Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu leagă rezultatul alegerilor din Ungaria de un mesaj politic mai larg despre rezistența democratică în Europa, susținând că „votul democratic” al maghiarilor a contracarat influența pe care o atribuie tandemului Donald Trump – Vladimir Putin în sprijinul lui Viktor Orbán, potrivit HotNews.
Fostul președinte afirmă că Trump și Putin, „implicați masiv” în campania pentru susținerea lui Orbán, „au fost bătuți măr de poporul maghiar” și că au descoperit „ceva mai puternic decât armele lor nucleare”: votul. Mesajul său include și ideea că „Trump va pleca, America rămâne!”.
Alegerile din Ungaria s-au încheiat cu victoria partidului de centru-dreapta, pro-UE, Tisza, condus de Péter Magyar, care a obținut 138 de mandate din totalul de 199 din parlament, conform informațiilor citate de HotNews (context despre rezultatele alegerilor).
În săptămâna alegerilor, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a mers la Budapesta și s-a întâlnit cu Viktor Orbán. Vance a spus că discuțiile urmau să vizeze relația dintre SUA și Ungaria, precum și relațiile cu Europa și Ucraina.
Articolul notează că gestul este unul rar, personal, de susținere pentru Orbán din partea unui oficial american de rang înalt și îl plasează în linia eforturilor lui Donald Trump de a sprijini lideri de dreapta cu viziuni similare, potrivit Reuters. De asemenea, este menționat că Trump i-a transmis lui Orbán „sprijinul complet și total” într-un mesaj video către CPAC Budapesta. Pentru context, HotNews detaliază și miza relației dintre SUA și Ungaria.
Recomandate
Traian Băsescu le cere liberalilor să susțină rapid guvernul pentru a nu periclita banii UE , invocând o miză de „șapte-zece miliarde” care ar trebui încasați până în august, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, la Digi24, că partidele ar trebui să-și tempereze disputele și să sprijine formarea și funcționarea guvernului în contextul negocierilor politice. În mesajul adresat direct PNL, Băsescu a legat stabilitatea guvernamentală de accesarea fondurilor europene, susținând că aceasta ar trebui să fie prioritatea imediată, nu conflictul intern. „Dacă liberalii și-ar reduce temperatura și ar veni la o temperatură normală, ar trebui să sprijine trecerea guvernului, măcar și de dragul celor șapte-zece miliarde pe care le avem de încasat până în luna august de la Uniunea Europeană”. Critici la adresa lui Ilie Bolojan : „mult prea devreme” în logica prezidențialelor În aceeași intervenție, Băsescu a comentat tensiunile din PNL și a susținut că Ilie Bolojan ar fi intrat prea devreme în logica unei candidaturi la prezidențiale, ceea ce ar deturna partidul de la „prioritățile țării”. „Bolojan s-a așezat în postura de candidat la prezidențiale mult prea devreme și concentrează tot efortul PNL-ului în această direcție. Deci, practic, el nu are în vedere prioritățile țării, are în vedere prioritățile campaniei lui, ceea ce este în neregulă”. Congres extraordinar la PNL și competiție pentru șefia partidului Ilie Bolojan a anunțat că va candida la președinția PNL la congresul extraordinar convocat duminică, la ora 12:00. Totodată, Consiliul Național a adoptat modificări la statut, astfel încât candidaturile să fie construite pe baza unor moțiuni (președinte împreună cu o echipă). Adrian Veștea, premier desemnat, a anunțat la rândul său că intră în cursa pentru conducerea PNL, afirmând că partidul are nevoie de „o schimbare de direcție” și „mai mult echilibru”. Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis convocarea Congresului Extraordinar pe 21 iunie 2026, la București, la Romexpo, cu 85% din voturile exprimate (566 pentru, 97 împotrivă, 19 abțineri), conform comunicatului partidului citat în material. Poziție rezervată despre Nicușor Dan Întrebat despre „linii roșii” între partide, Băsescu a spus că nu vrea să se poziționeze drept consultant politic pentru Nicușor Dan și a precizat că nu are o relație de consultare cu acesta. „Nu vreau să par consultantul lui Nicușor Dan… în viața mea am discutat o singură dată, trei minute… Deci nu vreau să par a fi consultantul dânsului, nu ne cunoaștem, nu ne consultăm unul pe altul și nici nu o să-i dau o consultație publică”. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajul la formarea guvernului expune limitele Constituției , care nu permite dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate într-o criză politică precum cea actuală, potrivit HotNews . Fostul președinte spune că România traversează „cea mai mare criză politică” de după 1989, în condițiile în care nu reușește să aibă un guvern cu susținere majoritară din cauza „liniilor roșii” trasate de partide. Miza: fără anticipate, ieșirea din blocaj riscă să se facă „nedemocratic” Băsescu susține că, în lipsa posibilității de a declanșa alegeri anticipate, soluția de deblocare a formării guvernului se mută în zona negocierilor individuale cu parlamentari, cu riscul unor trocuri politice. „Dacă se va rezolva, cum se va rezolva? În mod absolut nedemocratic: «vino încoace că-ți dau o funcție», «vino încoace că-ți angajez nevasta», «pune și tu un vot pentru guvern, că-ți angajez copilul».” În opinia sa, tocmai imposibilitatea dizolvării Parlamentului în situații de blocaj „ne blochează pur și simplu”. Prognostic: „ guvernul Veștea nu va trece prin Parlament” Fostul președinte afirmă că „guvernul Veștea nu va trece prin Parlament” și că, fără „un aranjament cu liberalii”, nu se poate construi o majoritate care să asigure votul de învestitură. În același context, Băsescu spune că partidele radicale nu ar avea motive să susțină un guvern condus de Adrian Veștea, mai ales în condițiile în care nici președintele Nicușor Dan nu ar agrea această variantă. El anticipează că un eventual guvern ar putea ajunge să „târâie zilele României” până la alegeri, fără performanță. Cine poartă responsabilitatea, în lectura lui Băsescu Băsescu leagă criza actuală de demiterea guvernului Bolojan, pe care o numește „mai mult decât o greșeală” și o pune pe seama lui Sorin Grindeanu, „din orgoliu” și din disputa cu Ilie Bolojan . În același timp, afirmă că blocajul actual în formarea unui guvern este „în responsabilitatea lui Bolojan”. „Deci, acești doi politicieni își împart răspunderea pentru dezastrul care urmează.” Contextul declarațiilor este o intervenție la Digi24 . [...]
AUR își condiționează sprijinul parlamentar de o formulă de guvernare care să-l includă , iar liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , susține că presiunea publică este direcționată greșit în disputa privind formarea noului Executiv, potrivit G4Media . Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Peiu afirmă că AUR este acuzat că nu ar vrea să voteze „un nou guvern PSD– Nicușor Dan ”, format fără participarea partidului, și îi numește pe cei care fac aceste reproșuri „trompetele PSD”. Contextul invocat de AUR: votul din 2025 și moțiunea din 5 mai 2026 Peiu își construiește argumentul pe două episoade recente: în 2025, Ilie Bolojan și USR ar fi fost „instalați la guvern” la propunerea lui Nicușor Dan și cu voturile PSD, iar parlamentarii AUR ar fi votat împotrivă; pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan (inclusiv miniștrii USR) a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de AUR, la care s-a alăturat PSD. În acest context, liderul senatorilor AUR spune că reproșurile actuale la adresa partidului său ar ignora aceste poziționări anterioare. Mesajul politic: „De ce nu-i presează pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Peiu formulează explicit ideea că presiunea ar trebui mutată către Nicușor Dan și PSD, pentru a accepta o formulă de guvernare cu AUR. „Dar de ce nu-i presează oamenii ăștia pe Nicușor Dan și pe PSD să voteze un guvern AUR?” Tot el susține că, în interpretarea sa, PSD și Nicușor Dan nu ar urmări schimbarea guvernării în sensul plecării lui Bolojan sau a USR, ci instalarea „propriului guvern”, pe care îl numește „guvernul Dan–PSD”. Materialul citat nu include reacții din partea PSD sau a lui Nicușor Dan la afirmațiile lui Petrișor Peiu. [...]
