Știri
Știri din categoria Politică
Keir Starmer încearcă să blocheze o criză de leadership în Partidul Laburist, prezentând guvernarea ca un „proiect pe zece ani”, în pofida presiunilor interne de a demisiona după rezultatele slabe la alegerile locale, potrivit Reuters.
Premierul britanic a spus, într-un interviu pentru Observer publicat duminică, că intenționează să conducă partidul și la următoarele alegeri generale și să își ducă mandatul mai departe. El a respins ideea unei retrageri, argumentând că nu va „plonja țara în haos” și că nu va renunța la „jobul” pentru care a fost ales în iulie 2024.
Presiunea asupra lui Starmer a crescut după ce laburiștii au înregistrat cele mai mari pierderi ale unui partid aflat la guvernare în alegerile locale din ultimii peste 30 de ani, ceea ce a alimentat apelurile unor parlamentari pentru schimbarea liderului.
O fostă ministră din guvernul Starmer a anunțat că ar urma să caute sprijinul altor parlamentari pentru declanșarea unei competiții pentru conducerea partidului, dacă până luni cabinetul nu face pași pentru a-l înlătura pe premier. În paralel, Starmer urmează să țină luni un discurs în care va prezenta o „direcție proaspătă” pentru Marea Britanie, potrivit declarațiilor făcute de ministra educației, Bridget Phillipson, la Sky News.
Phillipson a recunoscut amploarea eșecului electoral:
„Am primit o bătaie zdravănă de la alegători, nu există scăpare din asta.”
Catherine West, fost ministru adjunct de externe, demisă anul trecut de Starmer, a spus că va aștepta discursul de luni înainte de a decide dacă va încerca să strângă sprijinul necesar pentru declanșarea unei competiții interne. Reuters notează că sunt necesari 81 de parlamentari pentru a iniția un astfel de proces; întrebată dacă poate atinge acest prag, West a declarat la BBC: „Vom afla”.
În scenariul în care Starmer ar fi înlăturat în următoarele săptămâni, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în ultimul deceniu, ceea ce ar amplifica percepția de instabilitate politică. Următoarele alegeri naționale trebuie convocate cel târziu în 2029.
Recomandate
Miza finanțărilor pentru proiecte locale fracturează PNL , iar primarii liberali se împart între rămânerea la guvernare pentru acces la bani și trecerea în opoziție alături de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul , care citează surse din conducerea partidului. În interiorul PNL s-au conturat trei tabere în rândul primarilor: cei care vor „musai” ca partidul să rămână la guvernare indiferent de numele premierului, cei care ar urma linia lui Bolojan chiar cu riscul pierderii finanțărilor pentru proiectele locale și o a treia categorie, care ar vrea și la putere, dar îl consideră pe Bolojan „politicianul viitorului”, conform surselor citate. De ce contează: accesul la bani devine criteriul de poziționare Potrivit informațiilor, în ultimele zile au existat discuții intense între grupările pro și anti-Bolojan și primarii PNL. Curentul majoritar ar fi de partea lui Bolojan, însă tabăra celor care vor să rămână la putere rămâne „semnificativă”. O linie de separație importantă este legată de dependența de finanțările guvernamentale, în special de la Ministerul Dezvoltării , pentru proiecte deja începute. Sursele citate susțin că unii primari se tem că, fără aceste fonduri, nu își pot finaliza investițiile promise în campania din 2024 și ar putea pierde alegerile locale din 2028. Cine își permite opoziția și cine nu În Ardeal, o parte dintre primari ar fi dispuși să treacă în opoziție alături de Bolojan. Argumentul invocat de surse este că unii dintre ei au deja mai multe mandate, sunt bine ancorați în comunități și au accesat fonduri europene, ceea ce i-ar face mai puțin vulnerabili electoral în 2028, indiferent dacă partidul este la guvernare sau în opoziție. De cealaltă parte, mulți primari ar prefera menținerea la guvernare tocmai pentru continuitatea finanțărilor necesare proiectelor locale. Ce urmează: presiune pe scenariul „Bolojan premier”, dar șanse mici Chiar și între primarii care vor la putere există, potrivit sursei, o divizare: unii cred că vor primi bani indiferent de premier, alții sunt mai reticenți după ce Bolojan le-ar fi spus că va fi dificil să se mai obțină finanțări din bani publici în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar. Mai există și aleși locali care ar încerca să împace ambele direcții: ar vrea la guvernare pentru finanțare, dar mizează pe Bolojan ca lider dominant în anii următori, pe fondul „valului de simpatie” recent. În acest cadru, scenariul preferat de ei ar fi guvernarea cu Bolojan premier, însă, potrivit surselor citate, este „foarte puțin probabil” în acest moment. [...]
