Știri
Știri din categoria Politică
Keir Starmer vrea să repornească relația cu UE printr-o „aliniere dinamică” a standardelor, o mișcare cu miză directă pentru comerț și costurile de conformare ale companiilor, potrivit Agerpres. Premierul britanic a promis că va „pune Regatul Unit în inima Europei”, argumentând că apropierea de UE ar întări economia, schimburile comerciale și apărarea.
Starmer a indicat că va stabili „un nou curs” la următorul summit UE–Regatul Unit, așteptat la sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, la aproape zece ani de la referendumul privind Brexit-ul. În același discurs, el a spus că Brexit-ul „a sărăcit” și „a slăbit” Regatul Unit.
Înaintea alegerilor locale, guvernul anunțase că pregătește o legislație care să permită o „aliniere dinamică” a standardelor britanice – în special alimentare – la standardele UE pe măsură ce acestea evoluează, pentru a facilita schimburile comerciale. Proiectul urmează să fie anunțat oficial miercuri de Regele Charles al III-lea, în discursul tradițional adresat Parlamentului, care prezintă agenda legislativă pentru lunile următoare.
În planul apropierii de UE, Starmer a mai vorbit despre o „agendă ambițioasă pentru tineri”, iar Regatul Unit și UE speră să finalizeze la timp pentru summit negocierile privind un program de mobilitate pentru tineri. Totodată, Londra urmează să se alăture programului european de schimb universitar Erasmus în 2027.
Pe fondul înfrângerii „zdrobitoare” a laburiștilor în alegerile locale de joia trecută, Starmer a încercat să oprească o rebeliune în creștere în propriul partid, notează Reuters, citată de Agerpres. Un număr tot mai mare de parlamentari laburiști s-au întors împotriva lui, după cele mai slabe rezultate la alegerile locale pentru un partid de guvernământ din ultimele peste trei decenii, iar un fost ministru adjunct a amenințat că va candida la conducere dacă premierul nu livrează o schimbare radicală.
În același timp, incertitudinea politică a crescut costurile de împrumut, pe fondul temerilor investitorilor că Starmer ar putea fi înlocuit de un lider mai de stânga, dispus să împrumute mai mult, potrivit aceleiași relatări. În plan electoral, Reform UK, condus de Nigel Farage, este pe primul loc în sondajele naționale de peste un an, iar Partidul Verde a înregistrat progrese în orașele britanice la alegerile locale.
În discursul de la Londra, Starmer a insistat că „schimbarea treptată nu va fi suficientă” și a avertizat că, fără o corecție de direcție, țara ar putea intra „pe o cale foarte întunecată”.
Recomandate
Keir Starmer își leagă supraviețuirea politică de o resetare a relației cu Europa , într-un moment în care presiunea internă din Partidul Laburist a crescut după înfrângerile din alegerile locale, potrivit Reuters . Premierul britanic urmează să susțină luni un discurs în care spune că refacerea legăturilor cu restul Europei va fi „misiunea definitorie” a guvernului său, încercând să oprească apelurile tot mai numeroase pentru demisia sa. Înfrângerile laburiștilor din alegerile locale de săptămâna trecută au alimentat contestarea conducerii: peste 30 de parlamentari i-au cerut lui Starmer să plece sau să prezinte un calendar al retragerii, în ceea ce Reuters descrie drept cele mai slabe rezultate pentru un partid aflat la guvernare în peste trei decenii. Un fost ministru a amenințat, de asemenea, că va încerca să obțină sprijinul parlamentarilor pentru declanșarea unei competiții interne de leadership dacă premierul nu propune o schimbare „radicală”. Miza economică și de guvernare: „incremental” nu mai ajunge Din fragmentele de discurs publicate de biroul său, Starmer va susține că „schimbarea incrementală nu va fi suficientă” și că amploarea reformelor necesare pentru a relansa economia, a reconstrui armata și a întări securitatea energetică este mai mare decât anticipase. În extrasele citate de Reuters nu apar politici noi, însă repoziționarea pe relația cu Europa este prezentată ca ax central al „resetării” guvernamentale. De ce relația cu UE devine instrument politic intern Promisiunea de a aprofunda legăturile cu Europa ar fi populară în rândul parlamentarilor laburiști și al multor alegători tineri, în condițiile în care sondajele indică faptul că aproximativ 60% dintre britanici consideră acum că ieșirea din Uniunea Europeană a fost o greșeală, notează Reuters. În același timp, o astfel de direcție ridică întrebări sensibile, inclusiv dacă Londra ar accepta mai multă imigrație din Europa în schimbul unui acces mai bun pe piețele UE. Reuters mai arată că inițiativa ar urma să întâmpine opoziție din partea partidelor eurosceptice de dreapta și a unor instituții media britanice. Cât de aproape este o provocare la conducere Presiunea a crescut după ce Angela Rayner, fost vicepremier, a avertizat duminică, într-o intervenție rară, că Partidul Laburist ar putea fi la „ultima șansă” de a schimba direcția. Separat, parlamentara Catherine West, fost ministru junior, a cerut în weekend cabinetului să îl înlăture pe Starmer și a spus că, dacă acest lucru nu se întâmplă până luni și ea va fi nemulțumită de conținutul discursului, va încerca să declanșeze o competiție pentru conducerea partidului. Conform regulilor interne, ar fi nevoie ca 20% din grupul parlamentar laburist, adică 81 de deputați, să susțină un singur candidat pentru a iniția o provocare la leadership. Până acum, niciunul dintre rivalii considerați principali nu a făcut o mișcare directă împotriva lui Starmer, iar unul dintre favoriți, primarul din Greater Manchester, Andy Burnham, nu este parlamentar și nu poate candida. Context: volatilitatea politică și dificultatea guvernării Reuters plasează episodul în tendința mai largă a instabilității politice din Marea Britanie. Dacă Starmer ar fi înlăturat în următoarele săptămâni, țara ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în ultimul deceniu, cel mai ridicat nivel de rotație politică din aproape două secole. Analiștii invocă, între factorii de fond, creșterea economică modestă după criza financiară din 2007–2009, presiunea asupra finanțelor publice după împrumuturile din pandemie și polarizarea politică de după Brexit. [...]
