Știri
Știri din categoria Politică
Presiunea internă asupra lui Keir Starmer riscă să declanșeze o nouă schimbare de premier în Marea Britanie, într-un moment în care guvernul încearcă să împingă înainte proiecte cu miză economică și industrială, inclusiv intervenția statului pentru protejarea locurilor de muncă, potrivit Adevărul.
Aproape 80 de deputați laburiști și-ar fi exprimat public lipsa de încredere în liderul partidului, iar mai mulți membri ai Cabinetului ar fi sugerat că Starmer ar trebui să stabilească un calendar pentru plecarea din funcție. Printre numele vehiculate ca participanți la discuții despre viitorul premierului apar ministrul de Interne, Yvette Cooper, și ministrul Justiției, Shabana Mahmood.
Criza s-a adâncit după demisia a patru colaboratori ministeriali și înlocuirea altor șase de către Downing Street, în contextul în care unii dintre aceștia și-au anunțat sprijinul pentru schimbarea conducerii partidului. Tensiunile vin și pe fondul rezultatelor slabe ale laburiștilor la alegerile locale de săptămâna trecută, interpretate ca un semnal de alarmă pentru conducere.
În încercarea de a-și consolida poziția, Starmer a susținut luni un discurs în care a promis că va conduce Partidul Laburist în următoarele alegeri generale și a recunoscut nemulțumirea alegătorilor. Totodată, a avertizat că o nouă schimbare de lider ar putea arunca țara într-o perioadă de instabilitate politică.
În același discurs, premierul a readus în prim-plan teme economice și industriale: a vorbit despre relații mai apropiate cu Europa și a anunțat că guvernul va avansa proiectul de naționalizare completă a companiei British Steel. Starmer a mai confirmat că executivul pregătește legislație pentru intervenția statului, cu scopul de a proteja locurile de muncă și industria britanică.
Marți dimineață, Starmer urma să participe la reuniunea săptămânală cu membrii Cabinetului, descrisă de presa britanică drept un posibil moment de confruntare directă. Potrivit Sky News, mai mulți miniștri intenționează să îi transmită că și-a pierdut sprijinul unei părți importante din partid.
Deocamdată, niciunul dintre potențialii succesori menționați în spațiul public nu s-a alăturat oficial rebeliunii: vicepremierul Angela Rayner, ministrul Sănătății Wes Streeting și primarul Manchesterului, Andy Burnham au evitat să ceară public demisia. Totuși, o declarație a Angelei Rayner despre „schimbările de care țara are nevoie” a fost interpretată ca o nouă presiune asupra liderului laburist.
Un comentariu citat din BBC arată că, în ultimii patru ani, Regatul Unit a avut deja patru premieri: Boris Johnson, Liz Truss, Rishi Sunak și Keir Starmer. În această cheie, miza politică imediată pentru Starmer nu este doar revolta internă, ci și percepția că nu mai reușește să mobilizeze electoratul într-un moment în care Partidul Laburist încearcă să contracareze ascensiunea Reform UK.
Pentru moment, Starmer insistă că nu intenționează să demisioneze, însă reuniunea Cabinetului este prezentată ca unul dintre cele mai dificile momente ale mandatului său și ar putea influența decisiv continuitatea conducerii guvernului.
