Știri
Știri din categoria Politică

Ludovic Orban pune sub semnul întrebării autonomia președintelui Nicușor Dan în raport cu serviciile de informații, susținând că șeful statului nu a operat schimbări la vârful acestora, deși a vorbit public despre intenția de a numi noi conduceri, potrivit News.
Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, după ce Orban a fost întrebat dacă președintele „ascultă de cineva” sau este influențat. Liderul Forța Dreptei a spus că, „personal”, nu crede că Nicușor Dan se lasă condus, dar a adăugat că ar putea fi influențat „fără ca el să vrea să fie influențat”, de persoane din anturajul său și „cu siguranță și din zona serviciilor”.
Orban și-a construit argumentul pe ideea că președintele nu a schimbat conducerea serviciilor, deși ar fi avut această temă pe agendă. În intervenția sa, el a invocat explicit continuitatea unor nume în funcții și a folosit formula „cam împachetat” pentru a descrie relația președintelui cu zona serviciilor.
„Așa, ca să vă dau un titlu, mi se pare cam împachetat, domnul președinte. De altă parte, că n-ai schimbat nimic în zona serviciilor, ești bine merci cu Ionescu, prim adjunct pus acum 10 ani de Hellvig, ești bine merci cu Pahonțu, ești bine merci cu ăsta cum îl cheamă, de la SIE, care te vrea demis insistent încă din primul moment, Gabriel Vlase.”
În același context, președintele Nicușor Dan a afirmat „în repetate rânduri” de la preluarea mandatului că urmează să numească noi conduceri la serviciile secrete și că ar avea „și câteva nume în vedere”, conform informațiilor din material.
Totuși, după declanșarea crizei politice, șeful statului a spus că discuțiile pe această temă se suspendă. În acest cadru, atacul lui Orban mută discuția dinspre calendarul numirilor spre o temă de control și influență instituțională: cât de mult poate președintele să schimbe efectiv conducerile serviciilor și în ce condiții politice.
Recomandate

Ludovic Orban cere folosirea explicită a amenințării cu anticipatele ca instrument de deblocare a crizei guvernamentale , susținând că președintele Nicușor Dan ar trebui să joace „tare” în raport cu PSD, inclusiv prin asumarea posibilității dizolvării Parlamentului, potrivit HotNews . Fost consilier pentru politică internă al președintelui, Orban a declarat la Digi 24 că, în logica moțiunii de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR, inițiatorii ar trebui să vină cu o soluție de guvernare. În acest context, el spune că ar proceda în doi pași: mai întâi ar acorda PSD mandatul de formare a guvernului, iar dacă nu reușește să strângă o majoritate – scenariu pe care îl consideră probabil – ar reveni cu un nou mandat pentru Ilie Bolojan, pentru o formulă PNL–USR–UDMR. Anticipatele, pârghia invocată pentru disciplinarea votului în Parlament Orban condiționează această strategie de renunțarea la mesajul că Parlamentul nu va fi dizolvat, argumentând că, în cazul unei crize guvernamentale în care eșuează două încercări de învestire, dizolvarea Legislativului și alegerile anticipate devin obligatorii. „Sigur, cu o singură condiție: să nu mai spună vreodată președintele că nu dizolvă Parlamentul.” El susține că parlamentari din AUR, PSD, SOS, POT sau dintre cei care au părăsit partidele nu își doresc alegeri anticipate, ceea ce ar putea împinge o parte dintre ei să voteze un guvern pentru a evita acest deznodământ. Mesajul către Cotroceni: decizie rapidă, fără „tragere de timp” În aceeași intervenție, Orban afirmă că l-ar sfătui pe Nicușor Dan să găsească rapid o soluție, deoarece orice întârziere ar agrava situația, chiar dacă varianta finală nu este una convenabilă politic pentru președinte. Totodată, liderul Forța Dreptei spune că refacerea coaliției de guvernare este „imposibilă”, pe motiv că moțiunea de cenzură a fost, în opinia sa, un atac la adresa PNL, USR și UDMR, iar încrederea în PSD ar fi compromisă. În relația cu PSD, Orban afirmă că „nu ascultă decât de frică”, pledând pentru o abordare fermă din partea președintelui. [...]

