Știri
Știri din categoria Externe
Refuzul Palatului Élysée de a permite o percheziție a Poliției ridică miza unei anchete privind atribuirea unor contracte publice de milioane de euro, într-un dosar care pune sub presiune modul în care sunt verificate cheltuielile și procedurile din jurul ceremoniilor oficiale, potrivit Adevărul.
Anchetatorilor li s-a refuzat accesul în incinta Palatului Élysée, iar administrația prezidențială a invocat imunitatea șefului statului. În schimb, oficialii au transmis că anumite documente administrative pot fi furnizate la cerere, în măsura în care nu țin de atribuțiile oficiale ale președintelui, relatează Politico.
„Anchetatorilor li s-a spus că documentele referitoare la personalul Palatului Elysée, care nu au legătură cu atribuțiile oficiale ale președintelui și, prin urmare, pot fi divulgate, le vor fi furnizate la cerere”, a declarat un oficial al Palatului Élysée.
Procuratura financiară națională din Franța a confirmat că tentativa de percheziție se înscrie într-o anchetă mai amplă privind atribuirea unor contracte pentru organizarea de ceremonii oficiale. Suspiciunile vizează posibile fapte de:
În centrul investigației se află firma Shortcut Events, care ar fi primit în mod repetat contracte pentru organizarea unor evenimente la Panteon, la Paris. Valoarea fiecărei ceremonii ar fi de aproximativ 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei).
Anchetatorii analizează și posibile legături între Shortcut Events și Centre des Monuments Nationaux, instituția care administrează patrimoniul istoric național.
Dincolo de acuzațiile investigate, refuzul accesului anchetatorilor în Palatul Élysée mută discuția în zona limitelor operaționale ale anchetelor atunci când sunt implicate instituții aflate sub protecția imunității prezidențiale. În practică, asta poate influența ritmul și profunzimea verificărilor în dosare care privesc cheltuieli publice semnificative și atribuiri repetate de contracte.
Recomandate
Cancelarul Friedrich Merz respinge reducerea zborurilor ca soluție climatică și leagă viitorul aviației de competitivitate , susținând că Germania trebuie să rămână dependentă de transportul aerian pentru a-și păstra statutul de economie orientată spre afaceri, potrivit Digi24 . Merz a declarat, miercuri, la Frankfurt, la ceremonia care a marcat 100 de ani de la înființarea Lufthansa , că „a zbura mai puțin nu este o opțiune pentru Germania ca loc pentru afaceri”. În aceeași intervenție, cancelarul a indicat direcțiile pe care le vede necesare pentru menținerea acestei dependențe: tehnologii „sustenabile, ecologice”, „costuri reduse” și „o competitivitate mai mare”. Mesajul economic: aviația, tratată ca infrastructură strategică Cancelarul a numit Lufthansa „importantă din punct de vedere strategic” și a spus că operatorul aerian „a modelat imaginea Germaniei mai mult decât orice altă companie”. În acest context, Merz i-a mulțumit explicit directorului general Carsten Spohr pentru faptul că, „pentru prima dată”, compania și-a recunoscut pe deplin rolul în timpul erei naziste. Context operațional: greve în aviație, pe fundalul ceremoniei În paralel cu evenimentul aniversar, Lufthansa și pasagerii săi se confruntă cu greve ale echipajelor de zbor. Potrivit relatării dpa, citată de Agerpres, participanții la ceremonie nu au fost, în general, afectați de protestele care aveau loc în exterior. [...]
China a transmis că va sprijini Cuba împotriva „diplomației coercitive” a SUA , într-un mesaj care menține tensiunea geopolitică în jurul insulei și consolidează linia Beijingului de contestare a presiunilor americane, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută miercuri de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , în cadrul unei conferințe de presă. El a afirmat că Beijingul „se opune ferm diplomației coercitive” și că va sprijini Cuba în „păstrarea suveranității sale naționale” și în „rezistența sa la ingerințele străine”. În relatarea citată de Agerpres, informația este atribuită agenției AFP . Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile suplimentare despre contextul exact al „presiunilor și amenințărilor persistente” invocate nu sunt accesibile din textul public disponibil. [...]
Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif , începe miercuri un turneu de patru zile în Arabia Saudită, Qatar și Turcia, pe fondul eforturilor diplomatice legate de negocierile din Orientul Mijlociu , potrivit Mediafax . Miza vizitelor este susținerea demersurilor diplomatice înaintea unei posibile a doua runde de discuții. Ministerul Afacerilor Externe de la Islamabad a transmis că vizitele vor avea loc în perioada 15–18 aprilie 2026, iar deplasările în Arabia Saudită și Qatar sunt descrise drept întâlniri „în context bilateral”, conform comunicatului citat. Turcia: participare la Forumul Diplomatic de la Antalya În Turcia, Shehbaz Sharif urmează să participe la Forumul Diplomatic de la Antalya și să aibă întâlniri bilaterale cu președintele Recep Tayyip Erdogan și cu alți lideri, în marja evenimentului, potrivit aceleiași surse. Context: discuții pentru o a doua rundă de negocieri Mediafax notează că prima sesiune de negocieri desfășurată în weekendul anterior la Islamabad a lăsat deschisă continuarea dialogului, însă divergențele au blocat o înțelegere. Ulterior, oficialii pakistanezi au propus ca o a doua rundă să aibă loc tot la Islamabad, propunere aflată în analiză la administrația SUA. În paralel, presa americană a relatat miercuri dimineață că diplomații încearcă, prin canale neoficiale, să organizeze a doua rundă de negocieri. [...]
Republica Moldova își întărește capacitatea diplomatică printr-o restructurare a Ministerului Afacerilor Externe, care include un serviciu dedicat relației cu România și încă 35 de posturi noi , potrivit TVR Info . Măsura vine pe fondul creșterii volumului de lucru cu peste 20% în 2025 și al intensificării cooperării externe. Guvernul de la Chișinău a votat miercuri reorganizarea ministerului și crearea a două servicii noi în subordinea instituției: Serviciul relații cu România și Serviciul diplomație cibernetică , informație transmisă de tvrmoldova.md (link în sursă). De ce contează: România devine o relație gestionată „dedicat”, nu la pachet Ministrul de Externe, Mihai Popșoi , a justificat înființarea unui serviciu separat pentru România prin limitările actuale de personal: referentul de țară – „persoana-cheie” în relațiile bilaterale – acoperă în prezent 6-7 state. „În cazul României, ideal ar fi şi cu alte state cu care avem relaţii foarte strânse, este imperios necesar să avem această unitate, un serviciu dedicat relaţiilor cu România.” În argumentația sa, Popșoi a legat nevoia de resurse suplimentare de așteptările cetățenilor privind integrarea europeană, diplomația economică și consolidarea relațiilor cu diaspora. Presiune operațională: puțini consulari, volum mare de servicii Republica Moldova are 60 de angajați consulari în misiuni diplomatice, iar anul trecut aceștia au oferit peste 200.000 de servicii consulare, conform informațiilor din material. În acest context, autoritățile indică necesitatea creșterii capacității instituționale. Ce se schimbă în organigramă și când Hotărârea prevede ajustări structurale punctuale, inclusiv: crearea Serviciului relații cu România; crearea Serviciului diplomație cibernetică; reorganizarea Direcției diplomație economică, „în conformitate cu bunele practici” din ministerele de externe ale statelor membre UE; majorarea statului de personal cu 35 de unități. Noile funcții urmează să fie create treptat în următorii ani. Potrivit sursei, extinderea personalului este justificată și de extinderea numărului de tratate internaționale și de intensificarea cooperării externe. [...]
