Știri
Știri din categoria Externe
Republica Moldova a bifat 93% din reformele din Planul de creștere, un indicator-cheie pentru deblocarea sprijinului UE, potrivit Agerpres, care o citează pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după Summitul UE–Republica Moldova desfășurat la Bruxelles.
Declarația a fost făcută la finalul reuniunii la nivel înalt, unde Uniunea Europeană a fost reprezentată de Antonio Costa (președintele Consiliului European) și Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), iar Republica Moldova de președinta Maia Sandu.
Informația este relevantă pentru mediul economic deoarece ritmul reformelor este, în practică, un criteriu folosit de Bruxelles pentru a evalua capacitatea administrativă și predictibilitatea cadrului instituțional — elemente care influențează atât accesul la finanțări europene, cât și climatul investițional.
Articolul Agerpres menționează că relatarea este transmisă de AFP.
Recomandate
Kremlinul acuză Ucraina de „escaladare” după ultimatumul de o săptămână dat Belarusului pentru demontarea unor echipamente rusești care ar ajuta la ghidarea dronelor Shahed, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: dacă sistemele de retransmisie a semnalului rămân funcționale în regiunile belaruse de la granița cu Ucraina, ele ar continua să îmbunătățească precizia loviturilor asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins declarațiile președintelui Volodîmîr Zelenski drept „o încercare de a incita și mai mult războiul și de a escalada tensiunile”. El a calificat avertismentul drept „absolut agresiv” și „o ingerință în treburile interne” ale Belarusului, susținând că ar încălca suveranitatea acestei țări. Peskov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko, întâlnire care ar urma să fie folosită pentru a discuta „amenințările” Kievului către Minsk și alte subiecte. Ce cere Kievul și de ce contează pe teren Conform articolului, Zelenski i-a dat vineri lui Lukașenko un termen de o săptămână pentru a elimina echipamentele rusești de retransmisie a semnalului din regiunile Belarusului care se învecinează cu Ucraina. Președintele ucrainean susține că aceste sisteme ajută la ghidarea dronelor Shahed, crescând eficiența atacurilor asupra orașelor și infrastructurii. Zelenski a avertizat că, dacă Belarus nu acționează, Ucraina va distruge aceste sisteme. În același context, el a acuzat Belarus că își adâncește sprijinul pentru Rusia prin livrări de combustibil și logistică, afirmând că exporturile de benzină către Rusia au crescut de 13 ori în perioada ianuarie–mai față de anul trecut. Informații din spațiul public: turnuri distruse și presiune pe Minsk Kyiv Post notează că unul dintre cele mai populare canale ucrainene de Telegram, „Nikolaevsky Vanyok”, despre care publicația spune că ar fi legat de oficiali locali, a afirmat luni că forțele ucrainene ar fi distrus recent turnuri folosite pentru ghidarea atacurilor cu Shahed. Canalul a susținut, de asemenea, că Belarus ar încerca treptat să se distanțeze de influența lui Putin, invocând o încălzire a relațiilor cu administrația SUA și o posibilă relaxare a sancțiunilor pentru industrii-cheie belaruse (afirmații care nu sunt detaliate cu dovezi în material). Poziția lui Lukașenko: fără intrare directă în război În articol se menționează că Lukașenko a respins ideea intrării directe a Belarusului în război, pe care a numit-o „absolut inacceptabilă”. El a avertizat că Belarus ar fi vulnerabil la represalii ucrainene și că o implicare directă ar putea lărgi semnificativ frontul, cu riscul unei confruntări mai ample care să implice NATO. Totodată, Lukașenko și-a nuanțat retorica față de Zelenski, admițând că ar fi mers prea departe în criticile anterioare și prezentând scuze publice pentru unele declarații. Ce urmează Pe termen scurt, atenția se mută pe două repere: expirarea termenului de o săptămână dat de Kiev și întâlnirea anunțată de Kremlin între Putin și Lukașenko. În funcție de reacția Minskului, ultimatumul poate rămâne un instrument de presiune sau se poate transforma într-o escaladare operațională, dacă Ucraina trece la distrugerea infrastructurii de retransmisie de pe teritoriul belarus, așa cum a avertizat. [...]
