Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește o restricție directă a cumulului pensie–salariu în sectorul public, printr-un proiect de lege care urmează să fie adoptat într-o ședință extraordinară de joi, potrivit Digi24. Miza este reducerea cheltuielilor de personal și limitarea situațiilor în care aceeași persoană încasează simultan două venituri integrale din fonduri publice.
Proiectul vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a spus că actul normativ, aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ.
Actul normativ prevede că persoanele care iau și pensie, și salariu de la stat vor trebui să aleagă între cele două, cu o opțiune explicită pentru cei care rămân în sistem:
Potrivit informațiilor Digi24, cei care lucrează în sectorul public și beneficiază de pensii speciale sau pensii militare ar urma să renunțe la 85% din pensie, păstrând salariul și 15% din pensie. Prevederea apare și în proiectul de lege, care condiționează menținerea în activitate de reducerea cuantumului pensiei cu 85%.
Premierul Ilie Bolojan a indicat, la finalul lunii martie, că efectul urmărit este ca persoanele care cumulează să aleagă între reducerea pensiei și ieșirea din sistemul public, argumentând că, în contextul reducerilor de cheltuieli, este „mai corect moral” să plece cei care au deja o sursă de venit certă.
Proiectul mai prevede că angajații din sectorul public pot continua activitatea până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului, însă cumulul pensiei cu salariul este restricționat.
Sunt prevăzute și excepții, între care: aleșii locali, persoanele cu mandate prevăzute de Constituție și cadrele didactice implicate în formarea magistraților sau în învățământul militar și juridic superior.
În Educație, măsura s-ar aplica cu o tranziție: cumulul pensiei cu salariul ar rămâne permis doar până la finalul anului 2026. De asemenea, anumite categorii din sistemul militar și de ordine publică ar putea păstra pensia integrală.
După adoptarea în Guvern, proiectul intră în procedura legislativă, iar forma finală și calendarul aplicării depind de parcursul din Parlament și de eventuale modificări. În acest moment, informațiile disponibile se referă la varianta de proiect prezentată și la intenția Executivului de a o adopta în ședința extraordinară anunțată.
Recomandate
Respingerea „ legii integrității ” în Senat redeschide riscul pentru jalonul PNRR de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , iar PNL și USR anunță că vor redepune rapid proiectul fără amendamentele contestate, potrivit Mediafax . În plen au fost 112 senatori prezenți: 55 au votat „pentru”, 29 nu au votat, iar 28 s-au abținut, astfel că proiectul a fost respins. Miza: jalon PNRR și bani care pot fi ceruți înapoi Legea integrității este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Conform informațiilor din articol, dacă România nu adoptă legea într-o formă acceptată de Comisia Europeană, ar urma să returneze circa 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) deja cheltuiți. De ce nu a votat PNL: două amendamente considerate problematice Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a explicat că PNL nu a susținut proiectul din cauza a două amendamente introduse față de forma venită de la Camera Deputaților: un amendament care, în interpretarea PNL, ar fi dus la neconstituționalitatea legii, prin retroactivitatea unor prevederi, cu risc pentru jalonul PNRR; un amendament „cu cash-ul”, introdus „în ultima clipă” de PSD, cu care PNL spune că nu este de acord. Abrudean a mai spus că PNL și USR vor redepune legea „mâine dimineață” în forma „corectă”, fără cele două amendamente, cu obiectivul ca proiectul să fie aprobat „până la finalul lunii”, pentru a respecta termenul jalonului. Disputa politică: Zamfir vs. Bolojan, pe amendamentul PSD În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că blochează amendamentul PSD și că România ar risca să piardă fondurile din PNRR, sugerând că miza ar fi protejarea lui Dominic Fritz. Bolojan a respins acuzațiile și a susținut că amendamentul PSD încalcă principiul neretroactivității legii, criticând totodată PSD pentru lipsa asumării reformelor necesare pentru jaloanele din PNRR în anii anteriori. Context: reacția lui Dominic Fritz și referirea la o decizie definitivă Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat după introducerea amendamentului PSD, afirmând că acesta ar introduce o sancțiune nouă aplicată retroactiv și că demersul l-ar viza personal. Mediafax notează și că, în luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv pe Fritz pentru conflict de interese administrativ, legat de semnarea unui document urbanistic. Ce urmează Conform declarațiilor citate, PNL și USR intenționează să redepună proiectul fără amendamentele contestate, pentru reluarea circuitului parlamentar, în încercarea de a evita blocajul care ar putea pune în