Știri
Știri din categoria Politică
Schimbarea puterii la Budapesta ar putea debloca negocierile UE cu Moldova și Ucraina, prin ridicarea vetoului Ungariei asupra deschiderii negocierilor pe capitole, potrivit unei analize citate de Adevărul. Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.md (think tank din Chișinău), susține că o eventuală plecare a lui Viktor Orbán de la putere ar schimba poziția Budapestei față de extinderea UE.
În lectura sa, noul guvern ungar ar avea ca priorități restabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană și distanțarea de Rusia, ceea ce ar face probabilă eliminarea blocajului asupra „deschiderii oficiale” a negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova. Pașa argumentează că acest pas, dincolo de negocierile tehnice pe capitole, ar apropia momentul aderării pentru cele două state.
Pașa mai afirmă că schimbarea de la Budapesta ar putea avea impact și asupra sprijinului financiar pentru Ucraina, prin deblocarea ajutorului de 90 de miliarde de euro, ceea ce ar întări capacitatea Kievului de a se apăra în războiul declanșat de Rusia. În consecință, ar crește stabilitatea și securitatea în regiune, inclusiv pentru Republica Moldova, în logica prezentată de expert.
În acest context, publicația reamintește poziția exprimată anterior de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit căreia Chișinăul și Kievul au pornit împreună pe drumul spre UE și își doresc să ajungă împreună „la destinație”. Într-o declarație citată de Adevărul, Sandu a spus că Republica Moldova ar aștepta Ucraina dacă UE ar decide să avanseze doar dosarul Chișinăului, făcând trimitere la veto-ul premierului ungar de atunci, Viktor Orbán, care a afectat indirect și parcursul Moldovei.
„Datorăm pacea noastră Ucrainei. Suntem mândri că am pornit împreună pe acest drum și știm că progresul trebuie câștigat. Democrația din Moldova poate supraviețui doar ca parte a Uniunii Europene. Este un «da», vrem să intrăm împreună în UE.”
Republica Moldova și Ucraina au depus cererile de aderare în 2022, la câteva zile după declanșarea războiului, au primit statutul de țări candidate în iunie 2022, iar doi ani mai târziu ambasadorii celor 27 de state membre au dat un „acord de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu ambele state.
Recomandate
Înfrângerea lui Viktor Orbán ar putea debloca decizii UE cu miză directă pentru România, inclusiv pe energie și extindere , potrivit declarațiilor vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu , citate de HotNews . Negrescu spune că la Bruxelles rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul Tisza în fața lui Orbán și Fidesz, este „privit cu optimism”. În intervenția la Antena 3, Negrescu a susținut că, odată cu schimbarea de la Budapesta, „putem să vorbim de posibilitatea de a lua decizii mult mai ușor la nivel european”, în condițiile în care Orbán „a blocat foarte multe decizii”, inclusiv unele „în interesul României”. Ce ar putea însemna pentru România: energie și dosare europene blocate Negrescu a dat două exemple concrete de dosare unde Ungaria ar fi pus frână: extinderea UE : Budapesta ar fi blocat decizia privind începerea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană; energie : Ungaria ar fi blocat „o serie de decizii” care, în viziunea lui Negrescu, ar fi ajutat România să aibă acces la fonduri europene suplimentare și la interconectări mai bune cu piața energetică europeană, cu efect potențial de scădere a prețurilor la energie . În același context, vicepreședintele Parlamentului European a spus că plecarea lui Orbán de la putere ar putea crește șansele unei Europe „mai unite”, cu mai puține disensiuni. Acuzații de influență rusă și contextul investigațiilor Negrescu a mers mai departe, afirmând că, odată cu înfrângerea lui Orbán, UE nu ar mai avea „un agent al Federației Ruse în mijlocul nostru”, invocând „relatări” despre conversații ale unor oficiali de rang înalt din Fidesz cu reprezentanți ai Federației Ruse, care ar fi transmis informații despre discuțiile de la nivel european. În articol este menționat și un context de investigații și relatări din presa internațională: potrivit unei investigații realizate de VSquare și TheInsider înaintea alegerilor, guvernul Orbán ar fi colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor UE oligarhi ruși, companii și bănci. Separat, The Washington Post a relatat în martie că ofițeri ai spionajului rusesc ar fi propus o strategie de influențare a campaniei electorale din Ungaria, inclusiv prin „înscenarea unei tentative de asasinat” asupra lui Orbán. Ce urmează la Budapesta: guvernare dificilă și dosare sensibile Negrescu l-a descris pe Peter Magyar drept „un om hotărât, cu o viziune clar conservatoare” și a spus că acesta a promis un guvern cu „reprezentativitate politică largă”. În opinia sa, viitorul guvern va avea „provocări importante”, între care a enumerat: fondurile europene , „reclădirea juridică” , refacerea încrederii în instituțiile statului , iar „inclusiv președintele din Ungaria s-ar putea să fie schimbată”. [...]
