Știri
Știri din categoria Politică
Schimbarea puterii la Budapesta ar putea debloca negocierile UE cu Moldova și Ucraina, prin ridicarea vetoului Ungariei asupra deschiderii negocierilor pe capitole, potrivit unei analize citate de Adevărul. Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.md (think tank din Chișinău), susține că o eventuală plecare a lui Viktor Orbán de la putere ar schimba poziția Budapestei față de extinderea UE.
În lectura sa, noul guvern ungar ar avea ca priorități restabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană și distanțarea de Rusia, ceea ce ar face probabilă eliminarea blocajului asupra „deschiderii oficiale” a negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova. Pașa argumentează că acest pas, dincolo de negocierile tehnice pe capitole, ar apropia momentul aderării pentru cele două state.
Pașa mai afirmă că schimbarea de la Budapesta ar putea avea impact și asupra sprijinului financiar pentru Ucraina, prin deblocarea ajutorului de 90 de miliarde de euro, ceea ce ar întări capacitatea Kievului de a se apăra în războiul declanșat de Rusia. În consecință, ar crește stabilitatea și securitatea în regiune, inclusiv pentru Republica Moldova, în logica prezentată de expert.
În acest context, publicația reamintește poziția exprimată anterior de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit căreia Chișinăul și Kievul au pornit împreună pe drumul spre UE și își doresc să ajungă împreună „la destinație”. Într-o declarație citată de Adevărul, Sandu a spus că Republica Moldova ar aștepta Ucraina dacă UE ar decide să avanseze doar dosarul Chișinăului, făcând trimitere la veto-ul premierului ungar de atunci, Viktor Orbán, care a afectat indirect și parcursul Moldovei.
„Datorăm pacea noastră Ucrainei. Suntem mândri că am pornit împreună pe acest drum și știm că progresul trebuie câștigat. Democrația din Moldova poate supraviețui doar ca parte a Uniunii Europene. Este un «da», vrem să intrăm împreună în UE.”
Republica Moldova și Ucraina au depus cererile de aderare în 2022, la câteva zile după declanșarea războiului, au primit statutul de țări candidate în iunie 2022, iar doi ani mai târziu ambasadorii celor 27 de state membre au dat un „acord de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu ambele state.
Recomandate
Viktor Orbán a cerut „ocuparea Bruxelles-ului” și o rescriere a UE din interior , într-un discurs ținut la Băile Tușnad, pe fondul schimbării de putere de la Budapesta, potrivit Mediafax . Fostul premier ungar a avertizat că Uniunea Europeană „în forma sa actuală” nu va mai exista peste 25 de ani și a atacat conducerea instituțiilor europene, inclusiv rolul Ursulei von der Leyen, pe care l-a descris ca inutil. Orbán a susținut că ordinea globală dominată de „anglo-saxoni” va fi înlocuită treptat de o ordine condusă de Asia, iar în acest context organizațiile internaționale ar trebui regândite pentru a supraviețui noii realități geopolitice. El a insistat că nu își dorește dispariția proiectului european, ci o „transformare profundă”. „Nu trebuie să preluăm Comisia, trebuie să ocupăm Bruxelles-ul”, a declarat Orbán. Ținta: instituțiile UE și alianța „Patrioții pentru Europa” În discurs, liderul Fidesz a cerut politicienilor din alianța „Patrioții pentru Europa” să schimbe instituțiile comunitare „din interior”. El a plasat rădăcinile problemelor actuale ale UE în mandatul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker , început în 2014. Orbán a mai spus că nu ar accepta funcția deținută de Ursula von der Leyen și a sugerat că postul ar trebui desființat. Context intern: Orbán, în postura de lider al opoziției la Budapesta Mediafax notează că Orbán a urcat pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad într-o ipostază rară în ultimii 16 ani: lider al opoziției, la aproape trei luni și jumătate după înfrângerea Fidesz în alegerile parlamentare și instalarea guvernului condus de Péter Magyar. Cea mai dură parte a intervenției a vizat noua guvernare, pe care Orbán a acuzat-o de autoritarism și a comparat-o cu regimuri de stânga din America de Sud. „Ungaria este noua Venezuela, doar