PNL a depus un proiect care ar adăuga o nouă zi liberă legală pe 10 Mai , prin modificarea Codului Muncii și a Legii nr. 189/2021, ceea ce ar însemna o zi nelucrătoare în plus pentru angajați și o ajustare de calendar pentru angajatori, dacă inițiativa va trece de Parlament, potrivit news.ro . Deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a depus proiectul împreună cu deputatul Gigel Știrbu. Inițiativa legislativă vizează declararea zilei de 10 Mai – Ziua Independenței Naționale a României – drept sărbătoare legală nelucrătoare, prin modificarea Legii nr. 189/2021 și a art. 139 din Codul Muncii . Muraru susține că schimbarea ar oferi românilor „posibilitatea reală” de a celebra un moment fondator al statului român modern și invocă practica altor state europene care își marchează Ziua Independenței printr-o zi liberă. „10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naștere al României suverane, moderne și europene. (...) Este inacceptabil ca România să își trateze independența ca pe o zi oarecare de lucru”, a afirmat deputatul PNL Alexandru Muraru. Ce se schimbă, dacă proiectul trece Din informațiile transmise, proiectul ar produce efecte în principal în zona de reglementare a muncii, prin introducerea unei noi zile nelucrătoare: 10 Mai ar deveni zi de sărbătoare legală nelucrătoare; ar fi modificate Legea nr. 189/2021 și art. 139 din Codul Muncii; calendarul zilelor libere legale ar fi completat (Muraru amintește că în prezent sunt „17 zile libere”). Muraru argumentează și că o astfel de zi liberă ar avea un caracter „reparatoriu” față de perioada comunistă, când sărbătoarea ar fi fost interzisă și înlocuită cu 23 august. „Regimul comunist ilegitim și criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August (...) A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a șterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”, a adăugat deputatul liberal. Parcursul legislativ și contextul istoric invocat Proiectul de lege urmează să intre în circuitul parlamentar, prima Cameră sesizată fiind Senatul, conform inițiatorilor. În context, materialul reamintește că la 10 mai 1877 moțiunea adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege și marcând oficial nașterea statului român independent. Totodată, sunt incluse și pasaje atribuite Ministerului Apărării despre obținerea independenței și recunoașterea ei prin Tratatul de la Berlin (iulie 1878), precum și despre participarea României la al Doilea Război Mondial și pierderile Armatei României (92.620 morți, 333.966 răniți și 367.976 dispăruți), respectiv despre Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene. [...]
Depunerea jurământului în limba română de către o deputată a Tisza Párt readuce în prim-plan reprezentarea minorităților în Parlamentul Ungariei , într-un context în care comunitățile naționale nu au mai obținut mandate pe liste proprii la alegerile din acest an, ci au intrat în legislativ prin partide, potrivit Adevărul . Gurzó Mária , deputată a formațiunii Tisza Párt, a depus jurământul în limba română în ședința inaugurală a noului legislativ de la Budapesta. Ceremonia a permis jurământul și în limbile minorităților naționale, iar gestul este descris ca rar în Parlamentul ungar. Ce spune episodul despre accesul minorităților la mandate În acest an, reprezentanții minorităților naționale au ajuns în Parlament pe listele partidelor, după ce niciuna dintre listele minoritare nu a atins pragul necesar pentru obținerea directă a unui mandat. În acest cadru, depunerea jurământului în română capătă o semnificație suplimentară: vizibilitatea publică a unei comunități care, electoral, nu a reușit să se reprezinte printr-o listă separată. Pe lângă limba română, jurământul a putut fi rostit și în limbile lovari, beás și croată. Cine este Gurzó Mária Originară din Méhkerék, localitate de la granița româno-ungară, Gurzó Mária este medic stomatolog și a intrat în Parlament pe lista partidului condus de Peter Magyar, câștigător al alegerilor din aprilie. Ea este prezentată ca reprezentantă a comunității române din Ungaria și a fost implicată în structurile Autoguvernării Naționale a Românilor din Ungaria, conform kronika.ro (link în sursa citată). Potrivit prezentării oficiale a partidului, Gurzó Mária este medic stomatolog specialist, cu dublă specializare, inspector medical și fost reprezentant al Camerei Medicilor din Ungaria. A absolvit liceul românesc din Gyula și Facultatea de Stomatologie a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în 1994. „Profesia sa a fost mereu definită de spiritul de serviciu și de devotamentul față de oameni. Pentru ea, schimbarea de regim nu este doar un obiectiv politic, ci o obligație morală: oprirea corupției, restabilirea statului de drept, reconstruirea sistemului sanitar și orientarea Ungariei spre Europa” Context politic: primele mișcări ale noului premier În aceeași ședință parlamentară de sâmbătă, 9 mai, Peter Magyar a depus jurământul ca prim-ministru al Ungariei, iar la câteva minute de la începutul discursului său i-a cerut președintelui Tamas Sulyok să demisioneze, invocând faptul că acesta nu a vorbit împotriva greșelilor fostului guvern. „Este timpul să plece cu o anumită demnitate, cât mai este posibil” Magyar a stabilit data de 31 mai ca termen-limită pentru demisia președintelui și a cerut investigarea neregulilor din trecut, inclusiv gestionarea bunurilor publice și abuzurile electorale, notează Adevărul. [...]
