Știri
Știri din categoria Politică

Ludovic Orban pune sub semnul întrebării autonomia președintelui Nicușor Dan în raport cu serviciile de informații, susținând că șeful statului nu a operat schimbări la vârful acestora, deși a vorbit public despre intenția de a numi noi conduceri, potrivit News.
Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, după ce Orban a fost întrebat dacă președintele „ascultă de cineva” sau este influențat. Liderul Forța Dreptei a spus că, „personal”, nu crede că Nicușor Dan se lasă condus, dar a adăugat că ar putea fi influențat „fără ca el să vrea să fie influențat”, de persoane din anturajul său și „cu siguranță și din zona serviciilor”.
Orban și-a construit argumentul pe ideea că președintele nu a schimbat conducerea serviciilor, deși ar fi avut această temă pe agendă. În intervenția sa, el a invocat explicit continuitatea unor nume în funcții și a folosit formula „cam împachetat” pentru a descrie relația președintelui cu zona serviciilor.
„Așa, ca să vă dau un titlu, mi se pare cam împachetat, domnul președinte. De altă parte, că n-ai schimbat nimic în zona serviciilor, ești bine merci cu Ionescu, prim adjunct pus acum 10 ani de Hellvig, ești bine merci cu Pahonțu, ești bine merci cu ăsta cum îl cheamă, de la SIE, care te vrea demis insistent încă din primul moment, Gabriel Vlase.”
În același context, președintele Nicușor Dan a afirmat „în repetate rânduri” de la preluarea mandatului că urmează să numească noi conduceri la serviciile secrete și că ar avea „și câteva nume în vedere”, conform informațiilor din material.
Totuși, după declanșarea crizei politice, șeful statului a spus că discuțiile pe această temă se suspendă. În acest cadru, atacul lui Orban mută discuția dinspre calendarul numirilor spre o temă de control și influență instituțională: cât de mult poate președintele să schimbe efectiv conducerile serviciilor și în ce condiții politice.
Recomandate

Criza politică riscă să blocheze PNRR și să pună în pericol 20 mld. euro , într-un context în care istoricul britanic Dennis Deletant susține că serviciile secrete nu sunt controlate democratic, potrivit G4Media . Într-un interviu acordat Europa Liberă Moldova, Deletant leagă vulnerabilizarea României de lipsa unui guvern „cu puteri depline”, ceea ce ar putea afecta îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Miza economică: termen-limită și risc de pierdere a finanțării Deletant afirmă că România „riscă să piardă 20 de miliarde de euro (aprox. 101 miliarde lei)” deoarece nu ar avea cum să îndeplinească jaloanele până la 30 august, în absența unei conduceri executive funcționale. În lectura sa, criza politică amplifică incertitudinea privind eficiența guvernamentală și, implicit, capacitatea administrativă de a livra reformele și măsurile asumate în PNRR. Istoricul susține și că principalul beneficiar geopolitic al instabilității este Vladimir Putin, pe motiv că Rusia ar urmări destabilizarea Europei, iar România devine mai vulnerabilă într-un moment de blocaj intern. Acuzații privind controlul civil asupra serviciilor și rolul SRI În interviul citat, Deletant spune că „toată criza asta din România e opera SRI” și leagă situația de absența unei „adevărate lustrații” după 1989. El afirmă că România nu ar avea „control politic” asupra serviciilor de informații comparabil cu cel din „statele adevărat democratice”, invocând ca exemplu comisiile Congresului american care verifică activitatea serviciilor. „Impresia mea este că noul guvern (...) este condus de SRI din România, toată criza asta din România e opera SRI (...)” Deletant mai afirmă că, în România, rapoartele despre activitatea SRI ar exista „din când în când”, dar nu ar fi discutate efectiv, iar parlamentarii nu ar avea acces nici măcar la un rezumat, conform declarațiilor sale. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și tema alegerilor din 2024 Potrivit relatării, Deletant îl critică pe președintele Nicușor Dan, susținând că „a favorizat prea mult PSD” și că s-a amestecat „prea avid” în „sistemul electoral și de guvernare”. Istoricul reclamă și faptul că nu a fost publicat raportul promis despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. În aceeași intervenție, el afirmă că nu ar fi fost implicați doar rușii, ci și „mulți români” în deturnarea alegerilor, fără a oferi în materialul citat detalii suplimentare sau probe. Context: avertismente mai vechi despre „incontrolabilitatea” serviciilor G4Media amintește că Deletant a mai susținut, într-un interviu din iulie 2024 pentru G4Media și Info Sud-Est, că serviciile secrete ar fi devenit „incontrolabile” și că nu ar mai exista o putere civilă sau parlamentară reală asupra lor. În ansamblu, declarațiile sale plasează riscul economic (întârzierea reformelor și a jaloanelor PNRR) în același tablou cu o problemă de guvernanță: capacitatea instituțiilor civile de a exercita control și de a menține funcționarea executivului într-o perioadă de criză. [...]

