Franța și Germania propun „integrarea treptată” a Balcanilor de Vest în UE - Bruxellesul caută să accelereze extinderea după 13 ani fără noi membri

Uniunea Europeană discută o „integrare treptată” a Balcanilor de Vest, inclusiv limitarea temporară a dreptului de veto, ca să deblocheze extinderea – un semnal cu potențial impact de reglementare asupra modului în care funcționează decizia în UE, potrivit news.ro . La summitul de la Tivat (Muntenegru) , lideri europeni au insistat că extinderea către Balcanii de Vest este un „imperativ geostrategic”, dar au recunoscut că UE trebuie să demonstreze că este „capabilă și dispusă” să primească noi membri și să facă procesul mai credibil. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că faptul că nu s-au mai alăturat noi state de 13 ani arată „deficiențe” ale blocului. „Integrare treptată”: acces pe bucăți la formatele UE Franța și Germania au folosit reuniunea pentru a promova ideea unei „integrări treptate” – un model în care statele candidate ar putea intra gradual în anumite mecanisme ale UE, pe măsură ce îndeplinesc criterii pe domenii. Președintele francez Emmanuel Macron a explicat că o țară care se aliniază la UE pe anumite criterii ar putea participa la unele formate ale blocului, inclusiv la reuniuni ale Consiliului European. În aceeași logică, Merz a sugerat că Ucraina ar putea primi un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot, ca etapă intermediară spre aderarea deplină. Dreptul de veto, în discuție pentru noii membri În paralel, ideea unei integrări „pe jumătate” câștigă teren, inclusiv prin propuneri care ating direct arhitectura decizională a UE. Publicația notează că lideri din regiune au cerut o integrare mai rapidă în piața unică și în spațiul Schengen, în schimbul renunțării la dreptul de veto. The Guardian a relatat recent că oficiali ai UE ar lua în calcul refuzarea dreptului de veto pentru noii membri pentru o perioadă de câțiva ani, pentru a evita blocaje repetate în luarea deciziilor la nivel european. De ce contează: extinderea, legată de securitate, energie și migrație Extinderea a urcat pe agenda UE în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul argumentului că Uniunea trebuie să se lărgească pentru a reduce influența puterilor străine în vecinătate. Macron a legat miza de „independența Europei” în energie, securitate și rute de migrație, iar Ursula von der Leyen a numit extinderea o „necesitate geostrategică” și o investiție pe termen lung în pace și stabilitate, cerând un proces „mai dinamic”. Cine sunt candidații și unde apar blocajele În cursa pentru aderare sunt Ucraina și Moldova (intrate pe listă după februarie 2022), alături de cele șase state din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Procesul rămâne însă lung și complex, necesitând ani de negocieri, modificări legislative și aprobarea unanimă a celor 27 de state membre la fiecare etapă. Muntenegru – cu o populație de 630.000 de locuitori – este prezentat drept cel mai avansat candidat și speră să adere până în 2028, deși mulți oficiali consideră ținta ambițioasă. Un punct sensibil rămâne Serbia, care nu a impus sancțiuni Rusiei după începutul războiului din Ucraina și menține legături strânse cu Moscova. Merz a spus că „o politică de ezitare între Rusia, China și Europa nu este posibilă”, în timp ce președintele sârb Aleksandar Vučić a reafirmat la Tivat că aderarea este „obiectiv strategic” și că sunt necesare „numeroase reforme”. Ce urmează Potrivit informațiilor din material, nu sunt așteptați „pași mari” imediat în urma summitului, accentul fiind pus pe măsuri care să îmbunătățească viața oamenilor din regiune. În acest context, „integrarea treptată” este prezentată ca o soluție pentru a dinamiza un proces de aderare aflat în impas, fără a înlocui principiul aderării „pe merit”. [...]