Știri
Știri din categoria Politică

PNL a depus un proiect care ar adăuga o nouă zi liberă legală pe 10 Mai, prin modificarea Codului Muncii și a Legii nr. 189/2021, ceea ce ar însemna o zi nelucrătoare în plus pentru angajați și o ajustare de calendar pentru angajatori, dacă inițiativa va trece de Parlament, potrivit news.ro. Deputatul PNL Alexandru Muraru spune că a depus proiectul împreună cu deputatul Gigel Știrbu.
Inițiativa legislativă vizează declararea zilei de 10 Mai – Ziua Independenței Naționale a României – drept sărbătoare legală nelucrătoare, prin modificarea Legii nr. 189/2021 și a art. 139 din Codul Muncii. Muraru susține că schimbarea ar oferi românilor „posibilitatea reală” de a celebra un moment fondator al statului român modern și invocă practica altor state europene care își marchează Ziua Independenței printr-o zi liberă.
„10 Mai nu este doar o dată în calendar, ci actul de naștere al României suverane, moderne și europene. (...) Este inacceptabil ca România să își trateze independența ca pe o zi oarecare de lucru”, a afirmat deputatul PNL Alexandru Muraru.
Din informațiile transmise, proiectul ar produce efecte în principal în zona de reglementare a muncii, prin introducerea unei noi zile nelucrătoare:
Muraru argumentează și că o astfel de zi liberă ar avea un caracter „reparatoriu” față de perioada comunistă, când sărbătoarea ar fi fost interzisă și înlocuită cu 23 august.
„Regimul comunist ilegitim și criminal a interzis această sărbătoare, înlocuind-o cu 23 August (...) A reda românilor ziua de 10 Mai ca zi liberă înseamnă a șterge definitiv o urmă a cenzurii comuniste”, a adăugat deputatul liberal.
Proiectul de lege urmează să intre în circuitul parlamentar, prima Cameră sesizată fiind Senatul, conform inițiatorilor.
În context, materialul reamintește că la 10 mai 1877 moțiunea adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I, devenind lege și marcând oficial nașterea statului român independent. Totodată, sunt incluse și pasaje atribuite Ministerului Apărării despre obținerea independenței și recunoașterea ei prin Tratatul de la Berlin (iulie 1878), precum și despre participarea României la al Doilea Război Mondial și pierderile Armatei României (92.620 morți, 333.966 răniți și 367.976 dispăruți), respectiv despre Declarația Schuman din 9 mai 1950, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene.
Recomandate

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]

PNL amenință cu CCR, ceea ce poate bloca calendarul anticipatelor dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan cade la vot, iar președintele Nicușor Dan nu declanșează procedura, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale pentru un posibil conflict constituțional legat de interpretarea obligațiilor șefului statului. Muraru susține că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, președintele „ar trebui” să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate . În același timp, PNL afirmă că nu susține suspendarea președintelui, dar vrea ca CCR să tranșeze disputa de interpretare. „Președintele, în viziunea Partidului Național Liberal, nu trebuie suspendat și Partidul Național Liberal nu susține o suspendare. Doar că avem o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției și chemăm, da, Curtea Constituțională a României să decidă asupra acestei prezumtiv conflict constituțional.” Miza: cine decide ieșirea din blocaj – președintele sau CCR Potrivit declarațiilor lui Muraru, Curtea ar urma să stabilească dacă, după respingerea Guvernului Mureșan și îndeplinirea condițiilor constituționale, președintele poate continua să desemneze candidați pentru funcția de premier sau este obligat să dizolve Parlamentul și să ajungă la anticipate. „Dacă președintele are dreptate și atunci poate să existe oricâte guverne care să fie respinse de Parlament și să nu convoace alegeri anticipate, sau președintele este obligat să convoace aceste alegeri anticipate.” Votul din Parlament și aritmetica politică Guvernul condus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului Parlamentului miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR ar avea, potrivit calculelor prezentate public, 170 de voturi. În acest context, PSD a anunțat că nu susține Guvernul Mureșan, iar liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că partidul este pregătit inclusiv pentru scenariul alegerilor anticipate. Acuzații de cooperare PSD–AUR și tensiuni interne în PNL Muraru a afirmat că respingerea Cabinetului Mureșan ar putea adânci blocajul politic și ar putea „radicaliza” scena politică, în special în zona PNL și USR. Totodată, el a acuzat PSD și AUR că ar fi acționat concertat în ultimele luni, invocând moțiunea de cenzură depusă împreună pe 5 mai, voturi comune în Parlament și colaborări la unele amendamente. Separat, vicepreședintele PNL a indicat că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu „cel mai probabil” nu ar mai prinde locuri pe listele partidului, pe motiv că ar fi încălcat decizii interne. Implicația economică invocată: riscul de derapaj bugetar și discuția despre FMI Întrebat despre un posibil scenariu de guvernare PSD–AUR, Muraru a legat discuția de riscuri bugetare și de posibilitatea ca România să ajungă să apeleze la FMI, în funcție de măsurile promovate de o astfel de formulă. „Deci nimeni nu-și dorește acest lucru, dar în eventualitatea în care România nu va avea un guvern acum, cu guvernul Mureșan, ci vom ajunge la o formulă care va include PSD și AUR, dacă te uiți la măsurile lor pe care le anunță, numai la jumătate dintre ele, știi că deficitul va reveni în foarte scurt timp la cifrele din 2024–2025.” Ce urmează depinde de votul de miercuri și de pașii constituționali care ar putea fi deschiși ulterior: fie o nouă rundă de desemnări pentru premier, fie accelerarea către anticipate, cu CCR ca posibil arbitru al interpretării Constituției. [...]