AUR își condiționează negocierile de anticipatele , chiar dacă revendică și funcția de premier, și președinția Senatului, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui Dan Dungaciu , relatate de Antena 3 . Mesajul central al liderului AUR este că partidul vede alegerile anticipate drept „miza principală”, iar restul pozițiilor intră în logica unui „preț politic” pe care ar urma să și-l asume. Dungaciu a spus că AUR își dorește atât mandatul de premier, cât și conducerea Senatului, dar a nuanțat că decizia depinde de costul politic al unei astfel de mișcări. În același timp, el a susținut că, „după logica de funcționare politică” din ultimii ani, AUR ar „merita” să primească șansa de a forma guvernul, invocând faptul că mandatul de premier a fost oferit în trecut unor persoane sprijinite de grupări politice „net inferioare” AUR, cel puțin ca mărime. „AUR își dorește și mandatul de premier și președinția Senatului. Totul depinde de prețul pe care politic ar trebui să ni-l asumăm”, a declarat Dan Dungaciu. Anticipatele, peste scenariile de suspendare a președintelui Întrebat dacă interesul pentru președinția Senatului ar avea legătură cu un scenariu în care președintele Nicușor Dan ar fi suspendat (caz în care șeful Senatului poate deveni președinte interimar), Dungaciu a respins ideea că aceasta ar fi prioritatea partidului. El a afirmat că AUR urmărește în primul rând declanșarea alegerilor anticipate și că raportul dintre „demitere” și „anticipate” este „în favoarea anticipatelor”. „Un președinte demis nu mai poate organiza alegeri anticipate. Miza noastră principală este să avem anticipate, restul sunt speculații, negocieri”, a spus Dungaciu. Discuții cu PSD înainte de moțiune și poziționarea în criza politică Dungaciu a confirmat că a existat o întâlnire cu mai mulți lideri PSD cu două zile înainte de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , fără să precizeze cine a participat din partea PSD. El a susținut însă că decizia AUR de a susține moțiunea nu a avut legătură cu acea discuție. Pe fondul negocierilor pentru ieșirea din criza politică, liderul AUR a afirmat că „fără AUR nu se poate” găsi o soluție și a criticat partidele care, în opinia sa, cer sprijinul AUR, dar refuză ulterior un parteneriat. Dungaciu a invocat și ideea unui „cordon sanitar” (izolare politică) asumat de alte partide față de AUR, susținând că problema nu ar fi la AUR, ci la cei care mențin „linii roșii”. În același context, Antena 3 notează că președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern și a reiterat că este nevoie de 233 de voturi în Parlament pentru formarea unei majorități, după două nominalizări de premier. [...]

