Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană pregătește un mecanism de „integrare treptată” care ar da țărilor candidate beneficii economice înainte de aderare, într-o încercare de a accelera extinderea fără a relaxa criteriile de intrare, potrivit Politico.
Planul aflat în lucru ar permite acces „pe etape” la avantaje de tip UE — precum unele programe de finanțare, aranjamente comerciale preferențiale și acces parțial la piața unică — în funcție de progresul fiecărei țări în alinierea la regulile europene și în implementarea reformelor. Miza este una operațională și de reglementare: Bruxelles-ul vrea să creeze stimulente concrete pentru reforme politice dificile, chiar dacă aderarea propriu-zisă rămâne la ani distanță.
Potrivit a doi oficiali citați sub anonimat, abordarea ar marca o abatere importantă de la sistemul curent, în care majoritatea beneficiilor sunt rezervate statelor membre. În noul cadru, „pachetul” ar fi adaptat de la caz la caz, iar accesul la beneficii ar crește gradual pe măsură ce reformele sunt livrate.
Diferența-cheie față de ideile anterioare este că „integrarea treptată” ar evita acordarea de drepturi politice înainte de finalizarea procesului de aderare — element care a făcut ca propunerea de „extindere inversă” să fie respinsă de capitalele UE.
Guvernele UE sunt, în linii mari, de acord că extinderea trebuie să se miște mai repede, mai ales în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar rămân prudente în privința admiterii unor state „înainte să fie complet pregătite”. În acest context, Comisia încearcă să accelereze procesul, introducând totodată garanții mai puternice pentru a liniști statele sceptice.
Un exemplu invocat este Republica Moldova: după o întâlnire cu oficiali moldoveni, Comisia a transmis că urmărește atât aderarea, cât și „adâncirea integrării treptate” a țării. Moldova a primit deja acces la Zona unică de plăți în euro (SEPA), la aranjamentele UE privind roamingul și la programe de sprijin cultural, potrivit aceleiași surse.
Inițiativa pare să aibă mai multă tracțiune politică decât încercările precedente. Franța și Germania au susținut anterior idei similare de tip „membership-lite” pentru țările cu calendare lungi de aderare, iar oficiali europeni sunt optimiști că formula va fi mai acceptabilă pentru capitale.
În același timp, Politico notează că Ucraina și Muntenegru s-au opus conceptului de „membership-lite”, argumentând că nu trebuie să devină un substitut pentru aderarea deplină.
Comisia vrea sprijinul statelor membre, iar oficialii speră ca liderii să aprobe lucrul la un cadru mai larg la un Consiliu European din octombrie sau decembrie. Discuția politică a fost deja amânată: cancelarul german Friedrich Merz intenționa să ridice subiectul la summitul Consiliului European de săptămâna trecută, dar agenda a depășit timpul disponibil, astfel că liderii ar urma să revină asupra temei în octombrie, potrivit a trei oficiali.
Separat, comisarul pentru extindere Marta Kos a spus că depinde de guverne cum avansează dezbaterea și a indicat că se lucrează și la noi garanții care ar „mușca puternic” dacă viitori membri ar deraia de la standardele privind democrația și statul de drept după aderare — un alt instrument menit să reducă reticența față de accelerarea extinderii.
Recomandate
Maia Sandu pune presiune pe București pentru fluidizarea frontierei , susținând că autoritățile de la Chișinău nu pot interveni în modul în care este organizat controlul pe partea română, deși subiectul este ridicat „absolut de fiecare dată” în discuțiile cu oficialii români, potrivit G4Media . Miza este una operațională, cu efect direct asupra transportului, navetei și comerțului transfrontalier, în condițiile în care timpii mari de așteptare reapar periodic. Președinta Republicii Moldova spune că partea moldoveană a făcut „ce ținea de ea” și că, dacă există obiecții sau întrebări, Chișinăul poate încerca să își îmbunătățească procesele, însă nu poate „îmbunătăți” procedurile de pe partea României. „Noi, pe partea noastră, ce putem face, am făcut. (…) Pe partea cealaltă, noi nu le putem îmbunătăți”, a spus Maia Sandu. „Nu înțelegem unde sunt obstacolele” Maia Sandu afirmă că primește asigurări „la nivel înalt” din România că problema cozilor va fi rezolvată, dar că situația revine după perioade în care traficul funcționează mai bine. „Nu înțelegem unde sunt obstacolele, pentru că de fiecare dată primim asigurări și am toată certitudinea că, la nivel înalt, chiar se dorește ca problema să fie rezolvată”, a declarat șefa statului. Ce urmează: subiectul rămâne pe agenda bilaterală Problema timpilor mari de așteptare la frontieră este descrisă ca una veche în relația România–Republica Moldova. În acest context, cele două state au discutat în ultimii ani despre extinderea controlului coordonat , pentru verificări mai eficiente și reducerea timpilor de tranzit. Sandu spune că autoritățile de la Chișinău vor continua să ridice subiectul în discuțiile cu partea română ori de câte ori situația se agravează. „Noi abordăm această problemă, o să continuăm să o abordăm, de fiecare dată când se semnalează că s-a înrăutățit situația, revenim (…) dar nu avem cum să rezolvăm noi problema pe partea cealaltă”, a spus Maia Sandu. [...]
