Știri
Știri din categoria Politică
Miza finanțărilor pentru proiecte locale fracturează PNL, iar primarii liberali se împart între rămânerea la guvernare pentru acces la bani și trecerea în opoziție alături de Ilie Bolojan, potrivit Adevărul, care citează surse din conducerea partidului.
În interiorul PNL s-au conturat trei tabere în rândul primarilor: cei care vor „musai” ca partidul să rămână la guvernare indiferent de numele premierului, cei care ar urma linia lui Bolojan chiar cu riscul pierderii finanțărilor pentru proiectele locale și o a treia categorie, care ar vrea și la putere, dar îl consideră pe Bolojan „politicianul viitorului”, conform surselor citate.
Potrivit informațiilor, în ultimele zile au existat discuții intense între grupările pro și anti-Bolojan și primarii PNL. Curentul majoritar ar fi de partea lui Bolojan, însă tabăra celor care vor să rămână la putere rămâne „semnificativă”.
O linie de separație importantă este legată de dependența de finanțările guvernamentale, în special de la Ministerul Dezvoltării, pentru proiecte deja începute. Sursele citate susțin că unii primari se tem că, fără aceste fonduri, nu își pot finaliza investițiile promise în campania din 2024 și ar putea pierde alegerile locale din 2028.
În Ardeal, o parte dintre primari ar fi dispuși să treacă în opoziție alături de Bolojan. Argumentul invocat de surse este că unii dintre ei au deja mai multe mandate, sunt bine ancorați în comunități și au accesat fonduri europene, ceea ce i-ar face mai puțin vulnerabili electoral în 2028, indiferent dacă partidul este la guvernare sau în opoziție.
De cealaltă parte, mulți primari ar prefera menținerea la guvernare tocmai pentru continuitatea finanțărilor necesare proiectelor locale.
Chiar și între primarii care vor la putere există, potrivit sursei, o divizare: unii cred că vor primi bani indiferent de premier, alții sunt mai reticenți după ce Bolojan le-ar fi spus că va fi dificil să se mai obțină finanțări din bani publici în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar.
Mai există și aleși locali care ar încerca să împace ambele direcții: ar vrea la guvernare pentru finanțare, dar mizează pe Bolojan ca lider dominant în anii următori, pe fondul „valului de simpatie” recent. În acest cadru, scenariul preferat de ei ar fi guvernarea cu Bolojan premier, însă, potrivit surselor citate, este „foarte puțin probabil” în acest moment.
Recomandate
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
PNL își tensionează disciplina internă înaintea votului pentru Guvernul Veștea , după ce europarlamentarul liberal Gheorghe Falcă a sugerat că Adrian Veștea „s-a autoexclus” din partid, iar deciziile formale ar urma să fie discutate în Biroul Permanent, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute aproape de miezul nopții, în fața restaurantului unde Falcă a petrecut alături de susținători ai lui Ilie Bolojan , în contextul crizei politice declanșate după demiterea premierului. Întrebat ce va face dacă Guvernul Adrian Veștea va trece de Parlament, Falcă a răspuns că „va funcționa Guvernul”. În același timp, el a susținut că liberalii care ar intra în Guvernul Veștea „se autoexclud conform statutului și deciziei pe care am avut-o ieri”. Miza: votul din Parlament și controlul intern în PNL Falcă a legat situația de poziționarea PNL față de PSD, afirmând că „guvernul a căzut” și că liberalii își mențin această linie, în timp ce vor să vadă PSD „transparent la guvernare”. El a adăugat că prezența lui Adrian Veștea împreună cu Marian Neacșu la consultări ar arăta că PSD „este activ”. Pe tema unui posibil Congres PNL care l-ar putea exclude pe Veștea, Falcă a spus că acesta „s-a autoexclus” și a indicat că detalii vor fi anunțate în ziua următoare, după ședința Biroului Permanent. „S-a autoexclus, procedurile ce mai contează?! Iar mâine veți afla toate lucrurile: și despre Biroul Permanent de mâine și despre cum funcționează PNL.” Ce spune Falcă despre Alexandru Nazare Chestionat dacă Alexandru Nazare ar putea rămâne ministru de Finanțe din partea PNL într-un eventual Guvern Veștea, Falcă a declarat că Nazare „este un independent” și că „este o decizie a dânsului”. În imaginile surprinse la întâlnirea din restaurant, Mediafax notează că au fost prezenți mai mulți lideri și parlamentari PNL apropiați de Ilie Bolojan, între care Mircea Abrudean, Florin Birta și Daniel Fenechiu, alături de alți senatori și deputați liberali. [...]