Noul guvern pe care îl pregătește Péter Magyar mută comunicarea publică de la miniștri la o echipă dedicată de purtători de cuvânt , într-o încercare de a institui un „parteneriat cu presa” și de a formaliza răspunsurile la întrebările jurnaliștilor, potrivit G4Media . Magyar a anunțat pe Facebook numirea a trei purtători de cuvânt ai guvernului maghiar: Vanda Szondi, Éva Magyar și Anita Köböl. Mesajul său pleacă de la ideea că presa liberă este „una dintre cele mai importante garanții ale democrației” și că un guvern „își servește bine țara” dacă nu se teme de întrebări și nu se ascunde de jurnaliști. „Prin urmare, noul guvern al Ungariei caută un parteneriat cu presa. Când răspundem la întrebări, nu ne exercităm o favoare, ci ne îndeplinim datoria.” Ce se schimbă operațional în comunicarea guvernului Conform informațiilor citate, deciziile guvernului TISZA nu vor mai fi comunicate public de ministrul care conduce Cabinetul Prim-ministrului, ci de purtătorii de cuvânt. În același timp, prim-ministrul și miniștrii „vor răspunde, bineînțeles, și la întrebările presei”, potrivit presei de la Budapesta menționate în articol. Cine sunt cei trei purtători de cuvânt Magyar își argumentează alegerea prin profilul profesional al celor trei, prezentate ca având experiență jurnalistică: Vanda Szondi : a lucrat la Duna Television și apoi 12 ani la Direcția de Știri a RTL; în perioada respectivă, susține că i s-a interzis accesul în Parlament de trei ori pentru că a pus întrebări. Éva Magyar : a început la o televiziune locală, apoi a lucrat la Radiodifuziunea Maghiară și RTL; a relatat ani la rând despre decizii cu impact asupra vieții oamenilor, inclusiv ca reporter politic. Anita Köböl : prezentatoare de aproape două decenii; din 2022 lucrează pe teme publice și de actualitate la ATV și a primit „Premiul Purtătorilor de Cuvânt” în 2024. „Cei trei au învățat ca jurnaliști ce înseamnă să pui întrebări, să observi, să investighezi și să informezi în mod responsabil.” De ce contează Mutarea comunicării către purtători de cuvânt și promisiunea de a răspunde întrebărilor presei indică o schimbare de procedură în relația executivului cu spațiul public: cine comunică deciziile și prin ce mecanism. În practică, miza va fi dacă această arhitectură reduce filtrarea politică a mesajelor sau, dimpotrivă, standardizează și mai strict comunicarea guvernamentală — aspect care rămâne de văzut, deoarece articolul nu oferă detalii despre reguli, calendar sau formate de interacțiune cu presa. [...]