La zece ani de la referendum, Brexitul este perceput ca factor de scumpire și frână economică , potrivit unui sondaj al European Council on Foreign Relations (ECFR) citat de Reuters , care arată că până la două treimi dintre alegătorii britanici consideră ieșirea din UE drept o decizie cu impact negativ asupra Regatului Unit. Sondajul, realizat între 7 și 14 mai pe un eșantion de peste 2.000 de respondenți, indică faptul că două treimi dintre cei chestionați cred că Brexitul a contribuit la creșterea costului vieții și a afectat negativ economia. În același timp, 56% dintre respondenți spun că părăsirea UE a fost „un lucru rău” pentru combaterea migrației ilegale, pentru comerț și pentru birocrație, iar 57% consideră că a redus șansele tinerilor. Tot 57% afirmă că a fost „greșit” ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană. Presiune politică pentru „resetarea” relației cu UE Datele sondajului sugerează o schimbare de așteptări în rândul electoratului: trei sferturi dintre britanici își doresc acum relații mai strânse cu UE, potrivit ECFR. Mark Leonard , șeful organizației, a spus că, la un deceniu de la vot, britanicii constată că speranțele pentru o viață mai bună în afara UE nu s-au materializat și că Brexitul slăbește capacitatea țării de a gestiona temele care îi preocupă pe alegători. Migrația și securitatea: Europa, preferată SUA Deși controlul migrației a fost un argument central în campania pro-Brexit, 56% dintre respondenți consideră că abordarea post-Brexit a eșuat și ar susține revenirea la libera circulație cu UE în schimbul unei relații comerciale mai apropiate. Pe dimensiunea de securitate, sondajul arată că britanicii preferă Europa în detrimentul Statelor Unite ca partener, doar 18% indicând SUA drept aliat. ECFR mai arată că un sondaj separat, realizat în 15 țări din UE, a găsit un sprijin de două treimi pentru ca Marea Britanie să revină în Uniune în viitor. [...]
Amenințarea lui Trump privind Strâmtoarea Hormuz ridică riscul unui șoc pe piața petrolului , într-un moment în care negocierile SUA–Iran din Elveția sunt deja tensionate, potrivit Libertatea . Președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că Statele Unite ar putea „prelua controlul” asupra Strâmtorii Hormuz dacă nu se ajunge la un acord oficial cu Iranul, relatează CNN, citată de publicație. Hormuz este prezentată drept una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau control militar în zonă ar putea destabiliza piețele energetice și financiare. Reacția Teheranului: „disperare” și avertisment militar Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a denunțat public „disperarea” Washingtonului și a respins eficiența amenințărilor americane, într-o postare pe platforma X. „Oare nu se gândesc niciodată că, dacă amenințările lor ar fi funcționat cu adevărat, nu ar fi ajuns astăzi la acest nivel de disperare?” În același mesaj, oficialul iranian a susținut că Teheranul nu se va lăsa intimidat la masa tratativelor și a avertizat că forțele armate iraniene sunt în stare de alertă pentru a răspunde la orice provocare în regiunea Golfului Persic. „Nu luăm absolut deloc în serios amenințările americanilor.” „Ar face bine să își măsoare cuvintele cu mare atenție. Forțele noastre armate sunt pregătite să le ofere un răspuns într-un mod complet diferit. Indiferent cât de mult vorbesc ei, noi suntem cei care trecem la acțiune.” Semnal mixt de la Washington: deschidere condiționată, în paralel cu retorica dură Pe fondul escaladării verbale, vicepreședintele SUA, JD Vance, a transmis înaintea reuniunii la nivel înalt cu delegația Iranului că Washingtonul este dispus să „transforme în mod fundamental” relațiile bilaterale cu Teheranul, descriind discuțiile drept fără precedent la acest nivel. „Niciodată până acum conducerea iraniană și cea americană nu s-au mai întâlnit la un nivel atât de înalt.” Potrivit declarațiilor citate, deschiderea SUA vine însă cu condiții: Iranul ar trebui să renunțe la rolul de factor de instabilitate regională și să ofere garanții pe termen lung că nu va dezvolta arme nucleare. De ce contează economic În logica prezentată de publicație, miza imediată este riscul ca o confruntare sau o militarizare a Strâmtorii Hormuz să afecteze fluxurile de petrol și, implicit, prețurile energiei. În acest context, evoluția negocierilor din Elveția și tonul declarațiilor publice rămân elemente-cheie pentru percepția de risc din piețe. [...]