AUR spune că va negocia cu PSD, PNL și USR dacă Guvernul Mureșan nu trece de vot , ceea ce repoziționează partidul ca potențial actor de pivot într-o eventuală reconfigurare a majorității parlamentare, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută de Ștefan Avrămescu, purtătorul de cuvânt al AUR, într-o conferință de presă, în contextul întrebărilor despre cine ar urma să negocieze din partea partidului și cu ce formațiuni, în cazul în care Executivul condus de Siegfried Mureșan nu obține votul de învestitură . „Vom avea un dialog așa cum am anunțat, cu PSD, cu PNL, cu USR”, a declarat purtătorul de cuvânt. Avrămescu a mai spus că AUR ar fi „deschis pentru dialog” încă din luna mai și că, „imediat după ce pică guvernul Mureșan”, formațiunea va veni cu detalii despre echipele de negociere și despre discuțiile purtate. Contextul votului și miza unei negocieri rapide Audierile miniștrilor propuși în Guvernul Mureșan au loc luni și marți în Parlament, iar votul de învestitură este programat miercuri, la ora 13:00. În acest moment, Guvernul Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, în timp ce, potrivit informațiilor din articol, nu este susținut nici de AUR, nici de PSD. În acest cadru, disponibilitatea declarată a AUR de a discuta cu PSD, PNL și USR indică faptul că partidul își pregătește o strategie de negociere pentru scenariul în care actuala formulă guvernamentală cade la vot. [...]

PNL cere PSD să-și asume public o majoritate pentru guvernare , după ce social-democrații au anunțat că nu votează Guvernul Mureșan, într-un context pe care liberalii îl descriu drept o criză politică prelungită de aproape cinci luni, potrivit news.ro . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, susține că PSD trebuie să spună „cu cine” vrea să guverneze și să prezinte o majoritate, dacă pretinde că o are, argumentând că românii „au dreptul să știe cine își asumă guvernarea și cine răspunde pentru ea”. Într-o postare pe Facebook, Motreanu afirmă că PSD a luat în „20 de minute” decizia de a nu vota Guvernul Mureșan, decizie pe care președintele PSD, Sorin Grindeanu , a numit-o „fermă, asumată și ireversibilă”. Liberalul interpretează rapiditatea hotărârii ca pe un semn al lipsei de spațiu real pentru dialog pe teme de program, economie și investiții. Motreanu mai spune că Siegfried Mureșan i-a transmis lui Sorin Grindeanu un document cu propunerile PSD care se regăsesc în programul de guvernare depus la Parlament. În același timp, secretarul general al PNL acuză PSD că a „dărâmat Guvernul Bolojan” și că a declanșat „cea mai mare criză politică de după 1989”, iar acum respinge soluția propusă, deși există un premier desemnat, un program, o echipă și trei partide – PNL, USR și UDMR – care își asumă public formula de guvernare. Miza: majoritatea parlamentară și pragul de 233 de voturi În mesajul său, Motreanu cere PSD să explice ce alternativă propune și cu cine ar strânge voturile necesare învestirii: „Ce pune PSD în loc?” „Care este majoritatea transparentă pe care o propun?” „Cu cine strâng cele 233 de voturi necesare?” Ce urmează, în logica PNL Potrivit lui Motreanu, după ce un partid contribuie la căderea unui guvern și respinge soluția următoare, ar trebui să prezinte „limpede” o variantă alternativă, nu „combinații construite în spatele ușilor închise”. În acest cadru, PNL pune presiune publică pe PSD să își asume explicit o majoritate și o formulă de guvernare. [...]