Regatul Unit își crește sprijinul militar pentru Ucraina printr-un pachet care combină finanțare de sute de milioane de lire și o livrare record de drone, într-o mișcare cu impact direct asupra capacității de aprovizionare cu armament și asupra industriei britanice de apărare, potrivit Digi24 . Miercuri, la Washington, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves urmează să confirme un ajutor de 752 de milioane de lire sterline (1,02 miliarde de dolari, aprox. 4,7 miliarde lei) pentru Kiev, înaintea unei întâlniri cu premierul ucrainean Iulia Sviridenko. Suma este parte a unui împrumut de 3,36 miliarde de lire sterline și este destinată achiziției de armament, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, sisteme de apărare antiaeriană și drone. 120.000 de drone, inclusiv modele cu rază lungă și capabilități maritime În paralel, la Berlin, ministrul britanic al apărării John Healey urmează să anunțe, în cadrul reuniunii Grupului de contact privind apărarea Ucrainei , „cel mai mare număr de drone” oferit vreodată de Regatul Unit Ucrainei: 120.000 de unități. Pachetul include, potrivit informațiilor din material: drone de atac cu rază lungă de acțiune; drone de recunoaștere; drone logistice; drone cu capabilități maritime. O parte importantă a livrărilor ar urma să fie acoperită de producția unor companii din Regatul Unit, ceea ce indică și o componentă operațională pentru industria britanică de apărare, prin comenzi și capacități de producție orientate către echipamente „testate în luptă”. Mesajul Londrei: finanțare pentru achiziții și presiune asupra Rusiei Rachel Reeves a legat sprijinul financiar de nevoia Ucrainei de a-și susține apărarea, iar John Healey a argumentat creșterea livrărilor de drone prin necesitatea de a întări capacitatea forțelor ucrainene de a riposta. „Această finanțare va ajuta la livrarea echipamentului militar de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva războiului neprovocat al Rusiei”, a declarat Reeves. „Această creștere semnificativă a numărului de drone testate în luptă va oferi forțelor ucrainene capacitatea de care au nevoie pentru a-și apăra poporul și pentru a riposta împotriva agresiunii rusești”, a declarat John Healey. Informațiile sunt prezentate de Digi24 pe baza relatării dpa, preluată de Agerpres. [...]
Republica Moldova își fixează ieșirea juridică din CSI la 8 aprilie 2027 , după expirarea termenului de 12 luni de la notificarea transmisă secretariatului organizației de la Minsk, potrivit G4Media . Mișcarea are o componentă practică deja consumată – Chișinăul spune că nu mai participă de ani buni la reuniunile politice – dar miza imediată este separarea dintre retragerea din structurile statutare și păstrarea unor acorduri economice. Vicepremierul Mihai Popșoi a declarat, după o ședință a guvernului de la Chișinău, că autoritățile au primit confirmarea de primire a notificării, ceea ce declanșează calendarul formal al retragerii. În același timp, el a susținut că, „din punct de vedere practic”, Republica Moldova „deja nu mai” face parte din CSI, invocând neparticiparea la evenimentele politice și la alte reuniuni considerate nealiniate intereselor țării. Ce se schimbă în plan economic: acorduri păstrate, tratate revizuite Deși denunță acordurile „fundamentale” ale CSI, Republica Moldova intenționează să rămână parte a mai multor acorduri economice, a precizat Popșoi, indicând drept reper „experiența Georgiei”, care ar fi procedat similar. În paralel, Chișinăul derulează o revizuire a tratatelor încheiate în cadrul CSI. Potrivit datelor prezentate: din totalul de 283 de acorduri CSI , 71 au fost deja denunțate; aproximativ 60 sunt „în proces de examinare”. Pașii instituționali și justificarea politică Pe 2 aprilie, parlamentul de la Chișinău a aprobat, în a doua lectură, denunțarea Acordului de constituire a CSI, precum și a Protocolului și Statutului organizației, ceea ce, conform informațiilor citate, marchează retragerea din organele statutare ale CSI. Decizia a fost inițiată de Ministerul Afacerilor Externe, care a argumentat că valorile și principiile CSI nu mai sunt respectate, în special în privința integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor. Autoritățile fac trimitere la acțiunile Federației Ruse în regiune, inclusiv războiul împotriva Ucrainei și prezența militară ilegală în Transnistria. Ce urmează Din perspectiva calendarului legal, data-cheie este 8 aprilie 2027 , când expiră cele 12 luni de la notificare. Până atunci, procesul de „curățare” a portofoliului de acorduri – cu denunțări și evaluări în curs – rămâne principalul instrument prin care Chișinăul separă ieșirea politică din CSI de menținerea unor aranjamente economice considerate utile. [...]