fără bogăția petrolului”, a declarat liderul Fidesz. El a vorbit despre o „guvernare prin Facebook”, a respins acuzațiile din campanie (inclusiv cele privind presupuse cazuri de pedofilie, pe care le-a numit „minciuni reușite”) și a calificat schimbările din instituțiile statului drept „sfârșitul statului de drept”, comparând crearea unei noi autorități pentru gestionarea adversarilor politici cu practici totalitare. „Doar comuniștii și Hitler au mai făcut asta înainte”, a afirmat Orbán. Miza politică: reconstrucția Fidesz și pariul pe eșecul guvernării Tisza Orbán a explicat și de ce nu și-a ocupat mandatul de parlamentar, invocând îndoieli privind utilitatea unui „discurs rațional” în actualul legislativ și spunând că preferă să lase confruntarea unei generații mai tinere. El a anunțat că se va concentra pe construirea unei „mișcări de rezistență națională” pentru ca Fidesz să-și recapete influența și să atragă noi categorii de alegători. În același registru, a prezis că în „cea de-a 134-a zi de guvernare” va deveni evident că sistemul construit de partidul Tisza este nesustenabil. A recunoscut că cele aproape 2,5 milioane de voturi obținute de Fidesz nu sunt suficiente pentru o majoritate, dar a susținut că nemulțumirea publică va crește. Orbán a criticat și direcția noului guvern privind războiul din Ucraina, afirmând că Ungaria și-ar fi pierdut independența în politica externă și că urmează linia impusă de Bruxelles. Totodată, a respins perspectiva introducerii monedei euro în Ungaria, susținând că măsura ar fi promovată de bănci și speculatori interesați de politici de austeritate. Înaintea discursului: tema autonomiei comunității maghiare din România Înaintea intervenției lui Orbán, László Tőkés a reluat tema autonomiei comunității maghiare din România, pe care a descris-o drept un obiectiv politic major, vorbind despre consolidarea instituțiilor comunității maghiare și continuarea demersurilor pentru autonomie în Transilvania și în Ținutul Secuiesc, pe fondul unor presiuni asupra drepturilor colective și identității naționale. (Detalii în materialul Mediafax: László Tőkés a reluat tema autonomiei comunității maghiare din România .) [...]
Traian Băsescu cere negocieri cu Ucraina pentru a limita riscul unei crize a carburanților , pe fondul atacurilor cu drone care afectează infrastructura energetică și logistică din regiune, potrivit Mediafax . Fostul președinte leagă direct securitatea aprovizionării și presiunea pe prețurile la pompă de evoluțiile de la graniță, sugerând că România ar trebui să-și apere explicit interesele economice. Declarația a fost făcută sâmbătă, la România TV, în contextul temerilor privind posibile dificultăți de aprovizionare și scumpiri la pompă, alimentate de atacurile recente cu drone atribuite Ucrainei, care au avut efecte asupra infrastructurii din regiune. Negocierea, pe lângă rute alternative Întrebat despre soluții, Băsescu a spus că există variante pentru asigurarea alimentării cu combustibil, dar că acestea ar trebui dublate de discuții directe cu autoritățile ucrainene, pentru a evita incidente care ar putea afecta România. „Trebuie negociat cu ucrainenii să fie foarte atenți, să nu se mai joace cu dronele când e vorba de interes românesc.” În aceeași logică, fostul șef al statului a indicat că, pe lângă identificarea unor rute alternative de aprovizionare, componenta diplomatică devine relevantă pentru protejarea intereselor energetice și economice ale României. Context: autoritățile discută cu benzinarii, dar deciziile depind de un guvern „plin” În paralel, în spațiul public au existat discuții despre impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice asupra aprovizionării cu combustibil și asupra prețurilor practicate la pompă. Mediafax notează că autoritățile s-au întâlnit cu benzinarii și analizează dacă prelungesc sau nu situația de criză de pe piața carburanților, însă pentru adoptare este nevoie de un guvern „plin”. Băsescu nu a oferit detalii despre cum ar urma purtate negocierile cu Ucraina și nici despre măsuri concrete, dincolo de ideea de dialog și de diversificare a rutelor de aprovizionare. [...]
