganistan, Bahamas, Belize, Bolivia, Myanmar, China, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Haiti, Honduras, India, Jamaica, Laos, Mexic, Nicaragua, Pakistan, Panama și Peru. [...]
Summitul Trump–Xi din 23 septembrie are șanse limitate să reducă presiunea economică și riscurile din lanțurile de aprovizionare , pentru că rivalitatea SUA–China a devenit structurală, iar diplomația „de lider la lider” nu mai poate produce o schimbare de fond, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Affairs . Miza pentru companii și piețe este că Washingtonul și Beijingul rămân blocate într-o competiție strategică în care „presiunea economică” și folosirea lanțurilor de aprovizionare ca instrument geopolitic au devenit elemente permanente. În acest cadru, chiar și întâlnirile la cel mai înalt nivel pot, în cel mai bun caz, să gestioneze tensiunile pe termen scurt, nu să reseteze relația . De ce nu mai funcționează „marea înțelegere” Analiza pleacă de la ideea că succesul unor momente diplomatice din secolul XX a creat așteptarea că lideri puternici pot rezolva rivalități majore prin negocieri directe. În cazul SUA–China, însă, summitul din mai de la Beijing nu a produs „nicio descoperire diplomatică decisivă”, deși ar fi putut contribui la o stabilitate fragilă și la reducerea riscului unei escaladări imediate. Publicația notează că limitările sunt duble: diferențe structurale între cele două state (interese, ideologii, sisteme politice); limite personale și politice ale celor doi lideri: Xi ar vedea compromisurile ca potențiale semne de slăbiciune, iar Trump ar avea un stil imprevizibil, oscilând între apropiere personală și retorică agresivă. În aceste condiții, reapariția speranțelor înaintea summitului de la Washington, programat să înceapă pe 23 septembrie, ar trebui temperată, pentru că aceleași constrângeri care au limitat rezultatele întâlnirii din mai rămân valabile. Lanțurile de aprovizionare, instrument de presiune între superputeri Un punct central al analizei este că rivalitatea a intrat într-o fază în care ambiguitatea, presiunea economică și controlul asupra sectoarelor și resurselor critice sunt folosite pentru a obține avantaj. Fiecare parte încearcă să exploateze pârghiile pe care le are în economie și în lanțurile de aprovizionare pentru a exercita presiune asupra celeilalte, ceea ce menține incertitudinea pentru mediul de afaceri. „Factorul încrederii” și limitele diplomației personale Textul compară contextul actual cu episoade istorice în care dialogul SUA–China a avansat atunci când a existat suficientă convergență strategică și când liderii au reușit să construiască încredere. În prezent, chiar dacă există uneori o aparență de camaraderie, Trump și Xi nu par să aibă baza comună necesară pentru o relație personală de încredere care să ajute la rezolvarea problemelor de fond. În plus, analiza susține că, înaintea summitului din mai, ar fi existat puține pregătiri diplomatice capabile să fixeze o agendă coerentă, iar Beijingul ar avea motive să creadă că poziția americană poate fluctua în funcție de instinctele lui Trump și de dinamica întâlnirii. Ce se poate obține realist din summitul din 23 septembrie Concluzia prezentată este că, atâta timp cât Trump și Xi conduc cele două țări, summiturile lor pot livra cel mult managementul rivalității . În scenariul negativ, dezamăgirile și neînțelegerile de după astfel de întâlniri pot amplifica tensiunile, într-o relație în care instrumentele economice și lanțurile de aprovizionare rămân parte din confruntarea strategică. [...]
Serviciile germane de informații spun că s-a intensificat o campanie de dezinformare atribuită Rusiei, cu potențial de a afecta încrederea în procesele democratice , potrivit G4Media , care citează presa germană și declarații ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV) . BfV, agenția germană de informații interne, a declarat pentru ziarul economic Handelsblatt că „de la sfârșitul lunii iunie 2026, frecvența acestor activități a crescut și mai mult”. Ținta menționată este cancelarul Friedrich Merz, iar autoritățile germane atribuie răspândirea dezinformărilor Rusiei. Cum arată campaniile și unde circulă Potrivit informațiilor citate, campaniile includ frecvent videoclipuri realizate astfel încât să pară publicate de instituții media cunoscute. Distribuția are loc în principal pe X și pe alte platforme de socializare. BfV indică drept actori implicați în diseminarea conținutului două entități menționate în mod explicit: așa-numita campanie „Matrioșka ”; grupul propagandist Storm-1516. Context: legătura Storm-1516 – Rusia, stabilită oficial în 2025 Guvernul german a stabilit oficial o legătură între Storm-1516 și Rusia în decembrie 2025, după ce ar fi constatat că grupul a răspândit dezinformări în contextul alegerilor naționale din Germania din februarie 2025. De ce contează: ținta declarată este influențarea deciziei publice BfV a descris pentru Handelsblatt obiectivul acestor campanii ca fiind: „escaladarea tensiunilor sociale, subminarea încrederii în procesele democratice și influențarea formării opiniei publice și a procesului decizional”. Informațiile din material nu includ măsuri concrete anunțate de autorități sau o evaluare cantitativă a amplorii fenomenului; concluzia principală rămâne creșterea frecvenței activităților de dezinformare după finalul lunii iunie 2026 și atribuirea lor Rusiei. [...]
Interceptarea de către Norvegia a două bombardiere rusești înarmate arată o creștere a presiunii operaționale în nordul NATO , după ce două Tu-95MS echipate cu rachete de croazieră au zburat deasupra apelor internaționale din Mările Barents și Norvegiei, iar două avioane norvegiene F-35 au decolat pentru monitorizare, potrivit Mediafax . Agențiile rusești TASS și RIA Novosti au relatat că două bombardiere strategice Tu-95MS, înarmate cu rachete de croazieră Kh-101 , au efectuat marți un zbor de aproximativ cinci ore în spațiul aerian internațional, la nord de Norvegia, informație preluată de Le Figaro. Trimiterea avioanelor F-35 pentru interceptare este atribuită ziarului norvegian Barents Observer. Ministerul rus al Apărării a descris misiunea drept o „patrulă programată” și, citat de TASS, a precizat că bombardierele au fost escortate de avioane de vânătoare Su-33 ale Marinei Ruse. Tot ministerul a susținut că „avioane de vânătoare străine” au urmărit bombardierele în anumite faze ale zborului. În același timp, Moscova afirmă că zborurile respectă reglementările internaționale privind utilizarea „spațiului aerian neutru”. Totuși, potrivit informațiilor din articol, aeronavele erau echipate cu rachete Kh-101, armament folosit în mod regulat de armata rusă împotriva țintelor din războiul din Ucraina, iar imaginile publicate de Ministerul Apărării rus arată rachetele montate sub aripi. Bombardierele ar fi decolat de la baza aeriană Olenya din Peninsula Kola, la sud de Murmansk. Ce a făcut Norvegia și unde s-a desfășurat zborul Norvegia a ridicat de la sol două avioane F-35 de la baza aeriană Evenes pentru a monitoriza formațiunea rusă, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Bombardierele au rămas, însă, în spațiul aerian internațional, deasupra apelor Mării Barents și ale Norvegiei. Publicația notează că astfel de patrule rusești deasupra apelor internaționale din Arctica și Atlanticul de Nord sunt efectuate în mod curent de forțele aeriene strategice ale Moscovei. [...]
