Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat al Ungariei, Peter Magyar, avertizează că Budapesta ar putea să nu mai blocheze automat deciziile UE privind Israelul, deși descrie relația bilaterală drept „specială”, potrivit The Jerusalem Post. Mesajul indică o posibilă schimbare de linie în politica externă a Ungariei, cu efecte directe asupra modului în care Uniunea Europeană își poate calibra pozițiile față de Israel.
Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, a făcut declarațiile la o conferință de presă după victoria în alegerile parlamentare. El a spus că Israelul este un „partener economic important” pentru Ungaria și că va urmări o relație „pragmatică”, invocând și legăturile dintre cele două societăți: existența unei comunități evreiești numeroase în Ungaria, precum și faptul că „mulți” cetățeni ungari trăiesc în Israel, iar „mulți” israelieni vizitează Ungaria.
Elementul cu potențial de impact la nivel european este avertismentul că Ungaria nu mai poate fi considerată un „veto” automat în dosarele UE legate de Israel. Magyar a spus că „fiecare caz și decizie trebuie evaluate individual” și că guvernul său va analiza ce hotărăște Uniunea și va decide în funcție de „interesele” Ungariei și de „dreptate”.
În practică, această poziționare sugerează o abordare mai flexibilă în Consiliul UE, unde unanimitatea sau consensul politic pot fi influențate de statele membre care aleg să blocheze sau să tempereze declarații și măsuri comune.
Magyar a mai declarat că Ungaria va reintra „cât mai curând posibil” în Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), după ce fostul premier Viktor Orbán s-a retras. El a afirmat că va relua cooperarea cu CPI, argumentând că este în interesul comunității internaționale și al Ungariei să rămână în acest cadru.
Pe plan intern, premierul desemnat a condamnat antisemitismul și a spus că guvernul său va continua o politică de „toleranță zero” față de acesta.
În același material, este menționat că ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, l-a felicitat pe Magyar și partidul Tisza pentru victorie și a cerut continuarea consolidării relațiilor și extinderea cooperării „în diferite domenii de interes reciproc”. Sa’ar i-a mulțumit totodată lui Viktor Orbán și guvernului său pentru poziția pro-Israel, pe care a descris-o drept „prietenie și sprijin constant” pentru Israel și viața evreiască „în vremuri dificile”.
Orbán a recunoscut înfrângerea după rezultate parțiale care indicau că Tisza se îndreaptă spre o supermajoritate parlamentară. Reuters a contribuit la realizarea articolului, notează publicația.
Recomandate
UDMR își repoziționează canalul de dialog cu viitorul guvern de la Budapesta , după ce Kelemen Hunor a discutat la telefon cu Peter Magyar (Tisza) și urmează să meargă la Budapesta pentru o întâlnire față în față, potrivit Digi24 . Peter Magyar, liderul partidului Tisza, a anunțat pe Facebook că a vorbit luni seară cu președintele UDMR și că au convenit să continue discuțiile săptămâna viitoare, la Budapesta. Miza: relația instituțională cu noua putere politică din Ungaria Înaintea convorbirii cu Magyar, Kelemen Hunor a declarat într-un interviu pentru Maszol.ro că „în acest moment nu avem o legătură instituțională” cu Tisza și că stabilirea cadrului de colaborare cu reprezentanții maghiarilor din afara Ungariei este atributul viitorului guvern de la Budapesta. Liderul UDMR a mai spus că victoria lui Peter Magyar „deschide o nouă eră în politica maghiară” și a refuzat să răspundă dacă a fost surprins de rezultat, argumentând că, în condițiile unei participări ridicate, s-a ajuns la o „decizie clară”, care trebuie „acceptată și respectată”. De ce spune UDMR că a susținut Fidesz Kelemen Hunor a motivat și susținerea acordată în campanie lui Viktor Orbán, afirmând că aceasta a fost „în concordanță cu marea majoritate a maghiarilor din Transilvania”. În același context, el a arătat că nu vede ca necesar ca UDMR să admită că a greșit prin această opțiune. Întâlnirea anunțată la Budapesta indică o încercare de a fixa rapid un canal de lucru cu noua majoritate politică din Ungaria, în condițiile în care UDMR a fost asociat public, în campanie, cu susținerea pentru Fidesz. