Știri
Știri din categoria Politică
Victoria Reform UK la localele din Anglia pune presiune pe politicile privind imigrația și costul vieții, iar semnalul poate conta direct pentru comunitatea românească din Regatul Unit, potrivit unei analize publicate de Fanatik.
Primele rezultate centralizate indică un avans categoric pentru Reform UK, formațiunea de extremă dreapta condusă de Nigel Farage, care a trecut de pragul de 430 de mandate de consilieri locali în Anglia. În comparație, laburiștii premierului Keir Starmer ar avea 255 de mandate, într-un test electoral desfășurat joi, 8 mai, la doi ani de la victoria care l-a adus pe Starmer la putere.
Analiza doctorului în științe politice Cătălin-Gabriel Done, citată de publicație, leagă ascensiunea Reform UK de o ruptură între agenda guvernului și problemele cotidiene ale populației. În acest context, britanicii ar fi sancționat partidele tradiționale pe fondul acumulării de frustrări după Brexit, pandemie și războiul din Ucraina, care au amplificat costurile de trai.
Done descrie o presiune economică și socială crescută asupra păturii de jos și de mijloc și un decalaj mare față de cei bogați, ceea ce a făcut ca mesajele centrate pe facturi și dificultăți imediate să prindă mai bine decât dezbaterile „macro” sau geopolitice.
Pe lângă costul vieții, imigrația a fost una dintre temele dominante. În material se menționează că în ultimii ani peste 200.000 de migranți clandestini ar fi traversat Canalul Mânecii pentru a ajunge în Marea Britanie, subiect care a alimentat tensiuni sociale. Totodată, sunt invocate violențe comise de unii imigranți și dificultăți pentru forțele de ordine în anumite cartiere, pe fondul unei rate crescute a infracționalității.
În lectura expertului, Farage a capitalizat această combinație de presiune economică și nemulțumiri sociale, iar rezultatul localelor ar putea împinge, „într-un viitor apropiat”, la schimbări de politici la nivel central.
Pentru românii din Marea Britanie, miza este dublă: pe de o parte, climatul politic mai dur pe imigrație, pe de altă parte, posibile efecte în piața muncii și în regimul de rezidență. Done amintește că, după Brexit, guvernul conservator a introdus condiționalități care au afectat comunitățile de români, iar aceste politici ar fi continuat și sub laburiști.
În același timp, expertul subliniază rolul economic al românilor în sectoare precum construcțiile, transporturile, agricultura, sănătatea și serviciile, dar spune că există „indicii” că inclusiv o parte dintre românii cu drept de vot ar fi susținut Reform UK — cu precizarea explicită că ar fi necesară o cercetare sociologică aprofundată pentru confirmare.
În material apare și comparația cu AUR, pe fondul temelor suveraniste, anti-establishment și antiimigrație, cu observația specialistului că Farage ar fi „mult mai la extrema dreaptă” decât formațiunea din România.
Keir Starmer a exclus demisia după rezultatul slab și a spus că își asumă responsabilitatea:
„Am pierdut reprezentanți laburiști în întreaga țară. Îmi asum responsabilitatea. (…) Nu am de gând să renunț.”
În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă avansul Reform UK se va traduce în măsuri concrete la nivel central, în special pe imigrație și pe răspunsul guvernului la presiunea costului vieții — două teme cu impact direct asupra forței de muncă străine, inclusiv a românilor.