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din funcția de prim-vicepreședinte PNL pare o mișcare de protecție internă , menită să schimbe procedura prin care ar putea fi exclus din partid, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza este una de guvernanță de partid: cine are competența să decidă excluderea și în ce for. Conform Statutului PNL, excluderea unui membru care ocupă o funcție aleasă la Congres nu poate fi decisă decât de un Congres Extraordinar . În acest context, PNL are programat duminică un Congres Extraordinar în care își propune explicit excluderea din partid a lui Adrian Veștea și a altor „puciști” care ar urma să ocupe posturi într-un viitor Guvern Veștea, notează publicația. În cazul lui Veștea, analiza arată că acesta a ajuns prim-vicepreședinte în urma unui Congres și, întrucât numele său figurează deja pe decretul prezidențial de desemnare a unui candidat de premier, el poate fi exclus la Congresul de duminică. Cum schimbă demisia procedura de excludere Tot potrivit statutului invocat, liberalii care nu dețin funcții la nivel central pot fi excluși de organizația locală de care aparțin, cu validarea Biroului Permanent Județean. Prin demisia din funcția de prim-vicepreședinte, Cătălin Predoiu devine „simplu membru” al organizației locale Ploiești, ceea ce mută decizia de excludere din zona Congresului în zona organizației locale, cu validarea Biroului Permanent Județean Prahova. De ce contează: controlul deciziei se mută la nivel local Analiza indică și un element de context relevant pentru această mutare: organizația județeană Prahova este condusă de Mircea Roșca, descris ca unul dintre liderii județeni ai PNL care și-au exprimat sprijinul pentru un eventual Guvern Veștea. În această logică, demisia din conducerea centrală nu înseamnă retragere din partid, ci o repoziționare care ar putea face mai dificilă o excludere rapidă prin Congresul Extraordinar programat duminică. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din conducerea PNL redeschide discuția despre stabilitatea decizională a partidului după schimbarea de linie privind guvernarea , într-un moment în care liberalii tocmai au ales opoziția, deși Predoiu pledase public pentru continuarea guvernării, potrivit news.ro . Predoiu demisionează din funcția de prim-vicepreședinte al PNL la mai puțin de un an de la alegerea sa la Congresul din iulie 2025. În același timp, el este prezentat ca „vicepremier demis” și rămâne ministru al Afacerilor Interne, având și interimatul la Justiție, conform aceleiași surse. Un element relevant pentru dinamica internă a PNL este ruptura dintre poziția exprimată de Predoiu imediat după căderea guvernului Bolojan și decizia partidului. El a declarat atunci că „PNL trebuie să continue guvernarea. Nu trebuie să o abandonăm”, însă, la câteva ore, colegii săi au votat ca PNL să rămână în opoziție. Un profil cu greutate executivă, dar cu rol politic volatil news.ro trece în revistă o carieră publică dominată de continuitate în funcții executive, Predoiu fiind descris drept un ministru „tehnocrat sau indispensabil” în perioade de tranziție și ca un politician care a rămas în funcție în cinci guverne. În total, Predoiu este indicat drept cel mai longeviv ministru postdecembrist, cu 9 ani, 10 luni și 13 zile în portofolii guvernamentale, în special la Justiție și Interne. Reperele din cariera guvernamentală Potrivit datelor sintetizate în material, Predoiu a ocupat: Ministru al Justiției : 6 ani, 9 luni și 17 zile , în trei perioade (2008–2012, 2019–2020, 2021–2023); Ministru al Afacerilor Interne : 2 ani, 10 luni și 26 de zile , din iunie 2023 până „în prezent”, cu mențiunea că a păstrat portofoliul în guvernele Ciolacu până la 6 mai 2025 și apoi a revenit la Interne după perioada de premier interimar; Prim-ministru interimar : de trei ori (6–9 februarie 2012; 12–15 iunie 2023; 6 mai–23 iunie 2025, ultima perioadă fiind de 48 de zile ). Context politic și instituțional În plan parlamentar, Predoiu a fost deputat în legislaturile 2016–2020 și 2020–2024, iar din decembrie 2024 este senator de Prahova. Ca ministru de Interne, este și membru al CSAT. În interiorul PNL, el a fost președinte interimar al partidului pentru trei luni în 2025, după suspendarea lui Ilie Bolojan, iar ulterior a fost ales prim-vicepreședinte la Congresul din iulie 2025. Ce contează pentru PNL Demisia unui prim-vicepreședinte la mai puțin de un an de la alegere, pe fondul unei decizii strategice majore (guvernare vs. opoziție) luate împotriva poziției exprimate de acesta, indică o perioadă de reconfigurare internă. Materialul nu precizează cine îi va prelua atribuțiile în conducerea PNL și nici calendarul unei eventuale înlocuiri. [...]