Disputa politică pe PNRR riscă să blocheze decizii de guvernanță la companiile de stat , după ce Radu Oprea (fost secretar general al Guvernului din partea PSD) a acuzat-o pe Oana Gheorghiu că ar fi contribuit la pierderea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Libertatea . Miza conflictului este legată de cererea de plată nr. 3 din PNRR și de modul în care România a îndeplinit (sau nu) jaloane asumate față de Comisia Europeană, într-un context în care pierderile și suspendările de fonduri sunt deja cuantificate la nivel european. Acuzația: „comitetul” condus de Gheorghiu ar fi fost invocat în motivarea pierderii Radu Oprea susține că motivarea Comisiei Europene pentru pierderea a circa 200 de milioane de euro ar face trimitere la Decizia 572/2025 și la un comitet „reactivat” și condus de Oana Gheorghiu, despre care afirmă că ar fi „diluat funcțiile principale ale AMEPIP ” și ar fi creat o „structură paralelă de guvernanță corporativă”. În postarea citată de publicație, Oprea afirmă că există „dovezi” și își leagă acuzația de explicațiile Comisiei privind pierderea banilor. Cronologia invocată: disputa pe cine era responsabil la depunere și la suspendare Conflictul Oprea–Gheorghiu a escaladat după un schimb de replici început pe 6 mai, pe fondul unui alt subiect: listarea la bursă a unor companii, inițiată de Executiv. Gheorghiu a răspuns pe 8 mai, afirmând că România a pierdut „sute de milioane de euro” la cererea de plată nr. 3 și că responsabilii ar încerca să-și acopere „incompetența”. Pe 10 mai, Oprea a contestat o dată menționată de Gheorghiu, spunând că cererea de plată nr. 3 ar fi fost depusă pe 15 decembrie 2023 (nu pe 15 aprilie 2023) și a argumentat că, la acel moment, coordonarea legală a reformei la Secretariatul General al Guvernului ar fi fost în responsabilitatea PNL. Tot el indică și data de 28 mai 2025, când Comisia ar fi suspendat 330 de milioane de euro pentru neîndeplinirea jalonului 440, susținând că atunci conducerea SGG era tot PNL. Contextul financiar: ce a comunicat Comisia Europeană despre cererea de plată nr. 3 Potrivit informațiilor reluate în articol, scandalul mai larg a pornit după ce Comisia Europeană a comunicat Guvernului că România va primi 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din banii suspendați, dar va pierde aproape 459 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru neîndeplinirea a patru jaloane din cererea de plată nr. 3. În același context, ministrul proiectelor europene Dragoș Pîslaru i-a acuzat pe fostul ministru Adrian Câciu și pe fostul premier Marcel Ciolacu că ar fi prezentat drept îndeplinite jaloane care „în realitate, nu erau finalizate”, acuzație respinsă de Câciu, care a contraatacat cu propriile afirmații despre pierderi și responsabilități. De ce contează: guvernanța companiilor de stat devine teren de conflict politic Dincolo de schimbul de acuzații, disputa atinge direct arhitectura de guvernanță corporativă (regulile și instituțiile prin care sunt conduse companiile de stat) și relația cu condiționalitățile PNRR. În practică, astfel de conflicte pot întârzia decizii precum reforme instituționale, numiri, sau proiecte care depind de îndeplinirea jalonelor, cu efect asupra accesului la finanțare europeană. Publicația nu indică, în materialul citat, o reacție nouă a Oanei Gheorghiu la acuzațiile formulate de Radu Oprea pe 10 mai. [...]