Recomandate
Slăbirea Ligii la 6% în sondaje riscă să tragă în jos coaliția lui Meloni și să complice calculele pentru următoarele alegeri, într-un moment în care dreapta italiană intră într-o fază de reașezare internă. Potrivit Reuters , declinul lui Matteo Salvini reduce capacitatea coaliției de guvernare de a rămâne competitivă în fața opoziției de centru-stânga, pe fondul tensiunilor din partid și al apariției unor rivali pe flancul drept. Liga, condusă de Salvini din 2013, este creditată acum cu 6% în sondaje, mult sub vârful de 34% obținut la alegerile europene din 2019. Reuters notează că scăderea s-a accelerat după februarie, când un fost aliat al lui Salvini a lansat Futuro Nazionale , un grup desprins care a „depășit” Liga pe dreapta. Efectul de coaliție: Meloni domină, dar partenerul slab apasă scorul comun În timp ce Giorgia Meloni a consolidat votul de dreapta în jurul partidului său, Brothers of Italy, slăbirea Ligii devine o problemă de aritmetică electorală pentru întreaga alianță (Brothers of Italy, Forza Italia și Liga). Șeful institutului de sondare YouTrend , Lorenzo Pregliasco, a declarat că declinul lui Salvini pare unul „natural” după mai bine de un deceniu la conducere, iar atractivitatea anti-sistem a partidului a fost erodată de participarea repetată la guvernare din 2018 încoace. „Nu există lideri pentru toate anotimpurile”, a spus Pregliasco, citat de Reuters. Potrivit YouTrend, coaliția lui Meloni este în urma blocului de centru-stânga, iar scăderea Ligii trage în jos ansamblul alianței, în condițiile în care ceilalți parteneri și-au menținut, în linii mari, propriul bazin electoral. Criză internă în Ligă și lipsă de succesor asumat Reuters descrie o creștere a tensiunilor interne: un oficial al partidului, sub protecția anonimatului, a spus că ședințele interne au devenit tot mai conflictuale, cu critici deschise la adresa lui Salvini. Partidul este împărțit între loialiști și cei care vor revenirea la agenda tradițională, axată pe comunitățile locale din nordul bogat. Analistul Lorenzo De Sio (Universitatea Luiss) afirmă că, deși rivalii interni au câștigat teren pe fondul presiunii asupra lui Salvini, „nimeni nu a ieșit în față” ca succesor. Presa italiană a speculat că Salvini ar putea demisiona înainte de alegeri; între numele vehiculate sunt Luca Zaia (fost guvernator al Veneto) și Massimiliano Fedriga (președintele regiunii Friuli-Venezia Giulia). Pariuri de relansare: autonomie regională, migrație și un bilanț guvernamental contestat Salvini este ministru al transporturilor din 2022, iar Reuters menționează că întârzierile persistente din transportul feroviar i-au afectat reputația, în timp ce proiectul emblematic al unui pod între Sicilia și Calabria a rămas blocat. În încercarea de a-și reveni, aliați ai lui Salvini au sugerat readucerea lui la Interne, portofoliu pe care l-a deținut în 2018–2019 și care i-a crescut atunci popularitatea prin politici anti-migrație. Propunerea a fost primită rece în coaliție, pe fondul schimbării priorităților publice: migrația nu mai este, potrivit sondajelor citate, o temă principală, iar atenția s-a mutat spre inflație, în contextul efectelor economice ale războiului din Iran. Fedriga a spus pentru Reuters că partidul ar trebui să prioritizeze reforma pentru o autonomie mai mare a regiunilor din nord, într-un moment în care alegătorii devin sceptici față de sloganuri. În același timp, un lider important al Ligii, Stefano Candiani, a avertizat că autonomia regională, singură, nu va fi suficientă, invocând creșterea prețurilor la combustibili. Ce urmează Reuters relatează că un miting major planificat pentru începutul lui iulie, lângă Treviso, a fost anulat pentru a câștiga timp în vederea conturării unei strategii de relansare. În paralel, Salvini a câștigat recent un vot intern pentru desemnarea candidatului partidului la primăria Milanului, într-un scrutin așteptat anul viitor, mișcare interpretată de unii ca posibilă ieșire din conducerea națională. Pentru Meloni, miza imediată este menținerea coeziunii și a performanței electorale a coaliției: un partener aflat în declin, fără succesiune clară și cu linie politică disputată, poate deveni un factor de vulnerabilitate în fața opoziției, chiar dacă partidul premierului rămâne dominant în tabăra de dreapta. [...]