George Simion cere nominalizarea rapidă a unui premier și invocă anticipatele ca ieșire din blocaj , într-un mesaj care ridică miza politică a negocierilor și prelungește incertitudinea asupra guvernării, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor publice. Într-o intervenție la emisiunea OFF The Record, liderul AUR a prezentat, potrivit Mediafax , două direcții: alegeri anticipate și presiune pentru o desemnare de prim-ministru într-un termen scurt. Simion i-a indicat drept „matematicieni” ai situației pe Sorin Grindeanu și pe Nicușor Dan și a susținut că, în lipsa unei înțelegeri între actorii politici pe care îi invocă, se va ajunge la „soluțiile” AUR. În același context, el a afirmat că Nicușor Dan și Ilie Bolojan s-au certat și a folosit un limbaj critic la adresa capacității lor de guvernare. Presiune pe calendarul desemnării premierului Liderul AUR a cerut ca Nicușor Dan să facă „până duminică” o nominalizare de premier, menționând că, în caz contrar, „măcar își depune mandatul”. În declarațiile citate de Mediafax, Simion i-a asociat pe Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu cu responsabilitatea pentru situația politică. „Eu zic să nu prelungim agonia, de asta-i cer lui Nicușor Dan azi fiind vineri până duminică să facă o nominalizare de premier, măcar își depune mandatul.” Anticipatele, prezentate ca soluție de deblocare Întrebat despre ieșirea din criză, Simion a indicat explicit „alegerile anticipate”. El a susținut că ceilalți actori politici trebuie fie să se împace, fie să ajungă la varianta propusă de AUR. Mesaj de forță: „nimic nu se poate face fără noi” În aceeași intervenție, Simion a transmis că AUR este indispensabil în ecuația politică și a respins ideea unor „trădători” în partid, afirmând că formațiunea are „parlamentari cu coloană vertebrală”. „Nimic nu se poate face fără noi, dar cu mâinile noastre. Să le intre bine în cap.” Context economic invocat: avertisment privind împrumuturile Simion a legat criza politică de tema împrumuturilor publice, afirmând că România riscă să ajungă într-o situație similară Greciei și invocând FMI, Banca Mondială și „Troica” ca repere ale unei posibile presiuni externe, fără a oferi date sau un calendar în sprijinul afirmațiilor. Totodată, el a spus că își dorește ca AUR să ajungă la guvernare și a susținut că, la un moment dat, partidul va avea miniștri și un prim-ministru „din partea AUR la propunerea AUR”. [...]

Deputatul USR Radu Miruță avertizează că demersul AUR de suspendare a președintelui riscă să adâncească instabilitatea politică , într-un moment în care „coordonarea clasei politice” este deja afectată, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul procesului inițiat de AUR pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan . Miruță a descris situația politică drept una fragilă și a criticat inițiativa AUR, sugerând că, în lipsa unei alternative, demersul nu ar trebui tratat ca unul credibil. „România, în momentul de față, este sângerândă în ceea ce privește coordonarea clasei politice.” „Dacă îți pasă de România, nu te apuci să faci o rană și mai mare.” Acuzații la adresa AUR: „fără soluții alternative” Deputatul USR a susținut că AUR ar fi „fortificat cinic” problemele din România de la intrarea în Parlament, dar „niciodată nu a venit cu o soluție”, adăugând că, fără o propunere alternativă, partidul „nu poate fi luat în serios”. Suspiciuni privind o colaborare PSD–AUR În aceeași intervenție, Miruță a afirmat că ar exista o „conlucrare” între PSD și AUR, pe care a descris-o ca o „organizare tăcută” ce ar putea duce la „pași mai grave”. El a susținut că suspendarea președintelui „n-are nicio soartă de izbândă fără susținerea PSD” și a indicat existența unei posibile înțelegeri între cele două partide, precizând însă explicit că nu poate ști care ar fi conținutul acesteia. „Nu pot să știu care este înțelegerea, dar pare că ăsta este interesul major al AUR (suspendarea președintelui) și care n-are nicio soartă de izbândă fără susținerea PSD.” [...]