Mesajul Guvernului și al președintelui indică o schimbare de accent: România vrea să-și apere mai activ interesele în UE , pe fondul unei dezbateri interne în care apar și nuanțe eurosceptice, potrivit Euronews . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a spus că România trebuie să treacă de la statutul de „musafir la masa Uniunii Europene” la cel de partener care „construiește activ” proiectul european, după discursul susținut de președintele Nicușor Dan de Ziua Europei . Ce mize pune Oana Țoiu: competitivitate, fără renunțarea la valori Șefa diplomației de la București a legat apartenența la UE de rezultate economice și sociale, susținând că beneficiile sunt „foarte clare”, inclusiv prin „triplarea economiei” și prin faptul că „veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană”. În același timp, Țoiu a indicat ca prioritate „imperativul” creșterii competitivității, dar „fără a renunța” la valorile europene și la obiective precum mediul și sustenabilitatea. „Ne-am triplat economia, veniturile medii au ajuns la 80% din media europeană și cred că suntem la un nivel de maturitate ca stat membru încât să ne uităm la Uniunea Europeană nu doar ca la o masă la care suntem musafiri și comentăm meniul, ci ca la un proiect comun pe care îl construim împreună (...)”, a declarat Oana Țoiu. Ce spune Nicușor Dan: România a fost „slabă” în UE, dar acum poate construi alianțe În mesajul de Ziua Europei, președintele Nicușor Dan a vorbit despre vulnerabilități ale României în interiorul Uniunii, într-un discurs în care, potrivit Euronews, au existat și accente eurosceptice. El a enumerat probleme precum reprezentarea slabă în rândul decidenților, dificultatea de a apăra coerent interesul național, divizarea societății pe tema apartenenței la UE și „erori strategice” ale Uniunii, alături de necesitatea parteneriatului euroatlantic. Președintele a susținut însă că România este acum într-un moment în care este „credibilă”, știe să acționeze în UE și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. „E adevărat că România a fost de multe ori slabă în interiorul UE (...) Suntem în momentul în care România e credibilă, știe să acționeze în cadrul Uniunii Europene, știe să facă alianțe pentru a-și susține politicile și deci știe să-și apere interesele (...)”, a afirmat Nicușor Dan, într-o declarație de presă la Cotroceni. De ce contează Mesajele celor doi conturează o linie politică ce pune accent pe o prezență mai „politică” și mai negociatoare a României în UE: apărarea intereselor naționale și construirea de alianțe, fără a transforma relația cu Bruxelles-ul într-o temă de polarizare internă. În acest cadru, discuția despre competitivitate este legată explicit de menținerea obiectivelor europene, inclusiv cele de mediu și sustenabilitate. [...]

Ludovic Orban susține că AUR folosește numele lui Călin Georgescu ca instrument electoral, nu ca opțiune reală de guvernare , iar această strategie complică și mai mult aritmetica parlamentară într-un scenariu de formare a unui nou executiv, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat, la emisiunea „ În Fața Ta ”, că o eventuală propunere AUR pentru funcția de prim-ministru în persoana lui Călin Georgescu ar fi „marketing electoral”, menită să păstreze aproape electoratul acestuia. În interpretarea lui Orban, AUR ar fi „convins” că Georgescu „n-are nicio șansă” să ajungă premier, iar miza ar fi mai degrabă mobilizarea și fidelizarea susținătorilor. Ce spune Orban despre șansele unui guvern cu premier PSD Orban a discutat și varianta unui guvern condus de PSD, pe care o vede drept dificil de realizat în Parlament. El a argumentat că probabilitatea ca PSD să strângă o majoritate parlamentară „nu este foarte mare”, invocând poziționările și condițiile puse de AUR. În același context, Orban a susținut că AUR ar condiționa votul pentru un guvern de participarea la guvernare și de acceptarea unui premier propus de partid, menționând explicit numele lui Călin Georgescu. De ce contează: blocajul politic se mută în negocierile pentru majoritate Dincolo de disputa de imagine, mesajul lui Orban indică un risc de blocaj în negocierile pentru formarea unei majorități: dacă partidele își fixează condiții incompatibile (AUR cu un premier propriu, reticența față de PSD, competiția cu alte formațiuni), spațiul pentru o coaliție funcțională se îngustează. Orban a mai afirmat că AUR nu ar accepta un premier PSD, pe care l-a descris drept „partidul-sistem”, ceea ce ar face „contra naturii” o asociere între un partid cu discurs antisistem și PSD. Rolul altor partide: POT și SOS, mai degrabă împotrivă În scenariul în care PSD ar încerca să formeze guvernul, Orban a spus că partide precum POT sau SOS ar putea vota împotrivă, încercând să profite politic de o eventuală „discreditare” a AUR, în loc să susțină un executiv în care AUR ar fi parte. Totodată, Orban a menționat existența unor parlamentari „de târguit”, dar a susținut că numărul acestora ar fi limitat, ceea ce ar reduce și mai mult șansele de a construi o majoritate stabilă în jurul PSD. [...]