Ungaria ar urma să renunțe la blocajul asupra împrumutului UE de 90 miliarde euro (aprox. 448,2 miliarde lei) pentru Ucraina , semnal transmis de viitorul premier Péter Magyar , ceea ce ar debloca rapid o finanțare considerată urgentă pentru Kiev, potrivit Politico . Magyar a spus, într-o conferință de presă la Budapesta, că decizia UE privind împrumutul „a fost deja luată în decembrie” și că viitoarea administrație Tisza „ar dori să fie coerentă” cu angajamentele anterioare. Mesajul vine după un blocaj de patru luni, în care guvernul condus de Viktor Orbán s-a opus eliberării fondurilor. Orbán, care a pierdut alegerile generale de duminică „la scor”, aprobase inițial împrumutul la un summit al liderilor UE la finalul anului trecut, înainte să revină asupra acordului. El condiționase deblocarea banilor de repararea de către Ucraina a unei conducte care transportă petrol rusesc prin teritoriul ucrainean către Ungaria, acuzând Kievul că tergiversează lucrările. De ce contează: presiune de timp pe finanțarea Ucrainei Ucraina, cu rezervele financiare erodate după ani de război, ar avea un deficit major dacă împrumutul nu este aprobat până în mai, notează publicația. Deși capitalele europene sperau să rezolve disputa la un summit luna trecută, Orbán — alături de premierul Slovaciei, Robert Fico — a insistat că banii nu pot fi virați până nu este garantat fluxul de petrol. Un element important din semnalul lui Magyar este că liderii UE nu ar mai trebui să se reunească pentru a debloca împrumutul: el a indicat că decizia ar putea fi luată chiar înainte ca noul guvern să preia oficial mandatul, lucru care „ar trebui să se întâmple în cursul acestei luni”. Ungaria ar permite împrumutul, dar ar vrea să nu contribuie Chiar dacă Budapesta nu ar mai bloca împrumutul, Magyar a indicat că Ungaria nu ar urma să participe la finanțare. El a invocat situația fiscală internă și creșterea deficitului bugetar. „Voi discuta cu liderii europeni, dar personal sunt de acord că Ungaria ar trebui să se retragă, Ungaria este într-o situație foarte dificilă. Nu putem lua și mai multe împrumuturi, deficitul bugetar al Ungariei s-a triplat din 2010.” Magyar, fost aliat al lui Orbán, a câștigat o supermajoritate de două treimi în parlament și a promis o ofensivă împotriva corupției, acuzând guvernul ieșit din funcție de „trădare” prin sprijinul acordat Rusiei. În același timp, el a spus că Orbán, deși rămâne premier interimar, „nu ar trebui să ia decizii peste capul” său. [...]
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier , o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews , după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri. Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid. Miza: schimbarea Constituției și efectul direct asupra lui Orbán Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție. În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán. Reancorare în UE, dar cu rezerve pe Ucraina și finanțare Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE. El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”. România, George Simion și mesajul către comunitatea maghiară Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”. În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor. Rusia, China și energia: „vom încerca să diversificăm” Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar. [...]
Matteo Salvini leagă înghețarea fondurilor UE de schimbarea politică din Ungaria , susținând că blocarea banilor europeni a cântărit în înfrângerea lui Viktor Orbán după 16 ani la putere, potrivit Agerpres . Vicepremierul italian și liderul Ligii a declarat, la postul „Telelombardia”, că i-a transmis un mesaj lui Orbán și a pus rezultatul alegerilor și pe seama unui „context internațional complicat”, marcat de două războaie în desfășurare. În același timp, Salvini a indicat drept factor relevant înghețarea de către Bruxelles a unor fonduri „în valoare de miliarde de euro” destinate Ungariei, pe fondul îngrijorărilor legate de corupție și de atacuri la adresa statului de drept. În intervenția sa, Salvini a avansat și o cifră: 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei) ar fi fost înghețate „pentru că nu a permis migranților să intre în Ungaria”, susținând că presiunea financiară ar fi complicat situația economică și ar fi contribuit la pierderea alegerilor. Implicația politică: fondurile UE, din nou în centrul disputei Declarațiile lui Salvini readuc în prim-plan tensiunea dintre instituțiile UE și guvernele acuzate de derapaje privind statul de drept, cu o miză directă: accesul la finanțare europeană și efectele sale politice interne. În lectura liderului Ligii, condiționarea sau blocarea fondurilor nu este doar un instrument de reglementare, ci unul care poate influența competiția electorală. Context: Salvini, implicat în campania lui Orbán; Meloni îl felicită pe câștigător Salvini a mers la Budapesta pentru a se implica în campania lui Orbán, aliatul său în Europa în cadrul grupului „Patrioților”, alături de Vox (Spania) și „Rassemblement national” (Franța), formațiunea condusă de Marine Le Pen. Deși Salvini i-a urat „mult succes” câștigătorului fără a-i rosti numele, Agerpres notează că viitorul prim-ministru este conservatorul Peter Magyar . În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, l-a felicitat duminică seară pe Peter Magyar pentru o victorie pe care a calificat-o drept „clară”, referindu-se totodată la Orbán ca la un „prieten”. [...]