PSD deschide ușa unui guvern minoritar, semnalând negocieri mai lungi pentru o formulă „stabilă” , potrivit Wall-Street , într-un context în care discuțiile pentru formarea Executivului rămân incerte și pot prelungi perioada de interimat. Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că preferă o soluție de guvernare „stabilă” în locul uneia „rapide”, chiar dacă asta ar însemna ca negocierile să mai dureze „o săptămână”. Mesajul are miză operațională și economică: întârzierea unei formule cu majoritate clară prelungește impredictibilitatea decizională, într-un moment în care mediul de afaceri urmărește capacitatea viitorului guvern de a funcționa cu sprijin parlamentar consistent. Guvern minoritar: scenariu „care poate fi luat în calcul” Întrebat despre o posibilă formulă de compromis – un guvern minoritar PSD-UDMR – Grindeanu a precizat că nu este varianta pe care și-o dorește, dar a admis că, „în acest moment”, poate deveni un scenariu de lucru. „Dar pare în acest moment că e un scenariu care poate fi luat în calcul. O să vedem şi o să vedem ce ne spune preşedintele.” „Mai bine stabil decât rapid”: PSD acceptă prelungirea negocierilor În ceea ce privește ideea unui „guvern de avarie”, liderul PSD a insistat că prioritatea ar trebui să fie o formulă care să reducă riscul de instabilitate politică. „Mi-aş dori mai degrabă să existe un guvern stabil decât unul rapid, chiar dacă mai stăm o săptămână.” Ce spune Grindeanu despre premier, tehnocrat și consultările de la Cotroceni Grindeanu a mai afirmat că, dacă forurile de conducere ale PSD decid că el ar urma să fie premier într-o formulă cu alte partide, nu va refuza să își asume funcția. Totodată, a arătat că deciziile în partid vor fi luate „lărgit”, fără a avansa o concluzie înainte ca scenariile să fie clarificate. Pe varianta unui premier tehnocrat, Grindeanu a spus că PSD „nu are îngrădiri din perspectiva aceasta”, deși nu este opțiunea pe care partidul și-ar dori-o. În plan politic, liderul PSD a declarat că ar accepta să stea față în față cu președintele PNL, Ilie Bolojan , la consultările de la Palatul Cotroceni, „dacă pentru România se va găsi o soluție potrivită” și cu condiția ca aceasta să însemne refacerea coaliției fără Ilie Bolojan. Grindeanu a menționat și că s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE, cărora le-a transmis aceeași preferință pentru un guvern „stabil”. [...]
PSD condiționează refacerea coaliției de schimbarea premierului , iar miza imediată este evitarea prelungirii instabilității guvernamentale într-un moment în care urmează să fie publicate noi date despre economie, potrivit Euronews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este posibilă refacerea coaliției de guvernare, dar fără Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Liderul social-democrat afirmă că este dispus la discuții directe „fără orgolii”, inclusiv față în față cu premierul demis, dacă asta ar duce la „o soluție stabilă pentru România”. „România nu se învârte în jurul unui singur om. România înseamnă mai mult decât Ilie Bolojan. România înseamnă că putem avea rapid un guvern, dacă se așază toată lumea în mod onest la masă. PSD este dispus să facă acest lucru.” Presiunea calendarului: date economice de la INS în două zile Grindeanu leagă disputa politică de evaluarea direcției economice, afirmând că în două zile urmează să vină datele de la Institutul Național de Statistică (INS) privind starea economiei după primul trimestru, până la finalul lunii martie. În declarațiile sale, el susține că aceste cifre vor fi „o oglindă” a managementului lui Ilie Bolojan și reia ideea că „direcția economică a României este greșită și trebuie schimbată”. Critici la adresa lui Bolojan și mesajul „există viață și după el” Liderul PSD lansează critici directe la adresa lui Ilie Bolojan, sugerând că acestuia „îi surâde ideea” de a rămâne „ad vitam” (pe viață) prim-ministru și invocă un „val” pe social media pe care îl compară cu ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 2024. „Există viață și după Ilie Bolojan, chiar dacă există un cor mare de lăudători.” În același timp, Grindeanu afirmă că rămâne deschis dialogului, inclusiv pentru scenariul „refacerii unei coaliții de guvernare fără Ilie Bolojan”. Fără discuții cu PNL, dar semnal către ambasadorii UE: „nu avem nicio înțelegere cu AUR” Grindeanu spune că, până în acest moment, PSD nu a avut discuții cu Partidul Național Liberal, precizând că organizarea internă a PNL este „treaba lor”. Separat, el afirmă că a avut o întâlnire cu ambasadorii Uniunii Europene acreditați la București, cărora le-a transmis că înțelegerile recente de la Cotroceni privind PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări, indiferent de poziția PSD”. Totodată, respinge „categoric” orice asociere cu AUR. „Nu am avut niciun fel de înțelegere post-moțiune cu AUR.” În acest cadru, poziția PSD conturează o negociere în care condiția de premier devine elementul central, pe fondul presiunii de a forma rapid un executiv și al așteptării datelor INS invocate de Grindeanu ca reper pentru dezbaterea despre direcția economică. [...]