Întrebarea dacă PNL își asumă să ducă PSD singur la guvernare devine miza politică imediată, dincolo de invectivele din războiul intern al liberalilor, potrivit unei analize HotNews . În esență, tema ridicată este una de responsabilitate și calcul politic: cum justifică PNL un vot care ar valida un guvern minoritar format exclusiv din PSD, după ce partidul a contribuit la căderea unui executiv în care avea premier și miniștri. Textul plasează revenirea lui Rareș Bogdan în prim-planul politicii de la București după o perioadă de relativă tăcere, pe fondul eșecului PNL la prezidențialele din 2024, când Nicolae Ciucă a înregistrat un „dezastru”, cum notează analiza. În ultimele zile, europarlamentarul liberal a lansat atacuri dure la adresa lui Ilie Bolojan , inclusiv acuzații și etichete jignitoare, într-un registru pe care articolul îl descrie ca amestec de insulte și derapaje. Miza: votul PNL între un guvern cu liberali și un guvern PSD Dincolo de stilul lui Rareș Bogdan, analiza consideră legitimă întrebarea de fond: de ce ar fi dispusă conducerea PNL să voteze instalarea unui guvern minoritar PSD, după ce a „jubila” la ideea răsturnării în Parlament a unui guvern format din PNL și PSD, cu premier PNL, vicepremier PNL și miniștri liberali. Formularea centrală este că, printr-un asemenea vot, PNL ar ajunge să „ducă PSD la guvernare” și ar trebui să explice propriilor membri și susținători de ce renunță la negocierea guvernării „cu oamenii tăi la putere” în favoarea unui executiv în care nu mai are pârghii. Efect intern: „curățenie” în organizații și voturi „anulate” Articolul mai notează că în partid s-a făcut „curățenie” în mai multe organizații județene și locale, fiind enumerate: Brașov, Călărași, Ialomița, Gorj, Argeș, Ilfov și Galați, precum și Sectorul 2 și Sectorul 3 din București. Ideea susținută este că, în aceste cazuri, organizațiile s-au trezit cu liderii schimbați, deși fuseseră aleși, ceea ce echivalează, în interpretarea autorului, cu un vot „anulat”. Ce urmează, în logica textului: câștig politic pe termen scurt, risc pe termen lung Concluzia analizei este că validarea unui guvern PSD ar fi un calcul politic mărunt, în care „un singur om” și „un singur partid” ar avea de câștigat, în timp ce „o țară întreagă” ar avea de pierdut. În plus, textul avertizează că, indiferent de speranțele pentru 2028, nimeni nu poate anticipa votul electoratului, iar scenariul unei noi coaliții cu PSD ar putea reveni, din nou, sub eticheta „pro-occidentală”. [...]