Reconfirmarea lui George Simion ca vicepreședinte ECR consolidează influența AUR în a treia forță politică din Parlamentul European , într-un moment în care grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și-a crescut ponderea după alegerile europene din 2024, potrivit HotNews . George Simion, președintele AUR, a fost reconfirmat vineri vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party) , informație transmisă de Agerpres și bazată pe un comunicat al AUR. Conform comunicatului, votul din Consiliul ECR a fost „în unanimitate”, iar Simion rămâne unul dintre cei trei vicepreședinți ai formațiunii. Ce înseamnă pentru poziționarea AUR în familia conservatoare europeană Reconfirmarea vine în contextul în care ECR a devenit, după alegerile din 2024, a treia formațiune ca mărime în legislativul UE. Tot din 2024, AUR face parte din grupul ECR din Parlamentul European, alături de partide precum Frații Italiei (condus de Giorgia Meloni) și Lege și Justiție (PiS) din Polonia. AUR are cinci europarlamentari, iar delegația sa este a treia ca mărime din grup, după Frații Italiei (24 de locuri) și PiS (20), potrivit aceleiași surse. Cine conduce ECR și cine sunt ceilalți vicepreședinți În conducerea ECR Party, președinte este Mateusz Morawiecki , premier al Poloniei în perioada 2018–2023. Ceilalți doi vicepreședinți menționați sunt italianul Carlo Fidanza și Marion Maréchal. Simion a fost ales prima dată vicepreședinte ECR în ianuarie 2025, când Morawiecki a preluat conducerea de la Giorgia Meloni, mai notează publicația. Context: ce este ECR și cine sunt membrii relevanți ECR Party a fost înființat în 2009 de conservatorii britanici și polonezi. Este descris ca un partid politic european de dreapta, cu membri importanți precum Lege și Justiție, Frații Italiei, Partidul Ceh Civic Democrat (ODS) și Democrații Suedezi. În comunicatul AUR citat de HotNews, reconfirmarea este prezentată ca o „recunoaștere” a eforturilor partidului și ca un semnal de sprijin pentru inițiativele sale la nivel european, în logica promovării suveranității statelor membre. Pentru AUR, menținerea unei funcții de vârf în ECR întărește profilul partidului în interiorul unei familii politice care câștigă greutate în Parlamentul European. [...]
Ludovic Orban susține că desemnarea unui premier din PNL fără acordul partidului adâncește criza politică , acuzându-l pe președintele Nicușor Dan că ar fi urmărit deliberat fragmentarea liberalilor, potrivit Antena 3 . Miza, în lectura lui Orban, este una operațională: fără o majoritate coerentă, învestirea guvernului devine dependentă de „dezertări” și de negocieri cu partide care pot impune condiții. Fost consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, Orban afirmă că șeful statului ar fi desemnat un candidat la funcția de prim-ministru din PNL „fără să informeze și fără să ceară sprijinul liberalilor”, iar acestuia i-ar fi fost atribuită „misiunea de a sparge PNL-ul” prin atragerea de voturi din interiorul partidului, în lipsa unei decizii statutare de susținere. PNL, între decizia Biroului Politic și convocarea Congresului Orban leagă tensiunile interne din PNL de o decizie a Biroului Politic, care ar fi hotărât că partidul nu susține „Guvernul Veștea”. În acest context, el consideră „perfect normal” ca Biroul Politic să convoace Congresul, forul care stabilește direcția politică, strategia și conducerea partidului, pe fondul unei „situații politice noi”. În argumentația sa, această schimbare ar include și o „nouă decizie strategică” de a rupe colaborarea cu PSD și de a repoziționa PNL strict pe zona de centru-dreapta. „Fără precedent”: desemnarea premierului fără acordul partidului Întrebat dacă PNL și PSD ar mai putea negocia împreună, Orban descrie existența a „două viziuni complet diferite” în interiorul PNL și susține că un „nucleu dur” ar „juca la rupere”, ceea ce ar putea duce la o desprindere din partid. El califică desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru fără acordul partidului drept o situație „fără precedent” în istoria post-revoluționară, invocând un precedent interbelic ( Carol al II-lea și desemnarea lui Tătărăscu, în 1934 ). Scenariul propus de Orban pentru ieșirea din blocaj Orban indică drept soluție un traseu în trepte pentru formarea guvernului, care să testeze capacitatea de a construi o majoritate parlamentară: mandat de premier către PSD; dacă PSD nu poate forma majoritate, mandat către „cealaltă parte a fostei coaliții”, respectiv un guvern PNL–UDMR; dacă nu se reușește învestirea, soluția ar fi alegerile anticipate. Calculul voturilor: dependența de „dezertări” și de AUR Orban susține că viitorul executiv ar avea nevoie de „mult mai multe voturi” decât ar avea în prezent pentru a trece de Parlament. El afirmă că, în evaluarea sa, ar fi necesară dislocarea prin dezertări a „minim 44 de parlamentari” din formațiunile care au decis în forurile statutare că nu susțin învestirea Guvernului Veștea. Tot el afirmă că există „16” parlamentari care „acționează concertat” și că, fără „minim 25 de voturi” de la AUR, guvernul nu poate fi învestit, menționând că AUR ar condiționa sprijinul de „demiterea președintelui Nicușor Dan”. Orban spune că se îndoiește că PSD și „rebelii din PNL” ar accepta să se întoarcă împotriva celor care „le-au acordat încrederea”. „Mandat către PSD, iar dacă PSD nu are capacitatea să formeze o majoritate parlamentară, mandat către cealaltă parte a fostei coaliții (...) iar dacă nu se reușește învestirea (...) alegerile anticipate.” [...]
Conflictul intern din PNL riscă să blocheze rapid învestirea unui nou guvern și să prelungească incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de finanțare și reforme , în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea acuză conducerea partidului că forțează un congres „pe repede înainte” și că urmărește inclusiv blocarea formării Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Veștea susține că decizia de a organiza un congres extraordinar duminică, 21 iunie, în locul unei reuniuni la finalul săptămânii viitoare (28 iunie), ar reduce timpul pentru o „dezbatere reală” și ar pune în pericol „libertatea” și „dezbaterea democratică” în partid. În mesajul publicat pe Facebook, el afirmă că PNL riscă „să își piardă propria identitate” dacă procedura este grăbită. Miza: controlul conducerii și calendarul învestirii Guvernului În aceeași intervenție, Veștea indică două obiective pe care le atribuie demersului inițiat în partid: Concentrarea puterii în mâinile președintelui PNL, Ilie Bolojan , prin modificări de statut, pe care le descrie ca fără precedent în istoria formațiunii. Blocarea învestirii Guvernului pe care spune că a fost însărcinat să îl formeze de președintele Nicușor Dan. Veștea leagă explicit această posibilă blocare de riscul de a continua „blocaje” în proiecte și demersuri pe care le enumeră: PNRR, SAFE și OCDE. El adaugă că agențiile de rating urmăresc instabilitatea politică din România, iar prelungirea tensiunilor ar putea menține presiunea de percepție asupra țării. Acuzații de repoziționare a PNL față de președinte Veștea mai afirmă că, în viziunea sa, Ilie Bolojan ar urmări ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit ca „instrument împotriva Președintelui României”. El spune că a propus, ca direcție, un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului. Context juridic: cerere de daune morale de 4 milioane de lei Potrivit aceleiași surse, mesajul lui Veștea vine la câteva ore după ce acesta a dat în judecată PNL și a cerut daune morale de 4 milioane de lei , pentru el și alți 15 colegi care îl susțin în disputa internă. În articol este menționat că cei 16 sunt asociați cu un „puci” pentru schimbarea puterii în partid. Ce urmează depinde de deciziile din partid privind congresul extraordinar și de capacitatea taberelor de a evita escaladarea conflictului într-un blocaj politic care să întârzie formarea Guvernului. [...]