Declarațiile lui László Tőkés despre „repararea Trianonului” reintroduc o temă sensibilă în relația România–Ungaria , în contextul în care mesajul este transmis public, în România, de pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad , potrivit Mediafax . László Tőkés, fost vicepreședinte al Parlamentului European și președinte al Consiliului Național Maghiar din Transilvania, a vorbit alături de Viktor Orbán, căruia i s-a adresat în repetate rânduri cu formula „domnule prim-ministru”. Tőkés a susținut că rezultatele guvernărilor Fidesz–KDNP „nu pot fi șterse sau ignorate” și a elogiat direcția politică a lui Orbán. „Domnule prim-ministru, dumneavoastră ați rupt definitiv cu internaționalismul comunist străin de națiune și ați redat maghiarimii demnitatea și respectul de sine.” „Repararea Trianonului”, legată de cetățenie și „unitatea națională” În intervenția sa, Tőkés a lăudat legea privind unitatea națională și acordarea cetățeniei ungare etnicilor maghiari din afara granițelor Ungariei, prezentând aceste măsuri drept parte a unei „reunificări a națiunii peste granițe”. „Prin Legea unității naționale și prin acordarea cetățeniei compatrioților rămași în afara granițelor, v-ați angajat în repararea Trianonului.” Totodată, Tőkés a invocat preambulul Constituției Ungariei, potrivit căruia statul ungar se angajează să păstreze „unitatea spirituală și sufletească” a națiunii maghiare, separată de granițe în urma evenimentelor din ultimul secol. Critici privind modificarea Legii fundamentale și referințe istorice Tőkés a criticat intențiile actualei conduceri de la Budapesta de a modifica Legea fundamentală a Ungariei, susținând că astfel ar fi readusă la viață o mentalitate comunistă potrivit căreia „trecutul trebuie șters”. În a doua parte a discursului, el a vorbit despre împlinirea a 130 de ani de la nașterea episcopului romano-catolic Márton Áron, menționând că Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a dedicat anul 2026 memoriei acestuia. Tőkés a reluat și teme legate de perioada de după Al Doilea Război Mondial, când au fost discutate frontierele europene și statutul Transilvaniei. El a acuzat Uniunea Populară Maghiară, organizație politică activă în România după război, că ar fi renunțat la revendicările teritoriale asupra Transilvaniei de Nord, numind hotărârea adoptată în noiembrie 1945, la Târgu Mureș, un „Trianon voluntar”. În acest context, Tőkés a afirmat că guvernul condus de Petru Groza ar fi atras conducerea Uniunii Populare Maghiare, determinând organizația să renunțe la revendicările teritoriale. Miza politică a acestor declarații ține de faptul că ele conectează explicit politici actuale ale Budapestei (cetățenie, „unitate națională”) cu o interpretare revizionistă a consecințelor Tratatului de la Trianon, într-un cadru public desfășurat pe teritoriul României. [...]
