Știri
Știri din categoria Politică
Depunerea jurământului în limba română de către o deputată a Tisza Párt readuce în prim-plan reprezentarea minorităților în Parlamentul Ungariei, într-un context în care comunitățile naționale nu au mai obținut mandate pe liste proprii la alegerile din acest an, ci au intrat în legislativ prin partide, potrivit Adevărul.
Gurzó Mária, deputată a formațiunii Tisza Párt, a depus jurământul în limba română în ședința inaugurală a noului legislativ de la Budapesta. Ceremonia a permis jurământul și în limbile minorităților naționale, iar gestul este descris ca rar în Parlamentul ungar.
În acest an, reprezentanții minorităților naționale au ajuns în Parlament pe listele partidelor, după ce niciuna dintre listele minoritare nu a atins pragul necesar pentru obținerea directă a unui mandat. În acest cadru, depunerea jurământului în română capătă o semnificație suplimentară: vizibilitatea publică a unei comunități care, electoral, nu a reușit să se reprezinte printr-o listă separată.
Pe lângă limba română, jurământul a putut fi rostit și în limbile lovari, beás și croată.
Originară din Méhkerék, localitate de la granița româno-ungară, Gurzó Mária este medic stomatolog și a intrat în Parlament pe lista partidului condus de Peter Magyar, câștigător al alegerilor din aprilie. Ea este prezentată ca reprezentantă a comunității române din Ungaria și a fost implicată în structurile Autoguvernării Naționale a Românilor din Ungaria, conform kronika.ro (link în sursa citată).
Potrivit prezentării oficiale a partidului, Gurzó Mária este medic stomatolog specialist, cu dublă specializare, inspector medical și fost reprezentant al Camerei Medicilor din Ungaria. A absolvit liceul românesc din Gyula și Facultatea de Stomatologie a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în 1994.
„Profesia sa a fost mereu definită de spiritul de serviciu și de devotamentul față de oameni. Pentru ea, schimbarea de regim nu este doar un obiectiv politic, ci o obligație morală: oprirea corupției, restabilirea statului de drept, reconstruirea sistemului sanitar și orientarea Ungariei spre Europa”
În aceeași ședință parlamentară de sâmbătă, 9 mai, Peter Magyar a depus jurământul ca prim-ministru al Ungariei, iar la câteva minute de la începutul discursului său i-a cerut președintelui Tamas Sulyok să demisioneze, invocând faptul că acesta nu a vorbit împotriva greșelilor fostului guvern.
„Este timpul să plece cu o anumită demnitate, cât mai este posibil”
Magyar a stabilit data de 31 mai ca termen-limită pentru demisia președintelui și a cerut investigarea neregulilor din trecut, inclusiv gestionarea bunurilor publice și abuzurile electorale, notează Adevărul.
Recomandate
PSD își asumă un calendar accelerat pentru instalarea unui guvern, chiar și cu voturi venite punctual din opoziție , iar Sorin Grindeanu spune că nu exclude sprijin parlamentar inclusiv de la AUR, fără a negocia o alianță, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul blocajului politic și al presiunii pentru desemnarea rapidă a unui premier, pe fondul acuzațiilor PSD privind deteriorarea situației economice și sociale. Grindeanu a declarat, la Sinaia, după ședința Consiliului Politic Național, că „poziția noastră nu s-a schimbat” în privința unei guvernări comune cu AUR și că „nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”. În același timp, liderul PSD a indicat că mizează pe voturi „inclusiv pe oameni de bună credință de la partidele de dreapta” pentru trecerea unui guvern. Voturi „foarte bine”, dar fără „rupt partide” Întrebat dacă PSD ar accepta voturi de la parlamentari AUR care ar părăsi partidul, Grindeanu a spus că nu va încerca să provoace astfel de plecări, dar că orice sprijin în Parlament este binevenit: „Eu n-am să umblu să rup partide sau să fac lucruri de acest tip. Dacă vom primi votul din partea unor partide sau unor parlamentari că sunt de la AUR, că sunt de la USR, de la PNL, foarte bine.” În paralel, Consiliul Politic Național al PSD a votat în unanimitate o rezoluție potrivit căreia partidul nu va susține un guvern din care nu face parte. Concret, PSD își fixează ca opțiuni fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PSD”. PSD: premier de la partid și termen „până în 15 septembrie” Grindeanu a afirmat că PSD merge la Cotroceni cu propunerea de prim-ministru din partea partidului, decizie luată „de acum trei luni”, și a spus că își asumă funcția, cu precizarea că desemnarea aparține președintelui. În același registru, a cerut o desemnare rapidă și a indicat un termen-țintă: „Eu mi-aș dori să avem un guvern cu puteri depline până în 15 septembrie.” Liderul PSD a legat urgența de intrarea în sesiunea parlamentară ordinară și de nevoia ca România să revină „într-un calendar normal”. Context: consultări la Cotroceni și presiunea pentru anticipate În același tablou, președintele AUR, George Simion , a susținut că „până cel puțin pe 21 septembrie” nu va fi desemnat niciun premier și a reluat apelul pentru alegeri anticipate, în timp ce AUR a adoptat o rezoluție în acest sens, potrivit relatării din articol. Separat, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului, afirmând că se așteaptă să fie găsită o majoritate pentru un guvern stabil. [...]