PSD lasă deschisă refacerea coaliției cu PNL, dar condiționează colaborarea de schimbarea modului de guvernare , potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu (primarul Galațiului) a comparat fosta coaliție cu o „căsătorie” și a spus că social-democrații ar accepta reluarea ei, însă „cu o altă mireasă”, trimitere la Ilie Bolojan , pe care îl acuză că aplică diferit înțelegerile din acordul coaliției. Pucheanu a susținut, la Digi24, că miza nu este doar existența unei majorități, ci „modul în care țara este guvernată”, argumentând că „statutul marital contează doar dacă ești fericit în căsătorie sau nu”. În acest registru, el a afirmat că PSD „nu are nicio problemă cu PNL”, ci cu felul în care Bolojan ar pune în practică ce s-a convenit, pe care l-a descris printr-o analogie medicală: un „tratament” administrat prea dur, „dintr-odată”. Disputa pe „tratament”: tăieri la nivel local vs. reguli la centru Un punct concret invocat de Pucheanu este ordinea măsurilor de reducere a aparatului administrativ. El i-a reproșat fostului premier că ar fi început cu restrângerea aparatului de lucru al administrației locale, în loc să limiteze numărul angajaților din administrația centrală. În argumentația sa, Pucheanu a indicat și o problemă de organizare instituțională, dând exemplul suprapunerilor: „Agenția de Mediu” și „Garda de Mediu”, unde „unul dă avizul și celălalt te amendează”. Numirea lui Adrian Veștea: „moral”, „puțin forțate” Întrebat despre oportunitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier fără consultarea conducerii PNL, Pucheanu a spus că „din perspectivă morală” lucrurile „poate că au fost puțin forțate”, deși a subliniat că nu există o regulă care să oblige președintele să numească doar liderul partidului sau să aibă acordul acestuia. În opinia sa, situația ar fi putut fi evitată prin readucerea „actorilor principali” la masă, pentru a nu rămâne „senzația” unei decizii impuse. Contextul numirii lui Veștea a fost tratat anterior de HotNews, într-un material separat despre scenariul „Adrian Veștea ca premier” (link în sursă). Deschiderea către un „test” AUR la guvernare Separat de relația PSD–PNL, Pucheanu a spus că AUR ar fi trebuit „lăsat să guverneze” pentru a fi „expus” și pentru a-și arăta limitele, sugerând un interval de „6 luni maxim, un an” și preferând varianta unui guvern minoritar. Totuși, el a precizat că, „deocamdată”, AUR nu poate fi partener de guvernare pentru PSD, fără a exclude ca această poziție să se schimbe în timp. Condiția invocată ține de orientarea externă: până când nu este „clarificată” politica AUR privind „apropierea de est”, în condițiile în care „toată lumea își dorește către vest”, PSD nu ar putea merge cu acest partid, a concluzionat Pucheanu. [...]

Donald Trump a folosit aniversarea de 250 de ani a SUA ca platformă de campanie , reluând atacurile la adresa opoziției democrate și avertizând asupra unei „amenințări comuniste”, pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului din noiembrie, potrivit Agerpres . Ceremoniile de la Washington au fost perturbate de condițiile meteo, iar furtuna a dus la evacuarea temporară a esplanadei National Mall și la amânarea discursului cu o oră și jumătate. Intervenția președintelui s-a încheiat chiar înainte de miezul nopții. În discurs, Trump a lăudat Statele Unite, pe care le-a numit „capodoperă a istoriei umanității”, și a descris drapelul american drept simbolul „celei mai extraordinare” națiuni, prezentând SUA ca „țara libertății”. A adus, totodată, un omagiu veteranilor, categorie cu o puternică încărcătură simbolică în societatea americană. Mesaj electoral și țintirea opoziției În paralel cu registrul patriotic, președintele republican și-a reiterat retorica împotriva „amenințării comuniste”, pe care o asociază opoziției democrate. Contextul invocat este legat de o serie de victorii în alegerile primare ale candidaților din aripa stângă a Partidului Democrat și de apropierea scrutinului de la mijlocul mandatului, programat pentru începutul lunii noiembrie. „Soldații noștri nu au luptat pe câmpurile de luptă din întreaga lume pentru ca această amenințare teribilă să reapară aici, în America.” Context: aniversarea, transformată în eveniment personal Cu o zi înainte, de pe Muntele Rushmore, Trump a susținut că identitatea americană este sub „o nouă ofensivă” din partea „radicalilor și extremiștilor” și a vorbit despre o „renaștere a amenințării comuniste”. Potrivit aceleiași relatări, președintele a încercat să transforme aniversarea într-o celebrare a propriei persoane și a transmis pe platforma Truth Social că își va susține discursul „indiferent ce se va întâmpla”. [...]