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán ar putea debloca decizii UE cu miză directă pentru România, inclusiv pe energie și extindere , potrivit declarațiilor vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu , citate de HotNews . Negrescu spune că la Bruxelles rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul Tisza în fața lui Orbán și Fidesz, este „privit cu optimism”. În intervenția la Antena 3, Negrescu a susținut că, odată cu schimbarea de la Budapesta, „putem să vorbim de posibilitatea de a lua decizii mult mai ușor la nivel european”, în condițiile în care Orbán „a blocat foarte multe decizii”, inclusiv unele „în interesul României”. Ce ar putea însemna pentru România: energie și dosare europene blocate Negrescu a dat două exemple concrete de dosare unde Ungaria ar fi pus frână: extinderea UE : Budapesta ar fi blocat decizia privind începerea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană; energie : Ungaria ar fi blocat „o serie de decizii” care, în viziunea lui Negrescu, ar fi ajutat România să aibă acces la fonduri europene suplimentare și la interconectări mai bune cu piața energetică europeană, cu efect potențial de scădere a prețurilor la energie . În același context, vicepreședintele Parlamentului European a spus că plecarea lui Orbán de la putere ar putea crește șansele unei Europe „mai unite”, cu mai puține disensiuni. Acuzații de influență rusă și contextul investigațiilor Negrescu a mers mai departe, afirmând că, odată cu înfrângerea lui Orbán, UE nu ar mai avea „un agent al Federației Ruse în mijlocul nostru”, invocând „relatări” despre conversații ale unor oficiali de rang înalt din Fidesz cu reprezentanți ai Federației Ruse, care ar fi transmis informații despre discuțiile de la nivel european. În articol este menționat și un context de investigații și relatări din presa internațională: potrivit unei investigații realizate de VSquare și TheInsider înaintea alegerilor, guvernul Orbán ar fi colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor UE oligarhi ruși, companii și bănci. Separat, The Washington Post a relatat în martie că ofițeri ai spionajului rusesc ar fi propus o strategie de influențare a campaniei electorale din Ungaria, inclusiv prin „înscenarea unei tentative de asasinat” asupra lui Orbán. Ce urmează la Budapesta: guvernare dificilă și dosare sensibile Negrescu l-a descris pe Peter Magyar drept „un om hotărât, cu o viziune clar conservatoare” și a spus că acesta a promis un guvern cu „reprezentativitate politică largă”. În opinia sa, viitorul guvern va avea „provocări importante”, între care a enumerat: fondurile europene , „reclădirea juridică” , refacerea încrederii în instituțiile statului , iar „inclusiv președintele din Ungaria s-ar putea să fie schimbată”. [...]
Premierul Ilie Bolojan a indicat cooperarea economică drept prioritate în relația cu Ungaria într-un mesaj public adresat lui Péter Magyar , după victoria acestuia în alegerile din Ungaria, potrivit G4Media . Șeful Guvernului spune că România este pregătită să întărească Parteneriatul Strategic bilateral, cu accent pe cooperarea „economică și sectorială”. Mesajul a fost publicat pe platforma X, unde Bolojan i-a transmis lui Magyar „călduroase felicitări” și i-a urat un „mandat de succes”. În postarea citată, premierul a legat explicit direcția de cooperare bilaterală de obiectivele UE, sugerând că agenda economică ar urma să fie încadrată într-un efort mai larg de consolidare a Uniunii. „Așteptăm cu nerăbdare să continuăm să întărim Parteneriatul Strategic, cu accent pe cooperarea economică și sectorială.” „Prioritatea noastră este să lucrăm împreună pentru a îmbunătăți viețile cetățenilor noștri, într-o Uniune Europeană mai puternică, mai unită și mai competitivă.” Din informațiile disponibile în material nu reies detalii despre proiecte concrete, calendare sau domenii sectoriale specifice vizate de cele două guverne; mesajul rămâne, deocamdată, la nivel de direcție politică și de priorități enunțate public. [...]