PSD refuză să susțină Guvernul Mureșan, iar premierul desemnat merge totuși la vot cu doar 170 de opțiuni , într-un test de aritmetică parlamentară care prelungește blocajul politic, potrivit Mediafax . Siegfried Mureșan a criticat decizia PSD de a nu vota Cabinetul propus, susținând că social-democrații au luat hotărârea „în unanimitate”, după „o ședință de câteva minute”, fără o analiză serioasă a programului de guvernare. „Au luat această decizie, în unanimitate, astăzi, după o ședință de câteva minute, fără a analiza serios programul de guvernare. PSD-ul azi a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării.” Aritmetica votului: 170, sub pragul de 233 Premierul desemnat a spus că va continua procedurile parlamentare, deși coaliția care îl susține (PNL, USR și UDMR) are, cumulat, 170 de voturi, sub pragul de 233 necesar învestirii. „Noi, cele trei grupuri parlamentare, PNL, USR și UDMR, avem 170 de voturi.” În paralel, Mureșan a anunțat că va continua negocierile cu alte grupuri parlamentare. Negocieri cu neafiliații și minoritățile, cu tema reducerii numărului de parlamentari Mureșan a precizat că au existat discuții cu parlamentari neafiliați și că urma să se întâlnească și cu reprezentanții grupului minorităților naționale. Pe agenda acestor discuții se află reducerea numărului de parlamentari „conform rezultatelor ultimului recensământ”, măsură pe care spune că partidele din coaliție au agreat-o pentru durata mandatului viitorului guvern. Poziția PSD: nu votează și acuză „presiuni mediatice” și „șantaj politic” Declarațiile lui Mureșan vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a afirmat că parlamentarii social-democrați nu vor vota propunerea de guvern. Grindeanu a susținut că PSD nu cedează „presiunilor mediatice” și „șantajului politic” și a acuzat răspândirea de „fake news-uri” pentru a forța un vot favorabil în Parlament. „Nu cedăm la niciun fel de presiuni mediatice, la șantaj politic și nu ne lăsăm intimidați de cei care, cu tupeu, au umplut spațiul public în ultimele zile de fake news-uri și ne-au acuzat cu tot felul de invenții doar pentru a forța un vot PSD pentru acest guvern în Parlament.” În lipsa unei majorități declarate de 233 de voturi, miza imediată rămâne dacă negocierile cu neafiliații și minoritățile pot schimba rapid raportul de forțe înaintea votului de învestitură. [...]

UDMR își reafirmă veto-ul față de un guvern susținut de AUR , poziție care poate complica aritmetica parlamentară la votul de învestitură și grăbește scenariul unei noi nominalizări de premier dacă Executivul nu trece, potrivit news.ro . Tanczos Barna, ministrul propus la Agricultură, a declarat după audierea în comisiile parlamentare că UDMR nu își va „flexibiliza” poziția pentru a vota un viitor guvern din care face parte AUR sau care este susținut de AUR și de „partide extremiste”. El a invocat și ponderea Uniunii în Legislativ, arătând că UDMR are „7% în Parlament” și că nu ar trebui „de fiecare dată” să fie „arătați cu degetul” dacă un guvern nu trece. „Ne cunoaşteţi. Noi, când zicem că nu, acela rămâne nu. (...) În cazul în care este vorba de un guvern care este susţinut de AUR şi de partide extremiste, răspunsul nostru rămâne nu.” Miza: votul de învestitură și presiunea pe o nouă propunere de premier În același context, Tanczos Barna a spus că, dacă Guvernul nu trece miercuri, „trebuie să se vină cât se poate de repede, imediat” cu o nouă propunere de premier, pentru „a nu mai pierde timpul”. Declarația indică o presiune pentru accelerarea procedurilor politice în cazul unui eșec la vot, cu efect direct asupra calendarului de formare a Executivului. Replica la acuzația de „anti-american” Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu , care a catalogat guvernul Bolojan drept „cel mai anti-american”, Tanczos Barna a spus că nu a avut „nicio legătură cu acele spețe” și a susținut că UDMR nu este „nici anti-europeană, nici anti-americană”. „Cu siguranţă noi, cei din UDMR, nu suntem nici anti-europeni, nici anti-americani, nici anti...nimic.” [...]