Disputa internă din AUR privind votul pentru guvernul Veștea ridică semne de întrebare despre disciplina de partid și predictibilitatea deciziilor parlamentare , după ce deputatul Mohammad Murad susține că George Simion ar fi schimbat „în ultima secundă” linia de vot și ar fi transmis, anterior, mesaje că va lăsa „votul la liber”, potrivit G4Media . Murad, care spune că a cerut constant ca AUR să voteze guvernul Veștea, a declarat joi seară la Realitatea TV că decizia de a vota împotrivă nu ar fi fost asumată transparent de partid, ci impusă de liderul formațiunii „în ultima secundă”, după „peste 15 negocieri secrete” despre care liderii de grup și parlamentarii nu ar fi știut. În relatarea sa, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de vot, Simion ar fi trimis mesaje text către parteneri de negociere în care ar fi dat asigurări că va lăsa votul parlamentarilor AUR „la liber”. „La ieșire, în jurul orei 09:30, el trimisese mesaje prin care spunea că o să lase votul la liber. Am mesajul la mine, mi l-a retrimis persoana respectivă”, a spus Murad. Deputatul AUR a mai afirmat că, în dimineața votului, în interiorul partidului nu ar fi fost cunoscută o decizie, descriind o stare de incertitudine în rândul parlamentarilor. „Eu nu pot să mint o țară întreagă. Să fim corecți, acesta este adevărul, chiar dacă îi doare pe unii: la ora 9:00, noi în partid nu știam ce avem de făcut. Eram vreo 10-15 parlamentari la mine în birou și fierbeam cu toții, pentru că nu se cunoștea decizia”, a declarat Murad. De ce contează: semnal de instabilitate în decizia de vot Dincolo de conflictul personal, acuzațiile indică o problemă operațională pentru un partid parlamentar: dacă linia de vot se schimbă pe ultima sută de metri și nu este comunicată intern, capacitatea formațiunii de a negocia și de a livra voturi predictibile poate fi pusă sub semnul întrebării. Contextul conflictului cu Simion Murad a explicat și de ce s-ar fi certat cu George Simion în Parlament după votul de luni seară, susținând că parlamentarii ar fi fost ținuți „în întuneric” privind poziția partidului, iar tensiunile ar fi escaladat după ce Simion ar fi strigat că „trădătorii rămân în sală”. „M-am supărat pentru că nu este normal să fim lăsați în întuneric și să nu știm poziția partidului decât după ce vorbește Simion, în momentul în care a strigat că trădătorii rămân în sală”, a spus el. [...]
Un parlamentar rus cere sancțiuni sportive împotriva României după ce primarul Clujului, Emil Boc , a decis să nu permită arborarea drapelului Rusiei și intonarea imnului rus la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică organizată la BT Arena, potrivit G4Media . Miza depășește disputa simbolică: o astfel de solicitare, dacă ar fi preluată de federații internaționale, ar putea afecta capacitatea României de a găzdui competiții, cu efecte de imagine și organizare pentru sportul local. Dmitri Șvișcev, prim-vicepreședinte al Comitetului Dumei de Stat pentru Cultură Fizică și Sport (LDPR), a declarat pentru agenția Tass că României „ar trebui să i se retragă dreptul de a găzdui turnee internaționale” ca urmare a poziției exprimate de Emil Boc. Parlamentarul rus a invocat posibilitatea unor sancțiuni la nivelul Federației Internaționale și al Comitetului Internațional Olimpic, susținând că ar exista precedente în care țări au fost private de dreptul de organizare „din cauza excluderii rușilor”. Declarațiile sunt redate de G4Media, cu trimitere la Rador. Ce a decis Emil Boc și cum își justifică poziția Primarul Clujului a anunțat public că nu va permite folosirea simbolurilor de stat ale Rusiei la competiția de gimnastică ritmică, argumentând că nu acceptă „simbolurile politice ale unui stat agresor” într-o țară a Uniunii Europene. „În sala polivalentă BT Arena de la Cluj-Napoca nu se va intona imnul Rusiei și nu va fi folosit steagul Rusiei pentru reprezentarea sportivilor din această țară.” Boc a precizat, în aceeași declarație, că decizia nu este îndreptată împotriva sportivilor și că susține sportul, dar respinge asocierea competiției cu simbolurile unui stat pe care îl consideră agresor, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Contextul invocat în articol G4Media amintește că Rusia a invadat Ucraina în 2022 și că efectele războiului se resimt și în România, menționând un incident recent în care o dronă rusească ar fi lovit un bloc din Galați, rănind două persoane. În acest moment, articolul nu indică existența unei decizii formale a vreunei federații internaționale privind România; este vorba despre o solicitare publică formulată de un parlamentar rus și despre reacția politică generată de decizia autorităților locale din Cluj-Napoca. [...]