László Tőkés a relansat tema autonomiei și a reorganizării administrative , într-un discurs la Băile Tușnad care reaprinde o dezbatere cu potențial de tensiune politică și de impact asupra agendei de reglementare internă, potrivit Mediafax . Tőkés a spus că organizația pe care o conduce, împreună cu Consiliul Național Secuiesc , susține în continuare „autodeterminarea teritorială a Ținutului Secuiesc” și „autonomia pe criteriu personal a maghiarilor din Transilvania”. În același context, el a ridicat întrebarea privind caracterul „tabu” al autodeterminării interne a comunității maghiare din România. Reorganizarea administrativ-teritorială, folosită ca argument pentru recunoașterea „regiunilor istorice” În intervenția sa, Tőkés a cerut recunoașterea oficială a unor regiuni istorice precum Ținutul Secuiesc și Partium, plasând solicitarea în perspectiva unei eventuale reorganizări administrativ-teritoriale a României. „Susținem recunoașterea marilor regiuni Transilvania, Moldova și Țara Românească, precum și a regiunilor istorice Bucovina, Dobrogea, Oltenia, Ținutul Moților, Ținutul Secuiesc și Partium, mai ales în perspectiva viitoarei reorganizări administrative a României.” El a făcut referire și la discuțiile despre o posibilă unire a României cu Republica Moldova, pe care a spus că le vede ca argument pentru reluarea dezbaterii privind statutul comunității maghiare. Declinul demografic, pus în centrul mesajului O parte consistentă a discursului a vizat declinul demografic și schimbarea profilului etnic al Transilvaniei. Tőkés a afirmat că diversitatea etnică a regiunii ține tot mai mult de trecut, invocând plecarea aproape totală a sașilor și șvabilor și dispariția unei mari părți a comunității evreiești. El a susținut că și comunitatea maghiară este afectată de scăderea natalității, asimilare și emigrare. „Deficitul sporului natural, asimilarea artificială și emigrarea prezentată drept mobilitate ne răresc rândurile.” Tőkés le-a cerut participanților să țină un minut de reculegere atât pentru maghiarii plecați din România, cât și pentru românii care au emigrat în ultimele peste trei decenii, solicitând guvernelor de la București să trateze problema demografică drept prioritate. Context politic sensibil: Orbán pe scenă, noul premier al Ungariei absent La final, Tőkés l-a întâmpinat pe Viktor Orbán, pe care l-a prezentat publicului drept „prim-ministru”, formulare primită cu aplauze, deși, potrivit informațiilor din material, funcția este ocupată din 9 mai 2026 de Péter Magyar , liderul partidului TISZA. Discursurile au avut loc la a 35-a ediție a Universității de Vară și Taberei Studențești de la Băile Tușnad (21–26 iulie), evenimentul de sâmbătă avându-i pe scenă pe Viktor Orbán și László Tőkés, cu parlamentarul ungar Németh Zsolt ca moderator. În același timp, actualul premier al Ungariei nu a fost invitat, iar Péter Magyar a criticat public organizatorii și a cerut o dezbatere cu Orbán, invocând finanțarea evenimentului din bani publici ungari. [...]
Discursul lui Viktor Orbán la Băile Tușnad capătă miză politică regională după schimbarea de putere de la Budapesta, în condițiile în care noul premier ungar, Péter Magyar, cere o dezbatere publică în România, dar nu a fost invitat la eveniment, potrivit Mediafax . Confruntarea directă nu va avea loc, iar Magyar acuză organizatorii că evită o dezbatere reală, amintind că „ Tusványos ” este finanțat și din banii contribuabililor ungari. În același timp, el spune că un eveniment care primește „sute de milioane de forinți” din fonduri publice ar trebui să găzduiască discuții autentice între putere și opoziție, nu doar intervenții ale politicienilor apropiați de FIDESZ. „Nu fiți lași, invitați-l pe premierul Ungariei!” De ce contează ediția din acest an Viktor Orbán urmează să vorbească sâmbătă, de la ora 10:30, pe scena principală de la Băile Tușnad, alături de europarlamentarul László Tőkés și deputatul FIDESZ Németh Zsolt, unul dintre fondatorii evenimentului. Apariția are o semnificație aparte: este prima participare a lui Orbán la Tusványos, după aproximativ 17 ani, din postura de lider al principalului partid de opoziție, nu de premier. Universitatea de Vară de la Băile Tușnad a fost creată inițial ca forum de dialog româno-maghiar, dar a devenit în timp scena discursurilor ideologice ale lui Orbán. Tot aici, în 2014, el a prezentat conceptul „statului iliberal”, iar ulterior și-a anunțat direcții de politică internă și externă. Cine lipsește și ce spun organizatorii Organizatorul principal, Németh Zsolt, a recunoscut anterior că Péter Magyar nu a