Peter Magyar vrea să limiteze prin Constituție puterea executivului după ce a câștigat alegerile legislative din Ungaria cu o majoritate care îi permite modificarea Legii fundamentale, potrivit news.ro . În prima sa conferință de presă, el a spus că intenționează să introducă o limită de două mandate pentru funcția de prim-ministru, măsură care ar urma să fie înscrisă în Constituție și aplicată retroactiv. Aplicarea retroactivă ar bloca, în practică, o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, în condițiile în care acesta a ocupat funcția de prim-ministru „în total” timp de 20 de ani. Informația este atribuită de news.ro publicației The Guardian. Magyar a susținut că, deși deține o majoritate de două treimi în noul parlament, nu intenționează să folosească instrumente ilegale pentru a „restabili statul de drept”. „Nu vom lua măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept” Alte schimbări instituționale anunțate În aceeași conferință de presă, care a durat aproape trei ore, Magyar a reluat ideea că președintele Tamas Sulyok – descris ca „omul pus în funcție de Viktor Orban” – ar trebui, în esență, să părăsească funcția înainte de aniversarea a 70 de ani de la revoluția din 1956, în octombrie. Întrebat dacă măsuri precum solicitarea demisiei președintelui și a altor oficiali sau planurile de a închide televiziunea publică nu vor fi percepute drept începutul unui ciclu de represalii, Magyar a răspuns că urmărește o „schimbare de regim” și, în acest scop, vrea reformarea radicală a instituțiilor, astfel încât să fie limitată capacitatea viitoarelor guverne de a le influența. „Nu sunt aici pentru a mă îmbogăți și nu sunt aici pentru a guverna pentru totdeauna” Magyar a vorbit și despre viitorul guvern și posturile-cheie, însă nu a prezentat numele celor mai importanți membri. [...]
Premierul desemnat al Ungariei, Peter Magyar , avertizează că Budapesta ar putea să nu mai blocheze automat deciziile UE privind Israelul , deși descrie relația bilaterală drept „specială”, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul indică o posibilă schimbare de linie în politica externă a Ungariei, cu efecte directe asupra modului în care Uniunea Europeană își poate calibra pozițiile față de Israel. Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, a făcut declarațiile la o conferință de presă după victoria în alegerile parlamentare. El a spus că Israelul este un „partener economic important” pentru Ungaria și că va urmări o relație „pragmatică”, invocând și legăturile dintre cele două societăți: existența unei comunități evreiești numeroase în Ungaria, precum și faptul că „mulți” cetățeni ungari trăiesc în Israel, iar „mulți” israelieni vizitează Ungaria. Semnalul către Bruxelles: sprijin „de la caz la caz”, nu blocaj garantat Elementul cu potențial de impact la nivel european este avertismentul că Ungaria nu mai poate fi considerată un „veto” automat în dosarele UE legate de Israel. Magyar a spus că „fiecare caz și decizie trebuie evaluate individual” și că guvernul său va analiza ce hotărăște Uniunea și va decide în funcție de „interesele” Ungariei și de „dreptate”. În practică, această poziționare sugerează o abordare mai flexibilă în Consiliul UE, unde unanimitatea sau consensul politic pot fi influențate de statele membre care aleg să blocheze sau să tempereze declarații și măsuri comune. Reîntoarcerea la Statutul de la Roma și mesajul pe antisemitism Magyar a mai declarat că Ungaria va reintra „cât mai curând posibil” în Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) , după ce fostul premier Viktor Orbán s-a retras. El a afirmat că va relua cooperarea cu CPI, argumentând că este în interesul comunității internaționale și al Ungariei să rămână în acest cadru. Pe plan intern, premierul desemnat a condamnat antisemitismul și a spus că guvernul său va continua o politică de „toleranță zero” față de acesta. Reacția Israelului și contextul politic de la Budapesta În același material, este menționat că ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, l-a felicitat pe Magyar și partidul Tisza pentru victorie și a cerut continuarea consolidării relațiilor și extinderea cooperării „în diferite domenii de interes reciproc”. Sa’ar i-a mulțumit totodată lui Viktor Orbán și guvernului său pentru poziția pro-Israel, pe care a descris-o drept „prietenie și sprijin constant” pentru Israel și viața evreiască „în vremuri dificile”. Orbán a recunoscut înfrângerea după rezultate parțiale care indicau că Tisza se îndreaptă spre o supermajoritate parlamentară. Reuters a contribuit la realizarea articolului, notează publicația. [...]
