Știri
Știri din categoria Politică
Presiunea internă asupra lui Keir Starmer riscă să declanșeze o nouă schimbare de premier în Marea Britanie, într-un moment în care guvernul încearcă să împingă înainte proiecte cu miză economică și industrială, inclusiv intervenția statului pentru protejarea locurilor de muncă, potrivit Adevărul.
Aproape 80 de deputați laburiști și-ar fi exprimat public lipsa de încredere în liderul partidului, iar mai mulți membri ai Cabinetului ar fi sugerat că Starmer ar trebui să stabilească un calendar pentru plecarea din funcție. Printre numele vehiculate ca participanți la discuții despre viitorul premierului apar ministrul de Interne, Yvette Cooper, și ministrul Justiției, Shabana Mahmood.
Criza s-a adâncit după demisia a patru colaboratori ministeriali și înlocuirea altor șase de către Downing Street, în contextul în care unii dintre aceștia și-au anunțat sprijinul pentru schimbarea conducerii partidului. Tensiunile vin și pe fondul rezultatelor slabe ale laburiștilor la alegerile locale de săptămâna trecută, interpretate ca un semnal de alarmă pentru conducere.
În încercarea de a-și consolida poziția, Starmer a susținut luni un discurs în care a promis că va conduce Partidul Laburist în următoarele alegeri generale și a recunoscut nemulțumirea alegătorilor. Totodată, a avertizat că o nouă schimbare de lider ar putea arunca țara într-o perioadă de instabilitate politică.
În același discurs, premierul a readus în prim-plan teme economice și industriale: a vorbit despre relații mai apropiate cu Europa și a anunțat că guvernul va avansa proiectul de naționalizare completă a companiei British Steel. Starmer a mai confirmat că executivul pregătește legislație pentru intervenția statului, cu scopul de a proteja locurile de muncă și industria britanică.
Marți dimineață, Starmer urma să participe la reuniunea săptămânală cu membrii Cabinetului, descrisă de presa britanică drept un posibil moment de confruntare directă. Potrivit Sky News, mai mulți miniștri intenționează să îi transmită că și-a pierdut sprijinul unei părți importante din partid.
Deocamdată, niciunul dintre potențialii succesori menționați în spațiul public nu s-a alăturat oficial rebeliunii: vicepremierul Angela Rayner, ministrul Sănătății Wes Streeting și primarul Manchesterului, Andy Burnham au evitat să ceară public demisia. Totuși, o declarație a Angelei Rayner despre „schimbările de care țara are nevoie” a fost interpretată ca o nouă presiune asupra liderului laburist.
Un comentariu citat din BBC arată că, în ultimii patru ani, Regatul Unit a avut deja patru premieri: Boris Johnson, Liz Truss, Rishi Sunak și Keir Starmer. În această cheie, miza politică imediată pentru Starmer nu este doar revolta internă, ci și percepția că nu mai reușește să mobilizeze electoratul într-un moment în care Partidul Laburist încearcă să contracareze ascensiunea Reform UK.
Pentru moment, Starmer insistă că nu intenționează să demisioneze, însă reuniunea Cabinetului este prezentată ca unul dintre cele mai dificile momente ale mandatului său și ar putea influența decisiv continuitatea conducerii guvernului.
Recomandate
Mesajul lui Nicușor Dan despre UE a redeschis o discuție incomodă: România câștigă net din Uniune, dar Europa are vulnerabilități care se traduc în riscuri economice și de securitate , potrivit HotNews . În jurul discursurilor președintelui, ținute de Ziua Europei și reluate ulterior la conferința „ Black Sea and Balkans Security Forum ”, s-a format o controversă care nu a vizat atât mesajele pro-europene, cât faptul că șeful statului a vorbit explicit și despre „greșelile” Europei. Publicația notează că reacțiile au mers dincolo de critică și au inclus suspiciuni privind o „agendă ascunsă”, inclusiv acuzații că ar încerca o poziționare de tip „pro-MAGA”, acuzație la care președintele a răspuns că politica externă a României nu se schimbă. Bilanțul financiar invocat: România, beneficiar net al UE Un punct central din intervențiile lui Nicușor Dan a fost argumentul economic: România ar fi plătit 36 de miliarde de euro și ar fi încasat 110 miliarde de euro, adică un câștig net de 74 de miliarde de euro, conform cifrelor citate în articol. Din suma totală primită, președintele a indicat că 45 de miliarde de euro au mers către agricultură și dezvoltarea satelor românești. „Europa a făcut greșeli”: energie, apărare, mediu În același registru, Nicușor Dan a enumerat o serie de decizii europene pe care le consideră erori, cu efecte directe asupra economiei și securității: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe gaz ieftin din Rusia; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe mai multe subiecte. În logica prezentată, miza nu este contestarea proiectului european, ci discutarea realistă a vulnerabilităților, inclusiv a dependențelor energetice și a capacității de apărare. Relația cu SUA: „parteneriat corect, solid, echitabil” HotNews reține și formularea președintelui despre relația transatlantică: Europa și România ar avea nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” cu Statele Unite, iar România ar susține o astfel de direcție. În articol apare și un exemplu din actualitatea americană, cu trimitere la The Guardian , pentru a ilustra, în contrapunct, ideea că o relație „corectă și echitabilă” nu înseamnă gesturi opace sau tranzacționale. Contextul mai larg: „ Europa se destramă sub ochii noștri ” Titlul articolului trimite la un apel din 2019 semnat de 30 de intelectuali europeni, publicat de The Guardian , care avertiza că „Europa se destramă sub ochii noștri”. Semnatarii susțineau că, în pofida greșelilor și eșecurilor, Europa rămâne „un far” și că valul naționalismului poate fi combătut prin patriotism. Concluzia de fond a textului este că, la șapte ani de la acel apel, „tulburarea este mai extinsă și amenințările sunt mai adânci”, iar una dintre cauze ar putea fi tocmai lipsa unei dezbateri suficient de directe despre problemele Uniunii. [...]
