Știri
Știri din categoria Politică
Miza finanțărilor pentru proiecte locale fracturează PNL, iar primarii liberali se împart între rămânerea la guvernare pentru acces la bani și trecerea în opoziție alături de Ilie Bolojan, potrivit Adevărul, care citează surse din conducerea partidului.
În interiorul PNL s-au conturat trei tabere în rândul primarilor: cei care vor „musai” ca partidul să rămână la guvernare indiferent de numele premierului, cei care ar urma linia lui Bolojan chiar cu riscul pierderii finanțărilor pentru proiectele locale și o a treia categorie, care ar vrea și la putere, dar îl consideră pe Bolojan „politicianul viitorului”, conform surselor citate.
Potrivit informațiilor, în ultimele zile au existat discuții intense între grupările pro și anti-Bolojan și primarii PNL. Curentul majoritar ar fi de partea lui Bolojan, însă tabăra celor care vor să rămână la putere rămâne „semnificativă”.
O linie de separație importantă este legată de dependența de finanțările guvernamentale, în special de la Ministerul Dezvoltării, pentru proiecte deja începute. Sursele citate susțin că unii primari se tem că, fără aceste fonduri, nu își pot finaliza investițiile promise în campania din 2024 și ar putea pierde alegerile locale din 2028.
În Ardeal, o parte dintre primari ar fi dispuși să treacă în opoziție alături de Bolojan. Argumentul invocat de surse este că unii dintre ei au deja mai multe mandate, sunt bine ancorați în comunități și au accesat fonduri europene, ceea ce i-ar face mai puțin vulnerabili electoral în 2028, indiferent dacă partidul este la guvernare sau în opoziție.
De cealaltă parte, mulți primari ar prefera menținerea la guvernare tocmai pentru continuitatea finanțărilor necesare proiectelor locale.
Chiar și între primarii care vor la putere există, potrivit sursei, o divizare: unii cred că vor primi bani indiferent de premier, alții sunt mai reticenți după ce Bolojan le-ar fi spus că va fi dificil să se mai obțină finanțări din bani publici în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar.
Mai există și aleși locali care ar încerca să împace ambele direcții: ar vrea la guvernare pentru finanțare, dar mizează pe Bolojan ca lider dominant în anii următori, pe fondul „valului de simpatie” recent. În acest cadru, scenariul preferat de ei ar fi guvernarea cu Bolojan premier, însă, potrivit surselor citate, este „foarte puțin probabil” în acest moment.
Recomandate
PNL a depus un proiect care ar adăuga o nouă zi liberă legală pe 10 Mai , prin modificarea Codului Muncii și a Legii nr. 189/2021, ceea ce ar însemna o zi nelucrătoare în plus pentru angajați și o ajustare de calendar pentru angajatori, dacă inițiativa va trece de Parlament, potrivit news.ro . Deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a depus proiectul împreună cu deputatul Gigel Știrbu. Inițiativa legislativă vizează declararea zilei de 10 Mai – Ziua Independenței Naționale a României – drept sărbătoare legală nelucrătoare, prin modificarea Legii nr. 189/2021 și a art. 139 din Codul Muncii . Muraru susține că schimbarea ar oferi românilor „posibilitatea reală” de a celebra un moment fondator al statului român modern și invocă practica altor state europene care își marchează Ziua Independenței printr-o zi liberă. „10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naștere al României suverane, moderne și europene. (...) Este inacceptabil ca România să își trateze independența ca pe o zi oarecare de lucru”, a afirmat deputatul PNL Alexandru Muraru. Ce se schimbă, dacă proiectul trece Din informațiile transmise, proiectul ar produce efecte în principal în zona de reglementare a muncii, prin introducerea unei noi zile nelucrătoare: 10 Mai ar deveni zi de sărbătoare legală nelucrătoare; ar fi modificate Legea nr. 189/2021 și art. 139 din Codul Muncii; calendarul zilelor libere legale ar fi completat (Muraru amintește că în prezent sunt „17 zile libere”). Muraru argumentează și că o astfel de zi liberă ar avea un caracter „reparatoriu” față de perioada comunistă, când sărbătoarea ar fi fost interzisă și înlocuită cu 23 august. „Regimul comunist ilegitim și criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August (...) A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a șterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”, a adăugat deputatul liberal. Parcursul legislativ și contextul istoric invocat Proiectul de lege urmează să intre în circuitul parlamentar, prima Cameră sesizată fiind Senatul, conform inițiatorilor. În context, materialul reamintește că la 10 mai 1877 moțiunea adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege și marcând oficial nașterea statului român independent. Totodată, sunt incluse și pasaje atribuite Ministerului Apărării despre obținerea independenței și recunoașterea ei prin Tratatul de la Berlin (iulie 1878), precum și despre participarea României la al Doilea Război Mondial și pierderile Armatei României (92.620 morți, 333.966 răniți și 367.976 dispăruți), respectiv despre Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene. [...]