PNL-USR-UDMR îl împing pe Siegfried Mureșan ca premier cu miza PNRR , iar europarlamentarul susține că experiența sa de negociator-șef al Parlamentului European pe Mecanismul european de redresare și reziliență îl recomandă pentru a „încheia cu succes” planul, potrivit POLITICO . Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de prim-ministru, afirmă că vrea un guvern „pro-european prin acțiune, nu prin declarații” și spune că are convingerea că românii își doresc modernizare și reforme. PNRR, argumentul central al candidaturii Europarlamentarul afirmă că „urgențele României” sunt exact temele pe care lucrează de ani de zile în Parlamentul European și „la nivel european”, indicând în special zona de buget, economie și reforme. În același context, el își leagă explicit candidatura de capacitatea de a livra rezultatele necesare pentru PNRR, invocând rolul său de negociator-șef al Parlamentului European pentru Mecanismul european de redresare și reziliență (instrumentul UE din care sunt finanțate planurile naționale de redresare). „Știm exact ce e de făcut pentru a încheia cu succes PNRR.” Ce transmite coaliția și ce urmează Mureșan spune că are încredere că, alături de PNL, USR și UDMR – partidele care „în mod responsabil asigură guvernarea României” – poate finaliza PNRR și poate lucra pe celelalte teme pe care le consideră urgente pentru țară. Declarațiile nu includ un calendar, măsuri concrete sau ținte asumate pentru PNRR, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși imediat în cazul în care candidatura se materializează într-un mandat de guvernare. [...]
Disputa politică pe numirea premierului riscă să prelungească blocajul guvernamental , în condițiile în care PSD acuză PNL și USR că „nu vor soluții”, iar cele două partide, împreună cu UDMR, au anunțat o propunere comună de prim-ministru, potrivit Agerpres . Vicepreședintele PSD Diana Tușa a susținut, într-o postare pe Facebook, că PNL și USR „își bat joc de România” și că, după ce „au urlat o lună de zile” ca PSD „să-și asume”, deși ar fi votat „rezoluții după rezoluții” că nu vor mai face guvern cu PSD, „acum schimbă foaia”. „În fapt, nu vor niciun alt Guvern. Nu vor soluții. Doar inventează motive ridicole, condiții absurde și crize false pentru a-și păstra scaunele, salariile, casele de protocol și privilegiile.” Propunerea PNL–USR–UDMR: Siegfried Mureșan , premier În paralel, PNL, USR și UDMR îl propun pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru al României, conform unui comunicat transmis vineri de USR și PNL. În comunicat, cele trei formațiuni argumentează că România ar avea nevoie de un guvern care să gestioneze „urgențele și prioritățile țării”, fiind menționate explicit PNRR, Programul SAFE, „echilibrele financiar-bugetare” și aderarea la OCDE, precum și continuarea reformelor. [...]
PNL condiționează formarea guvernului de o „reciprocitate” cu PSD și avertizează că nu va vota un executiv minoritar PSD , în timp ce împinge în față varianta Siegfried Mureșan premier, pe care o numește „propunere serioasă”, potrivit Agerpres . Raluca Turcan (PNL) susține că prelungirea crizei politice „face rău României și românilor” și cere un guvern cu majoritate „responsabilă” și „decizii rapide” pentru problemele urgente. În mesajul publicat pe Facebook, ea afirmă că România „nu își mai permite blocaje” și are nevoie de „stabilitate și predictibilitate” inclusiv „pentru mediul de afaceri” și în relația cu partenerii internaționali. Linia roșie a PNL: fără guvern minoritar PSD Turcan spune că PNL este deschis unui acord politic „indiferent cine va fi desemnat prim-ministru”, dar doar dacă există „reciprocitate” și asumare comună a responsabilității. În lipsa acesteia, PNL nu ar vota un guvern minoritar PSD. „Nu vom susține însă o formulă în care responsabilitatea aparține doar unora, iar PSD își rezervă doar avantajele politice.” Mureșan, propunerea PNL–USR–UDMR: argumentul PNRR și al reformelor În același mesaj, Turcan afirmă că președintelui României, Nicușor Dan, i-a fost făcută „o propunere serioasă” de premier: Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. Ea îl descrie drept „competent și un bun negociator” și invocă rolul său în negocierea bugetului UE și a cadrului financiar multianual, din care sunt finanțate planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR). Turcan leagă urgența instalării unui guvern „cu puteri depline” de îndeplinirea jaloanelor din PNRR pentru atragerea fondurilor europene, continuarea reformelor, consolidarea securității naționale și accelerarea aderării României la OECD. Contextul imediat, potrivit aceleiași surse, este că PNL, USR și UDMR au decis vineri să îl propună pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. [...]