Ludovic Orban pune sub semnul întrebării autonomia președintelui Nicușor Dan în raport cu serviciile de informații , susținând că șeful statului nu a operat schimbări la vârful acestora, deși a vorbit public despre intenția de a numi noi conduceri, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, după ce Orban a fost întrebat dacă președintele „ascultă de cineva” sau este influențat. Liderul Forța Dreptei a spus că, „personal”, nu crede că Nicușor Dan se lasă condus, dar a adăugat că ar putea fi influențat „fără ca el să vrea să fie influențat”, de persoane din anturajul său și „cu siguranță și din zona serviciilor”. Critica: lipsa schimbărilor la conducerea serviciilor Orban și-a construit argumentul pe ideea că președintele nu a schimbat conducerea serviciilor, deși ar fi avut această temă pe agendă. În intervenția sa, el a invocat explicit continuitatea unor nume în funcții și a folosit formula „cam împachetat” pentru a descrie relația președintelui cu zona serviciilor. „Așa, ca să vă dau un titlu, mi se pare cam împachetat, domnul președinte. De altă parte, că n-ai schimbat nimic în zona serviciilor, ești bine merci cu Ionescu, prim adjunct pus acum 10 ani de Hellvig, ești bine merci cu Pahonțu, ești bine merci cu ăsta cum îl cheamă, de la SIE, care te vrea demis insistent încă din primul moment, Gabriel Vlase.” Context: numiri promise, apoi „suspendate” pe fondul crizei politice În același context, președintele Nicușor Dan a afirmat „în repetate rânduri” de la preluarea mandatului că urmează să numească noi conduceri la serviciile secrete și că ar avea „și câteva nume în vedere”, conform informațiilor din material. Totuși, după declanșarea crizei politice, șeful statului a spus că discuțiile pe această temă se suspendă. În acest cadru, atacul lui Orban mută discuția dinspre calendarul numirilor spre o temă de control și influență instituțională: cât de mult poate președintele să schimbe efectiv conducerile serviciilor și în ce condiții politice. [...]
USR ridică miza negocierilor de la Cotroceni, cerând PSD să vină cu o propunere de premier după demiterea lui Ilie Bolojan , pe fondul unei ruperi de încredere între partide, potrivit HotNews . Mesajul vine de la ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), care susține că PNL și USR nu mai pot accepta ca PSD să controleze jocul politic fără să-și asume o soluție de guvernare. Miruță a afirmat că partidele care l-au demis pe Ilie Bolojan „trebuie să vină cu o propunere de premier”, argumentând că „nu mai e niciun element” care să permită refacerea încrederii în PSD. În același timp, el a atacat conducerile locale ale PSD, sugerând că guvernarea este tratată ca o competiție internă pentru funcții. „Guvernarea unei țări nu este un joc între gașca de la Craiova cu gașca de la Timișoara își fac diverse aranjamente pentru a pune pe unul și pe altul într-o anumită funcție” Declarația a fost făcută cu trimitere la organizațiile PSD din care provin Sorin Grindeanu (Timiș) și Claudiu Manda (Dolj), potrivit relatării Digi24.ro. „Majoritatea PSD-AUR” și presiunea pe formarea executivului Întrebat despre scenariile privind viitorul executiv, ministrul interimar a susținut că „deja există o majoritate formată din PSD și AUR”, invocând un vot de 281 în Parlament. „Acum avem o coaliție PSD AUR, au avut 281 de voturi în Parlament (…) Avem o coaliție, că această coaliție se împiedică, că nu reușește să-și desfacă șireturile de la picioarele legate încrucișat, e o problemă pentru România” În logica acestui mesaj, presiunea politică se mută pe PSD: dacă are o majoritate funcțională, ar trebui să o transforme într-o formulă de guvernare și într-o nominalizare de premier. Front comun USR–PNL la consultările de la Cotroceni Miruță a mai spus că USR și PNL vor merge la consultările de la Cotroceni cu o poziție comună, stabilită la nivelul conducerilor celor două partide. „A fost luată o decizie la nivelul conducerii USR și PNL să facem un front comun. Vom merge la Cotroceni cu același mesaje, susținem același lucru” În același registru, ministrul a indicat că obiectivul acestui „front comun” este limitarea influenței politice în instituțiile statului, unde, în formularea sa, accesul ar depinde frecvent de apartenența la o „tabără”. [...]