Recomandate
Andy Burnham , singurul candidat rămas pentru a-i succeda lui Keir Starmer , exclude alegeri anticipate , semnalând continuitate politică în Regatul Unit până la termenul legal din 2029, potrivit Kyiv Post . El spune că, dacă va prelua funcția de prim-ministru, va guverna pe baza manifestului laburist din 2024, inclusiv a angajamentelor fiscale asumate atunci. Într-o sesiune „Ask Me Anything” pe Reddit, Burnham a răspuns „nu” la întrebarea privind convocarea unui scrutin anticipat și a indicat că intenționează să lucreze după programul electoral din 2024. Documentul includea reguli fiscale și promisiunea de a nu crește taxele pe veniturile din muncă, contribuțiile de asigurări sociale (national insurance) sau cotele de TVA. Ce înseamnă pentru agenda internă: stabilitate și puține schimbări fiscale pe termen scurt Mesajul central este că noua conducere laburistă ar urma să evite o resetare rapidă prin alegeri și să păstreze cadrul de politici deja votat în 2024. În plan intern, Burnham a mai spus că susține reforma sistemului electoral majoritar, argumentând că reprezentarea proporțională ar încuraja colaborarea între partide într-un context de fragmentare a votului. Politica externă: menținerea sprijinului pentru Ucraina și apropiere de UE Burnham a afirmat că va menține „100%” din nivelul actual al sprijinului pentru Ucraina și a indicat intenția de a urmări relații mai strânse între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În paralel, Starmer a declarat, într-un interviu pentru BBC, că viitorul șef al guvernului nu va putea reduce implicarea internațională în favoarea exclusivă a problemelor interne, pe fondul unui context global mai volatil. „Oricine va fi succesorul meu, se va confrunta cu același conflict global. (...) Trăim într-o lume mai periculoasă și mai volatilă decât oricând în viața mea.” Calendarul succesiunii la conducerea Laburistă Starmer și-a anunțat demisia pe 22 iunie, după pierderea sprijinului în rândul parlamentarilor laburiști, pe fondul rezultatelor slabe la alegerile locale și regionale din mai. Potrivit informațiilor din articol, Burnham a revenit în Camera Comunelor printr-un scrutin parțial în circumscripția Makerfield, ceea ce a deschis calea pentru o provocare la conducere. Starmer rămâne în funcție până la finalizarea procedurii. Comitetul Executiv Național al partidului a programat deschiderea nominalizărilor pentru 9 iulie, iar noul lider ar urma să fie stabilit înainte ca parlamentul să revină din vacanța de vară, în septembrie. După anunțul demisiei, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a mulțumit lui Starmer pentru cooperare și sprijinul acordat Ucrainei. [...]
Comisia Europeană vrea să schimbe din toamnă regulile de achiziții publice, astfel încât prețul să conteze mai puțin, iar criteriile industriale să poată direcționa „miliarde de euro” către producția din UE , potrivit Economica . Miza este una de reglementare cu impact economic: piața achizițiilor publice din Uniune înseamnă cheltuieli de 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 15% din PIB-ul UE. Ce se schimbă în licitațiile europene Stéphane Séjourné , vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus la un forum economic la Aix-en-Provence că 30% din criteriile de atribuire la licitațiile europene nu vor mai viza prețul. În loc, vor cântări mai mult: inovația; „preferința europeană”; reziliența; decarbonizarea (reducerea emisiilor); clauzele sociale. Oficialul a indicat că această reorientare ar însemna „reorientarea a miliarde de euro”, în condițiile în care achizițiile publice sunt un instrument major de politică economică. De ce împinge Bruxelles-ul politica industrială în centrul deciziilor Obiectivul declarat al reformei este adaptarea modelului european pentru a-l proteja într-un mediu comercial internațional care se schimbă rapid. Séjourné a legat această schimbare de priorități de două presiuni externe: „problemele concurenței neloiale din partea Chinei” și utilizarea tarifelor vamale de către Statele Unite. În acest context, el a susținut că, dacă „modelele de concurență” ale marilor puteri diferă de cele ale Europei, atunci „o anumită politică industrială trebuie încorporată în politica de concurență”. Preferința europeană: auto și energie curată, cu obligații de producție în UE Pe lângă reforma licitațiilor, Séjourné a indicat că „preferința europeană” este deja folosită ca instrument în sectoare precum tehnologiile auto și cele de energie curată, măsură care a fost adoptată de Comisia Europeană și se află la Parlamentul European. Potrivit declarațiilor sale, ar urma să existe obligații de achiziție și de producție europeană pentru anumite componente, cu exemple punctuale: o parte din panourile fotovoltaice instalate în UE ar trebui să fie produse în Europa; același principiu ar urma să se aplice și reactoarelor nucleare; în auto, regula menționată este că atunci când fondurile publice europene sunt folosite pentru achiziția unui vehicul, mașina trebuie să fie „europeană”, adică cel puțin 70% din componente să fie fabricate în UE. Argumentul Comisiei: risc de scădere a conținutului european și a producției auto Séjourné a justificat măsurile printr-un scenariu în care, „dacă nu se face nimic”, ponderea componentelor europene din mașinile fabricate în UE (în prezent „în jur de 75%”) ar coborî la 40–50% în intervalul 2030–2035. El a mai spus că producția auto din UE este acum de aproximativ 12 milioane de vehicule, dar ar putea scădea la 8–9 milioane până în 2035 dacă tendința nu este corectată, concomitent cu reducerea conținutului de componente europene. [...]