Nicușor Dan a convocat la Cotroceni liderii partidelor pentru discuții despre desemnarea premierului , într-un moment în care coalițiile posibile sunt deja împărțite între două propuneri concurente. Potrivit G4Media , întâlnirea are loc azi, de la ora 18:00, cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai grupului minorităților naționale. La discuții au fost invitați Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale), conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Miza: blocajul pe numele premierului Întâlnirea vine după ce PNL, USR și UDMR l-au desemnat pe Siegfried Mureșan drept candidat la funcția de prim-ministru, în timp ce PSD îl susține pe Sorin Grindeanu pentru aceeași poziție. Din informațiile publicate, convocarea de la Cotroceni indică intrarea negocierilor într-o etapă de decizie, în care președintele încearcă să aducă la aceeași masă actorii relevanți pentru conturarea unei majorități și a unei propuneri de premier. Programul anunțat de Administrația Prezidențială Comunicatul citat de publicație precizează explicit formatul întâlnirii: 18:00: Întâlnire cu Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, Președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, Președintele Uniunii Salvați România, Dominic Fritz, Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor și Liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian Deocamdată, sursa nu oferă detalii despre agenda discuțiilor sau despre un calendar al unei eventuale desemnări; singurele elemente confirmate sunt invitațiile, ora și contextul politic al celor două candidaturi vehiculate. [...]
Piața Polymarket indică o probabilitate de 52% ca Sorin Grindeanu să devină premier , deși platforma este blocată oficial în România, potrivit Adevărul . Piața de predicții dedicată desemnării viitorului prim-ministru a atras deja tranzacții de peste 2,8 milioane de dolari (aprox. 12,9 milioane de lei). Pe baza tranzacțiilor utilizatorilor, Sorin Grindeanu (lider interimar al PSD) este principalul favorit, cu o probabilitate implicită de aproximativ 52%. Următorii clasați sunt Alexandru Nazare (circa 19%), Ilie Bolojan (aprox. 6%) și Radu Burnete (4%), notează Mediafax. Ce măsoară, de fapt, Polymarket și cum se validează rezultatul Polymarket funcționează ca o piață de predicții: utilizatorii cumpără și vând contracte legate de evenimente viitoare, iar procentele afișate sunt probabilități implicite rezultate din prețurile tranzacționate, nu sondaje de opinie. Regulile pieței menționate în articol prevăd că rezultatul este validat doar dacă persoana este desemnată oficial de președintele României și obține ulterior votul de încredere al Parlamentului. Premierii interimari sau candidații care nu reușesc să formeze un guvern nu sunt luați în calcul. Context politic: PSD îl propune pe Grindeanu după eșecul formării guvernului Interesul pentru această piață vine pe fondul unei crize politice: guvernul condus de Ilie Bolojan a căzut, iar premierul desemnat Adrian Veștea nu a obținut votul de încredere al Parlamentului. În acest context, PSD l-a propus oficial pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, cu susținere „în unanimitate”, partidul anunțând că va merge „exclusiv pe mâna sa” în negocierile politice, conform sursei. Platformă blocată în România, dar cu volume mari pe evenimente locale Deși atrage volume importante de tranzacționare, accesul la Polymarket este blocat oficial în România. Platforma a fost inclusă de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) pe lista operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență, iar autoritatea a cerut furnizorilor de internet să restricționeze accesul. Potrivit ONJN, în perioada alegerilor prezidențiale din România, volumele tranzacționate pe Polymarket au depășit 600 de milioane de dolari (aprox. 2,76 miliarde de lei). Pentru alegerile locale din București, platforma a înregistrat tranzacții de peste 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane de lei). [...]