PNL și USR își coordonează agenda legislativă pe PNRR și OCDE , într-un prim test de funcționare a noului bloc parlamentar anunțat de conducerile celor două partide, cu miza de a susține „direcția de reformă” a guvernului Bolojan, potrivit Stirile Pro TV . Marți, la Parlament, liderii celor două grupuri au avut prima ședință comună după anunțul colaborării, pentru a stabili o strategie de coordonare a acțiunilor în perioada următoare. La final, Mircea Abrudean (președintele Senatului și lider PNL) a susținut că blocul PNL–USR ar reprezenta „cea mai puternică forță” din Parlament. Ce urmăresc PNL și USR în Parlament Din declarațiile făcute după întâlnire, prioritățile invocate țin de continuarea reformelor și de proiecte asociate angajamentelor externe ale României, cu accent pe: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde Abrudean a spus că există „9 proiecte de lege” legate de adoptarea unor „jaloane” (ținte asumate în schimbul finanțării); programul SAFE; aderarea la OCDE; continuarea reformelor începute de guvern. „Am avut o întâlnire cu colegii de la USR pentru a ne coordona strategia parlamentară pentru următoarea perioadă. Pe PNRR, avem 9 proiecte de lege care prevăd adoptarea unor jaloane. Al doilea element important, accesarea programului SAFE, aderarea la OCDE, și continuarea reformelor începute de guvern”, a declarat Mircea Abrudean. Căutarea de majorități și următorii pași Abrudean a indicat că PNL și USR vor încerca să atragă sprijin și din afara celor două partide pentru proiectele legislative pe care le consideră necesare. „Noi discutăm despre ceea ce ne propunem noi să facem. Împreună suntem cea mai puternică forță din Parlament. Încercăm să aducem lângă noi oameni responsabili din parlament, din toate partidele”, a mai declarat Abrudean. Din partea USR, deputatul Diana Stoica a descris întâlnirea drept începutul colaborării parlamentare și a spus că la următoarea reuniune ar urma să fie stabilit „un set de inițiative legislative” asumate împreună. Totodată, participanții au fost întrebați și despre posibilitatea unui „front comun” în negocierile de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după demiterea lui Ilie Bolojan, însă materialul nu indică o decizie concretă pe acest subiect. [...]
Vizita secretarului general al NATO la București deschide o nouă rundă de discuții la vârf pe agenda de securitate a României , într-un moment în care întâlnirile cu liderii politici locali sunt folosite pentru coordonare și semnal politic în interiorul Alianței, potrivit Antena 3 . Publicația notează că secretarul general al NATO a ajuns la București și că urmează să ia cina cu Nicușor Dan . Materialul nu oferă, însă, detalii despre agenda discuției, temele care vor fi abordate sau eventuale concluzii așteptate în urma întâlnirii. Informația a fost publicată marți, 12 mai 2026, la ora 19:55, conform datelor afișate pe pagina sursei. În lipsa altor precizări în material, nu este clar dacă vizita include și întâlniri instituționale suplimentare sau declarații publice. [...]