UDMR își apără decizia de a-l susține pe Viktor Orbán, în ciuda înfrângerii Fidesz , invocând votul masiv al maghiarilor din afara Ungariei , potrivit HotNews . Kelemen Hunor spune că alegerile din Ungaria s-au desfășurat „corect”, că decizia electoratului este „clară” și că l-a felicitat pe Peter Magyar după victoria obținută în fața premierului pe care UDMR îl susținuse în campanie. Într-un interviu acordat publicației Maszol, liderul UDMR a respins ideea că formațiunea ar trebui să-și reproșeze sprijinul pentru Orbán: „Nu avem niciun motiv să ne punem cenușă în cap”. El a argumentat că „politica națională” implementată de Fidesz în ultimul „deceniu și jumătate” a avut un conținut simbolic important și a generat „simpatie și identificare” în rândul „vastei majorități a maghiarilor din Transilvania”. Kelemen Hunor a adăugat că ar fi problematic pentru UDMR dacă s-ar ajunge la concluzia că reprezintă „altceva decât marea majoritate a maghiarilor din Transilvania” și a insistat că decizia a fost „logică și de înțeles”. Votul din diaspora maghiară, argumentul central Datele oficiale parțiale indică faptul că 87,08% din voturile prin corespondență valide și numărate – exprimate de etnicii maghiari din afara țării, „în mare parte din România” – au mers către Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, notează HotNews. Relația cu Tisza: „încă nu avem o relație instituțională” Kelemen Hunor a spus că nu a vorbit la telefon cu Peter Magyar după alegeri, dar l-a felicitat, invocând regula competiției politice: „În politică, sport și competiție, până la urmă există un câștigător care trebuie felicitat.” În același timp, el a precizat că între UDMR și partidul câștigător, Tisza, nu există deocamdată „o relație instituțională”, deși reprezentanții se întâlnesc, de regulă, în cadrul Partidului Popular European. Potrivit lui, felul în care se va dezvolta relația dintre etnicii maghiari din afara granițelor și noul guvern de la Budapesta va depinde de politica noului cabinet, iar comunitățile trebuie să aștepte să vadă ce direcție va fi stabilită. Mesaje diferite în UDMR după rezultat În contrast cu poziția lui Kelemen Hunor, vicepremierul și senatorul UDMR Tanczos Barna a spus că rezultatul alegerilor anunță intrarea „într-o nouă eră” și a admis o eroare de evaluare: „Am greșit. Nu sunt singurul în această situație, dar nu am simțit, nu am văzut acea forță uriașă care a dus la victoria zdrobitoare a partidului TISZA în Ungaria.” [...]
Péter Magyar pune aderarea Ungariei la Parchetul European în centrul schimbării de putere , ca primă măsură anunțată după victoria electorală, într-un semnal cu potențial direct asupra relației cu UE și a deblocării fondurilor europene înghețate, potrivit G4Media . În discursul de victorie de la Budapesta, Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Ungariei și a tuturor liderilor de stat numiți de Viktor Orbán. El a promis „revenirea Ungariei în Europa” și a indicat ca obiectiv de politică externă convingerea UE să deblocheze miliardele de euro din fondurile înghețate, informație atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Cu aproape 99% din voturi numărate, partidul Tisza ar urma să obțină 138 de mandate în parlamentul de 199 de membri, iar Fidesz ar rămâne cu 55 de mandate, notează Euronews, citată în articol. Miza: anticorupție și relația cu UE Printre primele promisiuni, Magyar a anunțat aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează infracțiuni financiare transfrontaliere. În aceeași intervenție, el a vorbit despre restabilirea „sistemului de frâne și contraponderi” și despre garantarea funcționării democratice a statului. Presiune pe instituțiile-cheie ale statului Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta l-a invitat să formeze guvernul, și a extins solicitarea către conducerea mai multor instituții, între care Curtea Supremă, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Oficiul Justiției, Oficiul Concurenței și Autoritatea pentru Media. „Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru. Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi” Totodată, el i-a cerut lui Viktor Orbán să se abțină de la măsuri care ar putea limita competențele viitorului guvern în perioada de tranziție. Ce urmează, potrivit declarațiilor Magyar a spus că primele sale deplasări externe vor fi la Varșovia și Viena, urmate de Bruxelles, unde intenționează să susțină deblocarea fondurilor UE. În discurs, el a afirmat că „locul” Ungariei este în Europa și că țara va fi „un aliat puternic” care va reprezenta interesele maghiare. [...]
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier , o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews , după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri. Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid. Miza: schimbarea Constituției și efectul direct asupra lui Orbán Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție. În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán. Reancorare în UE, dar cu rezerve pe Ucraina și finanțare Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE. El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”. România, George Simion și mesajul către comunitatea maghiară Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”. În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor. Rusia, China și energia: „vom încerca să diversificăm” Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar. [...]