Emil Boc readuce în discuție scenariul anticipatelor ca „plan B” în criza guvernamentală , deși admite că, atât constituțional, cât și politic, este „puțin probabil” să se ajungă acolo, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză de funcționare a instituțiilor: presiunea pentru formarea rapidă a unei majorități și a unui nou Executiv, după căderea Guvernului Bolojan . Într-o conferință de presă, primarul Clujului a argumentat că alegerile anticipate sunt greu de declanșat în România, deoarece ar presupune „o autodizolvare a Parlamentului”, spre deosebire de alte sisteme în care șeful statului poate dizolva Legislativul. Boc a invocat și poziția președintelui României, Nicușor Dan , care ar fi exclus varianta anticipatelor. „Deci, dacă şi constituţional, şi politic alegerile anticipate sunt greu de obţinut, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Dar ele n-ar trebui să fie excluse ca parte a soluţiei, dacă celelalte soluţii nu funcţionează”, a spus Emil Boc. Presiune pe majoritatea care a demis Guvernul Boc a susținut că responsabilitatea pentru ieșirea din criză revine parlamentarilor și partidelor care au votat demiterea Guvernului Bolojan, indicând explicit numărul de voturi care au dus la cădere. „Primul răspuns trebuie să-l ofere cei 281 de parlamentari care au dat jos Guvernul. Răspunsul noului Guvern stă în bilele celor 281 care au dat jos Guvernul. Ei au şi responsabilitatea politică şi responsabilitatea morală să formeze un nou Guvern”, a declarat Boc. Totodată, el a spus că își menține susținerea pentru decizia PNL de a merge în opoziție. Poziția PNL: PSD să își asume guvernarea În același context, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a afirmat că PSD ar trebui „să își asume guvernarea” și a descris două posibile tipuri de dialog între PSD și PNL: fie solicitarea unui vot de învestitură pentru un guvern PSD, fie recunoașterea incapacității de a guverna și cererea ca PNL să preia guvernarea, cu sprijin la învestitură. În lipsa unei soluții rapide de majoritate, discuția despre anticipate rămâne, în logica lui Boc, o opțiune de rezervă, chiar dacă șansele de materializare sunt reduse în actualul cadru constituțional și în condițiile poziției exprimate de președinte. [...]
PNL își consolidează linia de opoziție, iar o eventuală reformă ar urma să fie tranșată intern, prin Congres , potrivit declarațiilor președintelui Senatului, Mircea Abrudean , consemnate de G4Media . Mesajul vine după decizia Biroului Permanent Național de a trece partidul în opoziție, într-un moment în care în interiorul PNL există voci care discută în continuare despre o posibilă coaliție cu PSD. Abrudean spune că, odată cu intrarea în opoziție, „este nevoie și este loc” de reformarea partidului, iar instrumentele ar fi cele statutare, inclusiv un Congres. El a precizat însă că nu vorbește despre „înlăturarea nimănui” și a indicat că diferențele de opinii trebuie tranșate prin vot în forurile interne. Întrebat dacă un Congres ar putea avea loc în această vară, Abrudean a spus că nu se poate pronunța, subliniind că decizia nu ține de el, dar că, în opinia sa și a „multor colegi din țară”, reforma trebuie făcută în organismele statutare. Decizia de opoziție, apărată ca fiind statutară Președintele Senatului susține că Biroul Permanent Național a decis intrarea în opoziție „în deplină” cunoștință de cauză și în acord cu statutul partidului. În acest context, el afirmă că nu vede de ce ar fi necesară o consultare mai amplă, atât timp cât decizia ar fi reconfirmat hotărâri anterioare. Abrudean a mai arătat că, la ședința în care s-a votat linia de opoziție, inclusiv prim-vicepreședinți ai partidului ar fi susținut această opțiune, iar revenirea repetată asupra deciziilor ar pune sub semnul întrebării rolul statutului și al voturilor din Congres. Riscul de scindare și presiunea externă Chestionat despre lideri județeni care continuă să susțină ideea unei coaliții cu PSD și despre riscul de scindare, Abrudean a admis că „riscuri există, cu siguranță”, dar a insistat că partidul trebuie să meargă înainte cu decizia de a intra în opoziție. În legătură cu așteptările PSD ca PNL să se răzgândească, Abrudean a declarat că decizia aparține forului statutar de conducere și că cei care mizează pe „breșe” pot „să aștepte liniștiți”. Despre Ilie Bolojan : susținere „nemaiîntâlnită”, fără „boți”, în opinia lui Abrudean Abrudean a comentat și popularitatea lui Ilie Bolojan, pe care o descrie drept o reconfirmare că „ceea ce a făcut a făcut foarte bine”. El a susținut că sprijinul nu ar fi doar online, ci și în spațiul public, și a afirmat că este convins că nu este vorba despre „boți”, deși a precizat că nu a făcut o analiză tehnică. „Eu cred că, odată cu această decizie de a intra în opoziţie (...), este nevoie şi este loc de o reformare a Partidului Naţional Liberal. Acest lucru se poate face prin organismele statutare şi un Congres este o soluţie.” [...]