România și Polonia transmit că nu își calibrează politica de securitate după promisiunile Moscovei , iar mesajul comun de la Cotroceni indică menținerea unei linii prudente în NATO și UE, în pofida declarațiilor lui Vladimir Putin despre o posibilă apropiere a încheierii războiului din Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, ambii susținând că afirmațiile liderului rus trebuie privite cu scepticism. De ce contează: semnal de continuitate în postura de apărare În esență, cei doi șefi de stat transmit că eventualele mesaje de „pace” venite de la Kremlin nu schimbă evaluarea de securitate a flancului estic. În logica lor, pregătirea militară și coordonarea în formatele NATO, UE și B9 rămân prioritare, indiferent de retorica Moscovei. Ce a spus Karol Nawrocki Președintele Poloniei a afirmat că își dorește o „pace de durată și dreaptă” și a salutat existența negocierilor, dar a subliniat că rămâne sceptic față de declarațiile lui Putin. „Bineînțeles că toți așteptăm o pace de durată și dreaptă în Ucraina și mă bucur că sunt purtate negocieri în această discuție. Însă, în ce privește cuvintele președintelui Rusiei Vladimir Putin, eu sunt sceptic.” Nawrocki a mai spus că analizele serviciilor de securitate ar arăta că Rusia a pierdut de la începutul anului mai mult teritoriu decât a ocupat în Ucraina și a invocat dificultăți economice ale Rusiei. Totodată, a insistat asupra ideii că trebuie precizat „cine este victima” în acest conflict. Ce a spus Nicușor Dan Președintele României a susținut că Vladimir Putin „nu trebuie luat foarte în serios”, amintind că liderul rus ar fi negat anterior intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a afirmat și că, în 2026, poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună decât în anii anteriori, invocând o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Consiliul European , potrivit căreia Ucraina ar fi câștigat pe teren mai mult decât a pierdut în cursul anului 2026. „Pe ce a spus Vladimir Putin, nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus că nu invadează Ucraina, de exemplu (…).” Nicușor Dan a mai declarat că Rusia continuă atacurile, în ciuda afirmațiilor despre o eventuală încetare a focului, și a susținut că documentele de strategie militară ale Rusiei din ultimii ani „nu indică” o dorință de pace pe continentul european. „Noi trebuie să fim pregătiți și asta facem și în formatul acesta bilateral, și în format B9, și în interiorul NATO, și în interiorul Uniunii Europene.” Ce urmează Din declarațiile celor doi lideri reiese că discuțiile bilaterale România–Polonia și coordonarea în formatele B9, NATO și UE vor continua pe linia pregătirii și descurajării, fără a trata drept decisive mesajele publice ale Kremlinului privind încheierea războiului. [...]
AUR vrea să ridice de zece ori plafonul plăților în numerar între firme, până la 50.000 de lei , o schimbare care ar relaxa semnificativ regulile actuale și ar modifica Legea nr. 70/2015, potrivit Mediafax . Proiectul de lege depus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune creșterea plafonului pentru plățile cash de la 5.000 de lei la 50.000 de lei, măsura fiind adresată firmelor și justificată de partid prin nevoia de a „facilita operațiunile de încasări și plăți în numerar”. Ce spune AUR că urmărește prin proiect Potrivit comunicatului AUR citat de Mediafax, inițiativa ar veni „în sprijinul IMM-urilor, al profesiilor liberale și al antreprenorilor” care ar avea „blocaje administrative” și dificultăți generate de restricțiile actuale. În același comunicat, AUR susține că proiectul păstrează măsuri de control pentru combaterea evaziunii fiscale și interzice „fragmentarea artificială a tranzacțiilor” pentru evitarea plafonului, menținând sancțiunile pentru încălcarea legii. Detalii legislative și argumentele din Parlament Gabriel Florea , deputat AUR, a declarat că a fost depus PL-x 110/2026 pentru modificarea Legii nr. 70/2015, astfel încât plafonul plăților cash să fie majorat la 50.000 de lei. În aceeași intervenție, el a afirmat că anul trecut s-au închis „peste 100.000 de firme”, iar anul acesta „aproape 10.000”, susținând că mediul de afaceri este „în colaps”. Deputatul a mai spus că măsura ar fi în concordanță cu „politica europeană” și ar avea ca scop sprijinirea mediului de afaceri. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar sau despre șansele de adoptare ale proiectului. În forma prezentată public, inițiativa rămâne la nivel de propunere legislativă, urmând să fie dezbătută în Parlament. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude alegerile anticipate și mizează pe o rezolvare rapidă a crizei , argumentând că scenariul este greu de declanșat constituțional și că direcția pro-occidentală a României nu este pusă în discuție, potrivit HotNews . Declarațiile vin în contextul blocajului politic de la București și au o miză directă pentru stabilitatea guvernării: șeful statului transmite că nu vede anticipatele ca opțiune realistă și că soluția va fi găsită „destul de rapid”, într-o formulă care păstrează orientarea externă actuală. „Legat de criza noastră politică internă, ea se va rezolva într-o direcție pro-occidentală și într-un termen pe care eu îl apreciez destul de rapid. Nu există vreun risc ca România să se abată de la această direcție pro-occidentală.” De ce respinge anticipatele: „Constituția… destul de complicată” Întrebat despre riscul alegerilor anticipate, Nicușor Dan a spus că nu consideră varianta realistă și a invocat dificultatea procedurală. „ Constituția României este destul de complicată pe scenariul de alegeri anticipate. Nu am avut alegeri anticipate după 1989 și de asta excludem acest scenariu.” Condiția pentru desemnarea premierului: majoritate parlamentară În același context, președintele a precizat că nu va face o desemnare pentru funcția de prim-ministru înainte să se asigure că există o majoritate care să voteze învestirea Guvernului. La consultările de la Cotroceni, spune el, va cere partidelor să indice dacă au o majoritate negociată. „Solicitarea pe care o să o am cu toate delegațiile de partide cu care ne vom întâlni, pentru oricare din propunerile de guvern întrebarea mea va fi dacă au sau nu negociată o majoritate.” Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, înaintea Summitului București 9 de miercuri, cu prilejul întâlnirii cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Contextul diplomatic este prezent, însă mesajul central rămâne unul de procedură internă: fără majoritate, nu va exista o nominalizare de premier, iar anticipatele sunt scoase din calcul. [...]