Raziile din Penza, cu bărbați duși la birourile de recrutare, indică o presiune operațională tot mai agresivă asupra mobilizării , în condițiile în care autoritățile locale invocă verificări „programate” și neagă constrângerea la semnarea de contracte, potrivit HotNews . În orașul Penza, birourile de informare-recrutare, împreună cu forțele ruse de securitate, ar efectua razii în care bărbații sunt reținuți direct în stradă și duși la sedii, unde ar fi forțați să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării. Informația a fost relatată de Meduza , publicație rusă în exil, citată de Rador România. Ce se știe despre modul de desfășurare Cazul a devenit public după ce o femeie, Natalia Solomina, a postat pe VKontakte o înregistrare video în care apar mai multe femei încercând să-i elibereze pe bărbații reținuți într-un autobuz, păzit de militari. Publicația Mediazona ar fi stabilit că filmarea a fost realizată în apropierea birourilor de informare-recrutare din districtele Okteabrsk și Jeleznodorojnîi din Penza. Cine ar fi vizat și ce acuzații apar Din relatările mass-media și ale canalelor Telegram asociate proiectelor pentru drepturile omului, reținerile ar avea loc „haotic”, iar cei vizați ar fi în principal bărbați care au primit anterior o citație, dar nu s-au prezentat la comisariatele militare. Ulterior, aceștia ar fi „forțați să semneze un contract”, potrivit relatărilor citate. Sursa menționează și existența unor probe privind violențe împotriva celor reținuți, însă acestea sunt descrise ca fiind documentate de diverse surse, dar încă neconfirmate. Totodată, instituțiile mass-media locale nu ar fi relatat evenimentele. Reacția autorităților: negare și o altă explicație Ministerul Afacerilor Interne din regiunea Penza a transmis vineri, 19 iunie, până la prânz, că informațiile despre rețineri și constrângeri în masă pentru semnarea contractelor „nu corespund realității”. Potrivit ministerului, poliția ar asista Departamentul de investigații militare al Comitetului de Investigații în timpul unor razii „programate” pentru identificarea persoanelor care au obținut cetățenia rusă, dar nu s-au înscris pentru efectuarea serviciului militar. [...]
Delegația Iranului a suspendat discuțiile cu SUA în Elveția , după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu noi lovituri împotriva Iranului, potrivit Global Times . Mișcarea ridică semne de întrebare asupra implementării memorandumului de înțelegere (MoU) Iran–SUA, care include, între altele, scutiri temporare de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și acces la active înghețate. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a relatat, citând o sursă apropiată delegației, că „negocierile s-au oprit în urmă cu câteva minute”. În paralel, Press TV (post de stat iranian) a citat o sursă potrivit căreia delegația a ridicat obiecții direct în fața părții americane și „evaluează condițiile pentru a da un răspuns adecvat” la amenințarea lui Trump. Amenințarea lui Trump și reacția Teheranului Trump a scris pe Truth Social că Iranul trebuie „să-și oprească imediat PROXIES-ii bine plătiți din Liban” și că, în caz contrar, SUA vor lovi Iranul „foarte dur din nou, ca săptămâna trecută, doar mai puternic”. Șeful delegației iraniene, președintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf , a respins amenințarea și a spus că forțele armate ale Iranului sunt pregătite să răspundă. „Ar face bine să fie atenți la comentariile lor... Orice ar spune, noi suntem cei care acționăm.” Ce era pe masă la negocierile din Elveția: petrol, Hormuz și active înghețate Potrivit agenției semi-oficiale Fars, discuțiile din Elveția vizau implementarea Paragrafului 13 din MoU-ul semnat recent, care stabilește condițiile pentru lansarea negocierilor unui acord final. Conform aceleiași relatări, condițiile includ: încetarea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban; ridicarea blocadei navale americane; redeschiderea Strâmtorii Hormuz ; emiterea de derogări (waivers) pentru exporturile de petrol ale Iranului; eliberarea activelor iraniene înghețate. Hossein