fost invitat. Mediafax notează că mai mulți reprezentanți ai partidului TISZA, între care Tarr Zoltán și Kapitány István, ar fi primit invitații la diverse dezbateri, însă le-au refuzat. În consecință, formațiunea aflată la guvernare la Budapesta nu este reprezentată la ediția din acest an. Fondatorul transilvănean al Tusványos, Toró T. Tibor, a declarat că ar exista loc atât pentru reprezentanții Guvernului ungar, cât și pentru dezbateri politice consistente, însă a invocat faptul că impactul schimbării majore de putere din Ungaria nu este încă pe deplin clarificat și și-a exprimat speranța că o confruntare ar putea fi organizată la ediția viitoare. Contextul politic de la Budapesta Potrivit Mediafax, la alegerile din aprilie, partidul TISZA condus de Péter Magyar a obținut 53,18% din voturile pe liste și 141 din cele 199 de mandate, ceea ce i-a adus o majoritate constituțională de două treimi. Alianța FIDESZ-KDNP a primit 38,61% și 52 de mandate, pierzând puterea după 16 ani de guvernare neîntreruptă sub Orbán. Ajuns la conducerea Guvernului în luna mai, Magyar ar fi început restructurarea unor instituții și mecanisme din perioada Orbán, inclusiv prin schimbări privind presa publică, desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității și modificări constituționale legate de justiție, anticorupție și limitarea mandatelor parlamentarilor. Una dintre modificări a dus la încheierea anticipată a mandatului președintelui Tamás Sulyok, ales în 2024 cu sprijinul FIDESZ, iar reforma introduce și o limită de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor. Orbán a calificat acțiunile noului Guvern drept „tiranie” și a anunțat o mișcare de „rezistență pașnică”, în timp ce Magyar susține că măsurile sunt necesare pentru eliminarea corupției și reconstruirea instituțiilor democratice. Ediția a 35-a a Universității de Vară de la Băile Tușnad are loc între 21 și 25 iulie, sub tema „Tusványos 35 – Întreg cu tine!”, reunind, între alții, actuali și foști parlamentari FIDESZ, reprezentanți ai comunităților maghiare din mai multe țări, precum și profesori, jurnaliști și sociologi. [...]
AUR cere o soluție mai ieftină pentru neutralizarea dronelor care intră în spațiul aerian al României , după ce armata a doborât trei drone în 48 de ore, invocând presiunea asupra bugetului, potrivit Antena 3 . Liderul se nato rilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că România trebuie să găsească urgent o variantă „mai eficientă și mai ieftină” de a neutraliza dronele, astfel încât costurile să rămână „rezonabile” și „suportabile” pentru buget. Declarațiile vin în contextul în care, conform articolului, România a doborât a treia dronă în două zile. „Probabil că ar trebui doborâte cu arme mai eficiente și mai ieftine. Mi se pare că războiul în Marea Neagră va escalada, tocmai de aceea România trebuie să găsească urgent o soluție de doborâre a dronelor la un cost rezonabil, suportabil pentru un buget «găurit» ca al nostru. În sensul acesta, timpul devine un factor esențial pentru noi!” Linia AUR: doborâre obligatorie, dar cu costuri controlate Peiu a afirmat că „orice dronă” care pătrunde neautorizat în spațiul aerian național trebuie doborâtă, „indiferent de statul de unde a fost lansată”. În același timp, el a insistat pe componenta de cost, sugerând că actualul mod de intervenție ar putea fi prea scump raportat la resursele bugetare. Componenta diplomatică: „protest ferm” și posibile măsuri mai puternice Pe lângă discuția despre cheltuieli, liderul AUR a susținut că România ar trebui să protesteze „ferm” față de Rusia de fiecare dată când astfel de drone intră în spațiul aerian românesc și a menționat posibilitatea unor „acțiuni diplomatice, mai puternice”, fără a detalia ce ar presupune acestea. „Față de Rusia trebuie protestat ferm, de fiecare dată când drone rusești intră în spațiul nostru aerian. Poate și alte acțiuni diplomatice, mai puternice. Nu cunosc bine procedurile, dar, în orice caz, orice dronă trebuie doborâtă, indiferent de statul de unde a fost lansată. Și abia apoi trebuie protestat ferm față de statul căruia îi aparține drona.” Contextul incidentelor: ce se știe despre drone Conform informațiilor citate în articol, în cazul primei drone doborâte vineri, Parchetul General a confirmat că era o dronă de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Pentru drona de duminică, NATO a precizat că ar fi „de origine rusă”. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre costurile efective ale intervențiilor sau despre tipul mijloacelor folosite de România în aceste doborâri. [...]