discuție jalonul PNRR și suma de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria a fost pregătită cu „discreție”, iar conducerea PNL nu ar fi fost informată înainte de anunț , potrivit relatării fostului premier desemnat într-un interviu citat de Mediafax . Miza politică a episodului ține de modul în care o decizie de vârf, luată fără consultarea partidului care ar fi trebuit să o susțină, a alimentat un conflict intern și a complicat aritmetica parlamentară a învestirii. Veștea, invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, spune că a cerut ca Ilie Bolojan , președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca nominalizarea să devină publică. În relatarea sa, Nicușor Dan ar fi refuzat contactarea lui Bolojan înainte de anunț, invocând nevoia de discreție până a doua zi, când urma nominalizarea. „Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el.” Ce spune Veștea despre contactarea lui Bolojan Fostul premier desemnat afirmă că inițiativa de a-l suna pe liderul PNL i-a aparținut și că i s-ar fi transmis că apelul va avea loc după nominalizare. După anunțul public, Veștea susține că l-a sunat singur pe Bolojan, însă acesta nu i-ar fi răspuns. În același context, Veștea admite că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a putut crea impresia că ar fi acceptat candidatura „peste capul partidului”, dar își justifică decizia prin blocajul politic și administrativ și prin durata mare a interimatului. Context: nominalizare fără sprijinul PNL și eșec la vot Potrivit informațiilor prezentate, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de prim-ministru pe 14 iunie 2026, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac. La acel moment, Veștea era președinte al Consiliului Județean Brașov , prim-vicepreședinte PNL și fost ministru al Dezvoltării. Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL, iar Ilie Bolojan — liderul liberalilor și premier interimar atunci — a catalogat decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului. În pofida lipsei sprijinului oficial al PNL, Veștea a continuat procedura de învestire, însă pe 22 iunie cabinetul propus a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 necesar. De ce conta „discreția”: calcule de majoritate care nu s-au confirmat Veștea mai afirmă că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că există sprijin parlamentar suficient pentru învestire, pe baza unor calcule care includeau voturi din PNL și USR și un posibil sprijin al UDMR. În relatarea sa, Eugen Tomac — consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat la funcția de premier — ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare. Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus, ceea ce a contribuit la eșecul învestirii. [...]
Ilie Bolojan confirmă două întâlniri cu George Simion, iar episodul alimentează disputa politică despre posibile negocieri și stabilitatea guvernării , într-un moment în care opoziția și PSD folosesc tema „înțelegerilor” pentru a pune presiune pe formarea unei majorități, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că s-a întâlnit „de două ori” în acest an cu liderul AUR, George Simion, dar a susținut că discuțiile au fost generale, „un schimb de opinii” despre perspective, fără negocieri politice. Bolojan a explicat că a urmărit să păstreze „o relație civilizată” cu lideri care reprezintă voturi și categorii de cetățeni și a adăugat că nu crede că a discutat cu Simion înainte de votul pentru învestirea guvernului Veștea. Întrebat de Cotidianul despre afirmațiile lui Bolojan, George Simion a evitat să confirme sau să infirme explicit conținutul discuțiilor și a mutat accentul pe criza politică, spunând că nu este treaba lui „dacă unii sunt corecți și recunosc și alții nu”. Liderul AUR a susținut că „fosta coaliție” este incapabilă să formeze guvern și a indicat drept soluție alegeri și „un guvern stabil pentru patru ani”. Disputa se mută în zona acuzațiilor de „negocieri netransparente” În aceeași zi, președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe Bolojan că ar fi negociat în secret cu AUR, deși anterior avertiza asupra pericolului reprezentat de formațiunea condusă de Simion. În mesajul său, Grindeanu susține că Bolojan ar fi recunoscut „înțelegeri netransparente” și îl descrie ca pe un politician dispus să renunțe la principii pentru a rămâne la putere. Grindeanu afirmă, totodată, că face o distincție între alegătorii AUR și conducerea partidului. De ce contează Confirmarea întâlnirilor, chiar prezentate ca discuții „generale”, devine muniție în confruntarea politică privind legitimitatea și transparența construirii unei majorități. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor, tema rămâne una de percepție publică și de presiune politică, cu potențial de a influența negocierile pentru formarea unui guvern și calendarul deciziilor ulterioare. [...]