Dominic Fritz spune că proiectele Primăriei Timișoara vor continua sub conducerea viceprimarilor USR și a administratorului public , după ce își pierde mandatul de primar, potrivit news.ro . Mesajul vine în urma unei întâlniri cu simpatizanți și colegi din USR, în care Fritz a încercat să transmită continuitate administrativă la nivel local, în paralel cu menținerea sa la conducerea partidului. În mesajul publicat după întâlnire, Fritz afirmă că „proiectele Timișoarei” vor fi coordonate de cei doi viceprimari USR, Ruben Lațcău și Paula Romocean, împreună cu administratorul public Matei Creiveanu. El susține că „mecanismul administrativ” construit în ultimii ani ar urma să funcționeze fără întreruperi, în ciuda schimbării de la vârful primăriei. Continuitate operațională la Primăria Timișoara Potrivit declarațiilor citate, Fritz își leagă plecarea din funcția executivă de o tranziție internă în echipa USR din primărie, cu o împărțire explicită a responsabilităților de coordonare: viceprimarii USR Ruben Lațcău și Paula Romocean; administratorul public Matei Creiveanu. Mesajul central este că proiectele începute în mandatul său nu ar urma să fie blocate de schimbarea primarului, ci preluate de echipa deja instalată în aparatul executiv. Fritz rămâne președinte USR și activ politic În același mesaj, Dominic Fritz afirmă că va rămâne „timișorean implicat” și președinte USR, indicând că își va continua activitatea politică din aceste poziții. „Eu voi rămâne timișorean implicat. Și președinte USR. Și din aceste poziții mă voi bate în continuare, împreună cu voi, cu caracatița care de 36 de ani sufocă România.” Contextul menționat de publicație este că Fritz își pierde mandatul de primar după promulgarea Legii integrității, care include un amendament denumit în spațiul public „amendamentul Fritz” și care prevede încetarea mandatului oficialilor aflați în conflict de interese. Tot în acest context, este amintit că Fritz a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese, în luna iunie, de Înalta Curte de Casație și Justiție . [...]
Sondajul CURS indică o cursă strânsă în București, fără favorit detașat , ceea ce crește miza mobilizării și a negocierilor locale înaintea alegerilor, potrivit Euronews . PSD ar obține 22% din voturi într-un scenariu ipotetic de alegeri locale în Capitală, urmat la diferențe mici de PNL (21%), AUR (20%) și USR (18%). În acest tablou, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe locul al patrulea, iar marja maximă de eroare a sondajului este de ±3%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de alegeri locale Primele patru partide sunt grupate într-un interval foarte îngust: PSD – 22% PNL – 21% AUR – 20% USR – 18% În afara acestui pluton, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, S.O.S. România cu 4%, iar ACT cu 2%. Datele se referă la opțiunile pentru partide, nu la intenția de vot pentru candidați la funcția de primar general. Nemulțumirea față de direcția țării și a Capitalei Pe fond, sondajul surprinde un nivel ridicat de nemulțumire: 73% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, 18% consideră direcția bună, iar 9% nu au exprimat o opinie. Pentru București, 63% spun că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% văd o direcție bună. Ce vor bucureștenii de la Primăria Generală: traficul, pe primul loc Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de administrația locală, cei mai mulți indică: traficul și aglomerația – 33% starea străzilor și a drumurilor – 19% lipsa locurilor de parcare – 11% impozite și taxe – 8% nivelul de trai – 7% curățenie și salubritate – 6% spitale, sănătate și medicamente – 6% Metodologie Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane (18+), reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în Municipiul București. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). [...]
AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating , în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul . Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia , înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres. Ce decide PSD: mandatul pentru negocieri și agenda legislativă Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție. Cotroceni: consultări la început de septembrie și avertismentul privind ratingul În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating. „Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici. [...]
Reforma ANI riscă să blocheze un jalon PNRR de 770 mil. euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar Parlamentul mai are „30 de zile” să corecteze legea, susține ministra de Externe Oana Țoiu, potrivit Mediafax . Țoiu a criticat, la Digi24, actuala reformă a Agenției Naționale de Integritate (ANI), pe care o consideră „neconstituțională”, invocând faptul că ar produce efecte pentru „o faptă trecută”. În același timp, ea a legat miza politică de una de funcționare a statului de drept, pe care o vede relevantă inclusiv pentru dezvoltarea economică. Un punct concret al disputei este efectul legii asupra liderului USR Dominic Fritz , care, potrivit materialului, ar urma să părăsească mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza de reglementare: corectarea legii în fereastra de 30 de zile Ministra afirmă că există încă timp pentru adoptarea unui proiect alternativ depus de USR, pe care îl prezintă drept „legea corectă”, astfel încât România să poată „îndrepta” ceea ce ea numește o „eroare profundă” și, concomitent, să nu piardă finanțarea asociată jalonului din PNRR. „Parlamentul încă are timp să adopte legea corectă depusă de noi (…) Putem să avem și cele 770 de milioane de euro din jalonul PNRR și un stat de drept funcțional (…)”, a declarat Oana Țoiu. Țoiu mai susține că precedentul unei legi care „atacă direct un oponent politic” ar avea efecte mai largi decât cazul Fritz/USR, prin descurajarea celor care se bazează pe existența unor „arbitri neutri”. Ce spune USR că propune diferit Potrivit declarațiilor redate, varianta USR nu ar include amendamentul „vizat de PSD” referitor la pierderea funcției. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul tehnic al proiectului USR sau despre calendarul parlamentar exact al dezbaterii. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă Parlamentul va pune pe ordinea de zi proiectul alternativ în intervalul de 30 de zile invocat și ce formă finală ar putea avea, în raport cu condiționalitățile PNRR. [...]