USR avertizează că susținerea „la bucată” a Guvernului Veștea ar împinge costurile politice în nota de plată a contribuabililor , în condițiile în care premierul desemnat caută voturi pentru o majoritate fragilă, potrivit Stirile Pro TV . Dominic Fritz susține că un astfel de guvern ar fi „nu prea funcțional”, dar „cu siguranță foarte scump”, din cauza negocierilor cu parlamentari neafiliați. Liderul USR compară scenariul cu produsele de pe Temu și afirmă că, dacă Executivul ar trece, ar depinde de „peste 100 de independenți neafiliați”, pe care îi numește „orfani ai Parlamentului”. În interpretarea sa, aceștia ar putea deveni o rezervă de voturi într-un Parlament fără o majoritate clară, iar sprijinul lor ar fi obținut prin metode care ar implica costuri pentru societate. „Dacă cumva se întâmplă o minune și într-adevăr ar trece acest guvern, chiar ar fi un guvern de pe Temu, nu prea funcțional, dar cu siguranță foarte scump, pentru că trebuie să ne fie clar că acești peste 100 de independenți neafiliați, toți acești orfani ai Parlamentului, de fapt, vor fi cumpărați la bucată și asta va costa scump în primul rând pe români. Și de aceea noi credem că este un experiment periculos, ce nu trebuie făcut.” Alternativa USR: guvern minoritar USR–PNL–UDMR În paralel cu respingerea Guvernului Veștea, Fritz spune că USR propune o formulă de guvern minoritar împreună cu PNL și UDMR. El afirmă că a avut o întâlnire privată cu Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR), fără să ofere detalii, dar cu mesajul că „orice formă majoritară” ar fi, în acest moment, „iluzorie”. „Orice formă majoritară cred că vedem acuma este iluzorie și tocmai de aceea cred că trebuie să ne obișnuim cu ideea unui guvern minoritar. Și cred că USR, PNL și UDMR ar putea forma un astfel de guvern.” Întrebat dacă o astfel de formulă ar presupune ca președintele Nicușor Dan să le dea „mână liberă” celor trei partide, Fritz a spus că USR este disponibil să guverneze, dar că decizia nu depinde doar de partid. Contextul negocierilor: căutarea unei majorități stabile În același context, Știrile Pro TV notează că premierul desemnat Adrian Veștea încearcă să strângă o majoritate stabilă în Parlament, inclusiv prin negocieri care îl implică și pe liderul PSD Marian Neacșu. Relația cu PSD: „nu” la o nouă majoritate comună Fritz respinge posibilitatea unui nou acord de guvernare cu PSD, invocând faptul că social-democrații au votat alături de AUR împotriva guvernului anterior. Întrebat dacă o eventuală schimbare a conducerii PSD ar modifica poziția USR, liderul partidului nu a dat un răspuns ferm, spunând că o astfel de ipoteză ar urma să fie analizată dacă devine relevantă. Miza imediată rămâne aritmetica parlamentară: dacă Guvernul Veștea nu găsește o majoritate predictibilă, presiunea se mută pe scenarii alternative — inclusiv un guvern minoritar — care ar trebui să funcționeze cu sprijin punctual în Parlament. [...]