Premierul ungar Peter Magyar vrea să limiteze la 12 ani mandatele parlamentarilor , o schimbare cu potențial de a reseta regulile de acces și menținere în putere în legislativ, potrivit Agerpres . Propunerea a fost făcută sâmbătă și este inclusă într-un pachet mai amplu de reforme constituționale. Concret, măsura ar introduce o limită de 12 ani pentru perioada în care un membru al parlamentului își poate exercita funcția. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din acest material, detalii despre celelalte elemente ale pachetului de reforme, calendarul legislativ sau mecanismul exact de implementare. Informația este relatată de dpa, conform aceleiași surse. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan a legat explicit securitatea României de parteneriatul strategic cu SUA , mulțumind militarilor americani și aliaților NATO pentru contribuția la siguranța țării, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de Ziua Independenței Statelor Unite , într-o postare pe Facebook. Bolojan a descris Statele Unite drept o națiune care „a influențat semnificativ evoluția lumii moderne” și a amintit că, „de 250 de ani”, SUA reprezintă „un simbol al libertății, al democrației și al egalității de șanse”. Securitate: mulțumiri pentru militarii americani și aliații NATO În același mesaj, premierul interimar a subliniat importanța relației bilaterale România–SUA, pe care o consideră „esențială pentru securitatea și dezvoltarea României”. El a punctat direct rolul militar al parteneriatului: „Pentru România, parteneriatul strategic cu Statele Unite contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea țării noastre. Mulțumesc militarilor americani care, alături de cei ai țărilor NATO și de cei români, contribuie la siguranța României” Bolojan a adăugat mulțumiri și diplomaților implicați în consolidarea relației bilaterale. Componenta economică și rolul diasporei Pe lângă dimensiunea de securitate, premierul interimar a menționat și contribuția mediului economic și a comunităților româno-americane la întărirea legăturilor dintre cele două state: „Mulțumesc companiilor americane pentru investițiile și locurile de muncă create în țara noastră și comunităților româno-americane pentru punțile construite în acești ani.” În final, Bolojan și-a exprimat încrederea în evoluția relațiilor bilaterale și a transmis un mesaj de felicitare pentru Ziua SUA și „prietenia româno-americană”. Linkuri înrudite din aceeași publicație: Adevărul , Adevărul . [...]
Blocadele anti-AfD au avut efect limitat la congresul din Erfurt , în condițiile în care mobilizarea din stradă a fost sub așteptări , potrivit Focus . Mai mulți activiști s-au lipit sâmbătă dimineață de șinele de tramvai pentru a perturba sosirea participanților la congresul AfD, însă acțiunea „nu a mers conform planului”. Protestatarii au ocupat inclusiv un tronson pe care, conform relatării, nu circula niciun tramvai încă de la început, ceea ce a redus impactul blocadei. Un demonstrant citat de publicație a spus că obiectivul nu era oprirea completă a congresului, ci întârzierea lui și transmiterea unui semnal de solidaritate către persoanele care se simt amenințate de AfD. „Nu vrem să-i desființăm complet. Nu vrem să împiedicăm complet. Vrem să întârziem. Și vrem să le arătăm oamenilor care sunt masiv amenințați de AfD că nu sunt singuri.” Mobilizare sub estimări și întârzieri care nu s-au produs Pentru congresul AfD de două zile, programat între 4 și 5 iulie, în capitala landului Turingia erau așteptați până la 50.000 de contramanifestanți, însă ar fi fost prezenți „doar” aproximativ 15.000, potrivit aceleiași surse. Ținta declarată a activiștilor veniți la Erfurt a fost „întârzierea masivă” a desfășurării evenimentului, dar acest lucru „nu a reușit, aparent”. O altă participantă la protest a descris situația drept „frustrantă”, conform Focus . Măsuri logistice care au redus vulnerabilitatea delegaților Un detaliu relevant pentru eficiența protestelor ține de organizare: sâmbătă dimineață a devenit cunoscut că întregul comitet federal al AfD a înnoptat într-un hotel aflat pe terenul centrului expozițional (Messegelände), ceea ce ar fi putut limita expunerea la blocaje pe traseele de acces din oraș. [...]
Donald Trump a reluat retorica anticomunistă în pragul zilei de 4 iulie , într-un discurs cu accente naționaliste care vizează direct climatul politic intern din SUA, potrivit Al Jazeera . În intervenția sa, președintele american a spus că „comunismul este o amenințare mortală la adresa libertății americane”, mesaj transmis înaintea celebrărilor de Ziua Independenței. Discursul a fost susținut în Dakota de Sud , la un eveniment organizat în apropierea monumentului Mt. Rushmore, în fața unei mulțimi de susținători care l-au aplaudat, notează publicația. Al Jazeera mai relatează că Trump a descris într-o notă sumbră disidența politică din SUA, conturând o imagine tensionată a dezbaterii interne, într-un moment simbolic – evenimentul dedicat împlinirii a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite. [...]