Negocierile pentru formarea noului Guvern rămân blocate , iar PSD avertizează că întârzierea devine o problemă de credibilitate externă, în condițiile în care se apropie discuțiile oficiale ale României cu agențiile de rating, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că „se fac primii pași” pentru un nou Executiv, după ce joi ar fi convenit cu o parte dintre liderii politici asupra principiilor generale ale unui viitor acord politic. Aceste principii vizează „ținte macroeconomice, PNRR, OCDE și SAFE”, conform aceleiași surse. Miza imediată: discuțiile cu agențiile de rating Grindeanu susține că instalarea rapidă a unui guvern „este urgentă” pe fondul apropierii discuțiilor cu agențiile de rating, fără a detalia un calendar sau ce anume ar fi în joc în aceste întâlniri. Acuzații către USR și amenințarea cu o majoritate fără ei Într-o postare pe Facebook, liderul PSD acuză USR de „contorsiuni politice”, „răzgândiri” și „inventarea unor motive” pentru ca România să nu aibă un guvern funcțional, vorbind despre „deblocarea crizei prin blocaj”, pe care o numește „un nou paradox politic”. „Mai exact, s-a ajuns la deblocarea crizei prin blocaj. Acesta este noul paradox politic pe care îl pune astăzi pe masă USR”, a scris Grindeanu. Totodată, Grindeanu transmite că, dacă USR „nu vor să fie parte a soluției”, ar trebui „să voteze un guvern cu puteri depline cu prim-ministru PSD”, adăugând că „se poate și fără ei”. În paralel, Dominic Fritz , președintele USR, a declarat că „rotativa” este punctul de plecare pentru un acord politic și că „pentru orice altceva lipsește încrederea”. Liderul USR a mai spus că „să lași PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greșeală”, potrivit informațiilor din articol. [...]
Alina Gorghiu avertizează că instabilitatea de mesaj din PNL prelungește blocajul guvernării , într-un moment în care România are nevoie rapid de un Executiv cu „puteri depline”, potrivit Antena 3 . Fostul președinte al partidului spune că schimbarea strategiei „la fiecare 24 de ore” afectează credibilitatea PNL în fața publicului, a președintelui și a partenerilor politici. În intervenția la Antena 3 CNN, Gorghiu a susținut că, în ultimele două luni, PNL și-a modificat frecvent mesajele și pozițiile, inclusiv în raport cu formulele de guvernare discutate. Ea a dat ca exemplu episodul legat de „Guvernul Veștea”, despre care afirmă că a fost inițial acceptat ca soluție „rezonabilă” pentru continuarea guvernării cu premier liberal, iar ulterior a fost respins, pentru ca apoi partidul să se ofere să voteze un guvern minoritar PSD. „Nu putem să apărem în spațiul public ca partid responsabil dacă la fiecare 24 de ore ne schimbăm strategia și venim cu alte opinii și păreri.” Miza: deblocarea rapidă a guvernării, nu „anticipate” Unghiul principal al declarațiilor este operațional: Gorghiu insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea rapidă a unui guvern „funcțional, cu puteri depline”, pentru a evita prelungirea unei crize politice interne care se vede în exterior. Ea spune că ar fi votat mai multe variante de cabinet, inclusiv „Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea” și chiar „un Guvern Grindeanu”, argumentând că semnalul necesar este de „deblocare” a țării. Totodată, Gorghiu afirmă că „matematica parlamentară” este „foarte complicată” și nu ar urma să se schimbe până în 2028, iar ideea alegerilor anticipate nu ar rezolva ecuația. „Efectele economice și sociale ar fi catastrofale”, a spus ea despre scenariul anticipatelor. Critici interne și anunț de contestare a deciziilor conducerii Pe plan intern, Gorghiu a declarat că va rămâne în PNL și că va contesta deciziile pe care le consideră „abuzive”, invocând inclusiv modul în care ar fi fost organizat un congres și concentrarea atribuțiilor la nivelul președintelui partidului. Ea a precizat însă că preferă să păstreze această discuție „în interiorul partidului”, din respect pentru membri. Separat, Gorghiu a comentat o fotografie în care apare alături de Sorin Grindeanu, realizată la recepția Ambasadei SUA la București , susținând că este vorba despre un context social și că „nu înseamnă absolut nimic”. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că Gorghiu mizează pe o linie de partid mai predictibilă și pe susținerea unei formule de guvernare care să poată strânge voturi în Parlament, în condițiile unei majorități dificil de construit. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un calendar al deciziilor din PNL sau despre o soluție concretă agreată în acest moment. [...]