Ghorbanzadeh, membru al delegației, a declarat (citat de Fars) că alte prevederi din MoU nu vor fi implementate până la încheierea războiului din Liban. Tot el a spus că un proiect de scutire temporară de sancțiuni pentru exporturile iraniene de petrol și derivate a fost finalizat și ar urma să intre în vigoare în curând. Context regional: armistițiul din Liban, dar fără retragere din „zona de securitate” MoU-ul ar fi fost semnat digital joi, iar ulterior a intrat în vigoare un armistițiu între Liban și Israel, vineri după-amiază, conform materialului. Sâmbătă, premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul apărării Israel Katz ar fi ordonat armatei încetarea focului în Liban, însă Katz a declarat duminică faptul că armata nu se va retrage din „zona de securitate” pe care o deține în sudul Libanului. În același timp, surse libaneze au raportat continuarea atacurilor israeliene în ultimele zile, în pofida armistițiului, potrivit informațiilor prezentate. De ce contează În forma descrisă, blocarea negocierilor riscă să amâne tocmai elementele cu impact economic direct din MoU — în special scutirea temporară de sancțiuni pentru exporturile de petrol și pașii privind activele înghețate — și să lege din nou progresul diplomatic de evoluțiile militare din Liban și de poziționările publice ale Washingtonului și Teheranului. Materialul nu precizează când ar putea fi reluate discuțiile. [...]
China extinde războiul listelor negre cu SUA, lovind direct în exporturi și achiziții publice : Beijingul a anunțat sancțiuni și restricții care vizează zeci de companii americane, în special din apărare și aerospațial, într-o mișcare prezentată ca răspuns la măsurile Washingtonului, potrivit Mediafax . Măsurile vin la o lună după vizita președintelui Donald Trump la Beijing, care a urmărit reducerea tensiunilor dintre cele două puteri. Autoritățile chineze le leagă de o „listă neagră” publicată de Departamentul Apărării al SUA, care include entități considerate „companii militare chineze” ce operează direct sau indirect în Statele Unite. Ce restricții introduce China Beijingul a anunțat două seturi de măsuri cu impact operațional și de reglementare pentru companiile vizate: Interdicții la export pentru bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară): China a inclus zece companii și entități americane pe o listă căreia îi sunt interzise exporturile de astfel de bunuri. Departamentul Comerțului a precizat că este interzis oricărei organizații sau persoane, din orice țară sau regiune, să transfere sau să furnizeze acestor entități articole cu dublă utilizare originare din China, iar exporturile în curs trebuie oprite imediat. Printre companiile menționate se numără AVEOX și Red Cat . Interdicții în achiziții publice : China a anunțat o interdicție pentru agențiile guvernamentale și autoritățile locale de a cumpăra produse de la 46 de companii americane în cadrul contractelor publice. Ministerul Finanțelor a indicat că interdicția vizează, în mod specific, mai multe entități ale Lockheed Martin și Raytheon , precum și divizia de spațiu, apărare și securitate a Boeing . Contextul: reacție la lista Pentagonului Cu două săptămâni înainte, Pentagonul a publicat o listă actualizată cu zeci de entități considerate „companii militare chineze” care operează în SUA. Pe această listă au fost adăugați, între alții, Alibaba , Baidu și BYD , potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. Un purtător de cuvânt al Departamentului Comerțului din China a descris măsurile drept răspuns la „actul inacceptabil” al guvernului SUA de a adăuga noi entități pe așa-numita listă de „companii militare chineze”. De ce contează Prin combinarea restricțiilor la export pentru bunuri cu dublă utilizare cu interdicții în achiziții publice , China ridică miza într-o zonă sensibilă pentru lanțurile de aprovizionare și contractele din apărare și aerospațial. În același timp, anunțul arată că, în pofida contactelor diplomatice recente, disputa se mută tot mai mult în instrumente administrative care pot afecta direct operațiunile companiilor. [...]