Sorin Grindeanu discută luni cu ambasadorii UE, pe fondul lipsei unei majorități pentru un nou guvern , într-o criză politică ce prelungește incertitudinea decizională la vârful executivului, potrivit G4Media . Întâlnirea are loc după ce Guvernul Bolojan a fost răsturnat printr-un vot în care PSD și AUR au acționat împreună, iar în prezent „nu se întrevede nicio majoritate parlamentară care să susțină un nou guvern”, conform informațiilor publicate. Grindeanu, care a rămas președintele Camerei Deputaților după retragerea PSD de la guvernare, se va vedea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene în contextul crizei politice declanșate de căderea guvernului. În același cadru, publicația notează că răsturnarea executivului a fost realizată de PSD-AUR, „cu voturile polului extremist AUR-SOS-POT și ale minorităților”. Detalii logistice ale întâlnirii Întâlnirea cu ambasadorii statelor membre UE este programată la Camera Deputaților, în Sala Mihai Viteazul (nivel P1), de la ora 11:00. [...]

România aduce la București liderii Flancului Estic și ai Nordului pentru coordonare de securitate , într-un summit B9 extins care are loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte , și a președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, potrivit Digi24 . Reuniunea este co-prezidată de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, sub tema „Delivering More for Transatlantic Security”. Cine participă și de ce contează pentru România Miza întâlnirii este alinierea pozițiilor statelor de pe Flancul Estic al NATO cu partenerii nordici și cu SUA, într-un format care, potrivit Administrației Prezidențiale, este dedicat „aspectelor de securitate specifice Flancului Estic”. Lista participanților menționată include: Mark Rutte, secretarul general al NATO; Volodîmîr Zelenski, președintele Ucrainei; președinții Lituaniei (Gitanas Nausėda), Estoniei (Alar Karis), Cehiei (Petr Pavel), Letoniei (Edgars Rinkēvičs), Slovaciei (Peter Pellegrini), Finlandei (Alexander Stubb); Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei; Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională; Pål Jonson, ministrul Apărării din Suedia; Espen Barth Eide, ministrul Afacerilor Externe din Norvegia; Benedikt Árnason, secretar de stat permanent în Cancelaria prim-ministrului Islandei; Nikolay Milkov, reprezentantul permanent al Bulgariei la NATO; Kissné Hlatki Katalin, ambasadorul Ungariei în România. Agenda: sesiune plenară și declarații comune Conform programului publicat, summitul începe cu primirea oficială a șefilor de delegație la 10:30, urmată la 11:00 de sesiunea plenară, cu intervenții introductive ale lui Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Agenda mai include: 14:20 – fotografie de familie; 14:30 – dejun de lucru; 17:00 – declarații de presă comune ale președintelui României cu președintele Poloniei și secretarul general al NATO. Context: de la Crimeea la războiul din Ucraina Formatul București 9 (B9) este o inițiativă româno-poloneză lansată în 2015, la București, de președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda, „ca răspuns la deteriorarea situației de securitate în urma anexării ilegale a Crimeii”, arată aceeași sursă. Din 2022, B9 a discutat frecvent implicațiile războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și a funcționat și ca platformă de consultare transatlantică cu SUA. [...]

România își consolidează rolul în arhitectura de securitate regională prin găzduirea, la Cotroceni, a Summitului Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, și a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Reuniunea are loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni , sub tema „Delivering More for Transatlantic Security” („A livra mai mult pentru securitatea transatlantică”) și va fi co-prezidată de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Cine participă și ce format are reuniunea La summit sunt anunțați lideri și oficiali de rang înalt din statele membre ale B9 și din țările nordice. Printre participanți se numără: Mark Rutte, secretar general al NATO; Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Mette Frederiksen, premierul Danemarcei; reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Agenda de la Cotroceni Potrivit Administrației Prezidențiale , programul începe la ora 10:30 cu primirea oficială a șefilor de delegație. Sesiunea plenară este programată la 11:00 și va fi deschisă de intervențiile lui Nicușor Dan și Karol Nawrocki. La 14:20 este prevăzută fotografia oficială de familie, urmată de un dejun de lucru. Summitul se încheie cu declarații comune de presă de la ora 17:00, susținute de Nicușor Dan, Karol Nawrocki și Mark Rutte. De ce contează Prin aducerea la București a conducerii NATO și a liderilor din flancul estic și nordic, România își întărește poziționarea ca platformă de coordonare politică pe teme de securitate transatlantică, într-un format care reunește aliați direct interesați de evoluțiile din regiune și de sprijinul pentru Ucraina. [...]