PSD susține că respingerea modificărilor la legea ANI pune în joc 770 de milioane de euro din PNRR , acuzând PNL, USR și AUR că au blocat un „jalon” (țintă de reformă) necesar pentru accesarea banilor europeni, potrivit Adevărul . Miza invocată de PSD este una de finanțare: partidul afirmă că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu sunt adoptate. În același timp, social-democrații leagă blocajul de o dispută politică, susținând că demersul ar fi fost făcut „ca să-l salveze pe Dominic Fritz”. Cum s-a ajuns la blocaj în Senat Senatul a respins joi, în calitate de for decizional, modificările la legea ANI , descrise în articol ca jalon în PNRR. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru” și 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat; PNL a părăsit sala înaintea votului. PSD a prezentat și o defalcare politică a prezenței și votului: 35 de senatori PSD au votat „pentru”; 25 de senatori AUR s-au abținut; 17 senatori PNL și 11 senatori USR au fost prezenți, dar nu au votat. Acuzațiile PSD la adresa lui Ilie Bolojan și legătura cu PNRR Într-o postare pe Facebook, PSD îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar fi depus eforturi pentru a bloca adoptarea noii legi ANI, după ce PSD susține că a eliminat „portițele” introduse anterior. Partidul afirmă că, în alte situații legate de PNRR, Bolojan nu ar fi participat la vot, dar în acest caz ar fi intervenit pentru a împiedica adoptarea. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat direct pe Bolojan că pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a cerut explicații privind opoziția față de modificare. Zamfir a susținut că România ar pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Contextul legislativ al votului este detaliat de publicație și într-un material separat despre respingerea modificărilor la legea ANI: Adevărul . [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan leagă respectul pentru imn de o obligație de guvernare mai bună , susținând că simbolurile statului își păstrează valoarea doar dacă sunt confirmate de „faptele oamenilor” și de încrederea construită în societate, potrivit Agerpres . Într-un mesaj transmis miercuri, de Ziua Imnului Național , Bolojan a afirmat că „Deșteaptă-te, române!” este „un simbol al continuității statului român și al valorilor care ne unesc”, iar respectul pentru imn înseamnă și respect pentru cei care „au contribuit la libertatea, demnitatea și dezvoltarea acestei țări”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Mesajul politic: simbolurile cer rezultate, nu doar ceremonii Punctul central al intervenției este condiționarea simbolurilor de performanța instituțiilor și a societății: imnul și, implicit, statul sunt prezentate ca repere care trebuie susținute prin acțiuni și prin consolidarea încrederii publice. În aceeași notă, premierul interimar a spus că generația actuală are datoria de a lăsa generațiilor viitoare „o Românie mai puternică, mai bine administrată și mai unită”. Ce spune că urmează: „muncă, seriozitate și responsabilitate” Bolojan a indicat drept cale pentru atingerea acestor obiective „munca, seriozitatea și responsabilitatea”, încheind mesajul cu urarea „La mulți ani tuturor românilor!”. [...]
Un comentariu care îndeamnă la violență, postat de un membru PNL, a rămas vizibil pe pagina premierului interimar Ilie Bolojan și a strâns aprecieri , potrivit Mediafax . Cazul ridică o problemă de responsabilitate și moderare a conținutului în comunicarea politică online, într-un moment de tensiune între PNL și PSD. Conform informațiilor prezentate, Găgeanu Ionuț Silviu, membru al Partidului Național Liberal și lider al organizației de tineret a PNL din Păușești-Măglași (Vâlcea), a publicat comentariul la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan, în care premierul interimar reclamă presiuni și atacuri din partea PSD. Pe Facebook, acesta se prezintă drept „Angajat la Președinte PNL Păușești-Măglași”, notează Gândul, citat de Mediafax. Comentariul include un îndemn explicit la împușcarea lui Sorin Grindeanu și alte formulări violente. Potrivit informațiilor publicate de Gândul, mesajul nu a fost moderat sau eliminat de pe pagina lui Ilie Bolojan și a primit aprecieri din partea unor utilizatori descriși drept simpatizanți ai PNL și ai premierului. Cine este autorul comentariului, potrivit informațiilor din articol Mediafax relatează, pe baza informațiilor prezentate de Gândul și a activității de pe Facebook, că Găgeanu Ionuț Silviu: este din județul Vâlcea și are 32 de ani; se prezintă drept președinte al TNL Păușești-Măglași; menționează că este antreprenor la „Titan Construct” și că locuiește în Râmnicu Vâlcea; publică frecvent mesaje de susținere pentru PNL și liderii partidului, inclusiv fotografii și postări alături de Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea. Publicația mai arată că, potrivit Gândul, Cristian Buican a fost contactat pentru a clarifica relația lui Găgeanu cu partidul și statutul său în organizația liberală, însă până la publicarea materialului nu a fost primit un răspuns. Contextul politic în care apare mesajul Comentariul a fost publicat pe fondul conflictului politic izbucnit după remanierea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, la 5 mai, menționează articolul. La peste 80 de zile de atunci, România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar disputele dintre PNL și PSD au continuat să se intensifice, inclusiv în spațiul public și pe rețelele sociale, potrivit relatării. [...]