USR ridică miza negocierilor de la Cotroceni, cerând PSD să vină cu o propunere de premier după demiterea lui Ilie Bolojan , pe fondul unei ruperi de încredere între partide, potrivit HotNews . Mesajul vine de la ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), care susține că PNL și USR nu mai pot accepta ca PSD să controleze jocul politic fără să-și asume o soluție de guvernare. Miruță a afirmat că partidele care l-au demis pe Ilie Bolojan „trebuie să vină cu o propunere de premier”, argumentând că „nu mai e niciun element” care să permită refacerea încrederii în PSD. În același timp, el a atacat conducerile locale ale PSD, sugerând că guvernarea este tratată ca o competiție internă pentru funcții. „Guvernarea unei țări nu este un joc între gașca de la Craiova cu gașca de la Timișoara își fac diverse aranjamente pentru a pune pe unul și pe altul într-o anumită funcție” Declarația a fost făcută cu trimitere la organizațiile PSD din care provin Sorin Grindeanu (Timiș) și Claudiu Manda (Dolj), potrivit relatării Digi24.ro. „Majoritatea PSD-AUR” și presiunea pe formarea executivului Întrebat despre scenariile privind viitorul executiv, ministrul interimar a susținut că „deja există o majoritate formată din PSD și AUR”, invocând un vot de 281 în Parlament. „Acum avem o coaliție PSD AUR, au avut 281 de voturi în Parlament (…) Avem o coaliție, că această coaliție se împiedică, că nu reușește să-și desfacă șireturile de la picioarele legate încrucișat, e o problemă pentru România” În logica acestui mesaj, presiunea politică se mută pe PSD: dacă are o majoritate funcțională, ar trebui să o transforme într-o formulă de guvernare și într-o nominalizare de premier. Front comun USR–PNL la consultările de la Cotroceni Miruță a mai spus că USR și PNL vor merge la consultările de la Cotroceni cu o poziție comună, stabilită la nivelul conducerilor celor două partide. „A fost luată o decizie la nivelul conducerii USR și PNL să facem un front comun. Vom merge la Cotroceni cu același mesaje, susținem același lucru” În același registru, ministrul a indicat că obiectivul acestui „front comun” este limitarea influenței politice în instituțiile statului, unde, în formularea sa, accesul ar depinde frecvent de apartenența la o „tabără”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere reforme „profunde” în administrație, economie și servicii publice , argumentând că miza de azi nu mai este proclamarea independenței, ci funcționarea mai bună a instituțiilor, „eficientă și corectă” pentru cetățeni, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis pe Facebook, cu ocazia Zilei Independenței Naționale a României (10 Mai). Bolojan a spus că „libertatea se câștigă și se apără” și a legat momentul istoric din 1877 de nevoia actuală de modernizare a statului. Ce pune Bolojan pe agenda de guvernare În mesajul său, premierul interimar indică drept priorități: „reforme profunde” în administrație, economie și servicii publice; „instituții solide”; „reducerea risipei”; „recâștigarea încrederii cetățenilor”. De ce contează: accent pe eficiența instituțiilor și reducerea risipei Bolojan susține că „independența câștigată atunci” obligă astăzi la „responsabilitate” și la continuarea modernizării statului, prin decizii „corecte”, „muncă” și „seriozitate”. În același cadru, el descrie drept provocare centrală „o funcționare mai bună a instituțiilor și a administrației”. „Astăzi, provocarea este o funcționare mai bună a instituțiilor și a administrației, eficientă și corectă pentru toți cetățenii săi.” Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, termene sau proiecte legislative care ar urma să susțină aceste reforme. [...]
Ilie Bolojan a fost întâmpinat cu aplauze în Cetatea Oradea , într-un episod de expunere publică ce arată că, cel puțin local, fostul premier interimar își păstrează capitalul de imagine, potrivit Antena 3 . Momentul a avut loc vineri, în Cetatea Oradea, după ce Bolojan a participat la „Majális”, un eveniment al comunității maghiare organizat în cadrul Festum Varadinum. Un localnic a filmat scena și a publicat-o pe Facebook, iar în imagini Bolojan apare ieșind din restaurantul Corsarul, din interiorul cetății, alături de partenera sa, Ioana, pe fundal auzindu-se aplauze. În postarea care însoțește filmarea, autorul notează: „Să fii aplaudat la scenă deschisă când ieși dintr-un restaurant după ce ai fost demis printr-o moțiune de cenzură mai rar. Respect Ilie Bolojan!”. În secvența surprinsă, Bolojan salută scurt din cap și își continuă drumul, zâmbind; în fundal poate fi observat și un agent SPP. Ce spune martorul și ce se știe despre context Contactat de Bihoreanul, comerciantul Dacian Meza, prezent în zonă, a confirmat autenticitatea filmării și a spus că Bolojan a fost aplaudat atât la sosire, cât și la plecare. Potrivit acestuia, la momentul respectiv „nu era început concertul de la scena mare”. În imagini apare și un jandarm care îl salută din cap pe Bolojan, iar martorul a precizat că jandarmii nu făceau parte din dispozitivul de protecție al acestuia, ci erau în cetate pentru evenimentele de la „Majális”. De ce contează episodul Dincolo de caracterul informal al scenei, reacția publicului funcționează ca un indicator de percepție și mobilizare în teritoriu, într-un moment în care Bolojan este asociat cu o schimbare recentă de statut politic (menționată în postare ca demitere prin moțiune de cenzură). Pentru actorii politici, astfel de episoade devin rapid material de validare sau contestare în spațiul public, mai ales când circulă în social media. Separat de acest moment, Antena 3 mai notează că Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș („Institutul Inimii”), unde urmează să fie construită, cu finanțare PNRR, o nouă clădire pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave. [...]
PSD își caută o majoritate alternativă în Parlament, chiar și fără PNL, iar această reconfigurare poate întârzia deciziile-cheie de guvernare – de la traiectoria fiscală la bugetul pe 2027 , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că are „mai multe scenarii” pentru noul cabinet, potrivit Euronews . Negocierile pentru formarea guvernului s-au blocat după ce PNL și USR au anunțat că nu vor mai colabora cu PSD. În acest context, liderii PSD susțin că lucrează la formarea unei noi majorități parlamentare, iar Sorin Grindeanu ar putea fi propus la Cotroceni pentru funcția de prim-ministru. Miza: continuitatea angajamentelor fiscale și a dosarelor externe Președintele Nicușor Dan afirmă că obiectivul este un guvern „pro-occidental” „într-un termen rezonabil” și indică drept zone unde ar exista acord „pe politicile mari”: OECD (procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ; SAFE; PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); traiectoria fiscală a României. În același mesaj, Nicușor Dan spune că viitorul guvern ar urma să aibă ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil. Există acord pe politicile mari - OECD, SAFE, PNRR. Există acord pe traiectoria fiscală a României, asumată, și în sensul ăsta, guvernul care va veni va avea ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.” Ce majoritate ar încerca PSD și cine ar fi propunerea de premier Potrivit surselor Euronews, Sorin Grindeanu și-ar dori o majoritate formată alături de: UDMR; Minoritățile naționale; mai mulți parlamentari neafiliați. În interiorul PSD, mesajul public este că partidul își asumă funcția de prim-ministru, iar numele avansat este Sorin Grindeanu, conform declarațiilor citate de Euronews. Pozițiile PNL și USR: „mingea este la PSD” În paralel, USR transmite că nu va face o majoritate parlamentară cu PSD, iar Dominic Fritz afirmă că „mingea este la PSD” și că nu va reacționa public la „fiecare scenariu nou aruncat pe piață”. Contextul politic imediat este că PSD și AUR au susținut demiterea guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , iar PNL și USR funcționează acum ca o alianță „ad-hoc”, potrivit materialului. Ce urmează: calendarul deciziei și o prioritate de agendă Euronews notează că președintele Nicușor Dan ar putea desemna următorul prim-ministru la finalul săptămânii viitoare. Până atunci, șeful statului se va concentra pe organizarea Summitului B9 de miercuri, la București. [...]
Ludovic Orban cere folosirea explicită a amenințării cu anticipatele ca instrument de deblocare a crizei guvernamentale , susținând că președintele Nicușor Dan ar trebui să joace „tare” în raport cu PSD, inclusiv prin asumarea posibilității dizolvării Parlamentului, potrivit HotNews . Fost consilier pentru politică internă al președintelui, Orban a declarat la Digi 24 că, în logica moțiunii de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR, inițiatorii ar trebui să vină cu o soluție de guvernare. În acest context, el spune că ar proceda în doi pași: mai întâi ar acorda PSD mandatul de formare a guvernului, iar dacă nu reușește să strângă o majoritate – scenariu pe care îl consideră probabil – ar reveni cu un nou mandat pentru Ilie Bolojan, pentru o formulă PNL–USR–UDMR. Anticipatele, pârghia invocată pentru disciplinarea votului în Parlament Orban condiționează această strategie de renunțarea la mesajul că Parlamentul nu va fi dizolvat, argumentând că, în cazul unei crize guvernamentale în care eșuează două încercări de învestire, dizolvarea Legislativului și alegerile anticipate devin obligatorii. „Sigur, cu o singură condiție: să nu mai spună vreodată președintele că nu dizolvă Parlamentul.” El susține că parlamentari din AUR, PSD, SOS, POT sau dintre cei care au părăsit partidele nu își doresc alegeri anticipate, ceea ce ar putea împinge o parte dintre ei să voteze un guvern pentru a evita acest deznodământ. Mesajul către Cotroceni: decizie rapidă, fără „tragere de timp” În aceeași intervenție, Orban afirmă că l-ar sfătui pe Nicușor Dan să găsească rapid o soluție, deoarece orice întârziere ar agrava situația, chiar dacă varianta finală nu este una convenabilă politic pentru președinte. Totodată, liderul Forța Dreptei spune că refacerea coaliției de guvernare este „imposibilă”, pe motiv că moțiunea de cenzură a fost, în opinia sa, un atac la adresa PNL, USR și UDMR, iar încrederea în PSD ar fi compromisă. În relația cu PSD, Orban afirmă că „nu ascultă decât de frică”, pledând pentru o abordare fermă din partea președintelui. [...]
