Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește o restricție directă a cumulului pensie–salariu în sectorul public, printr-un proiect de lege care urmează să fie adoptat într-o ședință extraordinară de joi, potrivit Digi24. Miza este reducerea cheltuielilor de personal și limitarea situațiilor în care aceeași persoană încasează simultan două venituri integrale din fonduri publice.
Proiectul vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a spus că actul normativ, aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ.
Actul normativ prevede că persoanele care iau și pensie, și salariu de la stat vor trebui să aleagă între cele două, cu o opțiune explicită pentru cei care rămân în sistem:
Potrivit informațiilor Digi24, cei care lucrează în sectorul public și beneficiază de pensii speciale sau pensii militare ar urma să renunțe la 85% din pensie, păstrând salariul și 15% din pensie. Prevederea apare și în proiectul de lege, care condiționează menținerea în activitate de reducerea cuantumului pensiei cu 85%.
Premierul Ilie Bolojan a indicat, la finalul lunii martie, că efectul urmărit este ca persoanele care cumulează să aleagă între reducerea pensiei și ieșirea din sistemul public, argumentând că, în contextul reducerilor de cheltuieli, este „mai corect moral” să plece cei care au deja o sursă de venit certă.
Proiectul mai prevede că angajații din sectorul public pot continua activitatea până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului, însă cumulul pensiei cu salariul este restricționat.
Sunt prevăzute și excepții, între care: aleșii locali, persoanele cu mandate prevăzute de Constituție și cadrele didactice implicate în formarea magistraților sau în învățământul militar și juridic superior.
În Educație, măsura s-ar aplica cu o tranziție: cumulul pensiei cu salariul ar rămâne permis doar până la finalul anului 2026. De asemenea, anumite categorii din sistemul militar și de ordine publică ar putea păstra pensia integrală.
După adoptarea în Guvern, proiectul intră în procedura legislativă, iar forma finală și calendarul aplicării depind de parcursul din Parlament și de eventuale modificări. În acest moment, informațiile disponibile se referă la varianta de proiect prezentată și la intenția Executivului de a o adopta în ședința extraordinară anunțată.
Recomandate
Întrebat despre o candidatură la prezidențiale, premierul Ilie Bolojan evită un răspuns direct și își leagă mesajul de „respectarea voturilor” și de continuitatea mandatului , potrivit Digi24 . Declarația vine într-un moment în care speculațiile despre alegerile viitoare pot influența stabilitatea politică și, implicit, predictibilitatea deciziilor guvernamentale. Bolojan a fost întrebat la TVR 1 dacă ia în calcul o candidatură la funcția de președinte al României. El a spus că va rămâne „în orice situație” un om activ, „care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România”, fără să confirme explicit o intenție de a intra în cursă. Mesajul: accent pe rolul executivului și pe „rezultate” În răspuns, premierul a insistat pe experiența sa de „20 de ani” în funcții executive (primar la Oradea și la Consiliul Județean Bihor) și pe ideea că schimbările „puternice” într-o comunitate se fac din astfel de poziții. A punctat și condițiile necesare pentru performanță în executiv: echipe competente, sprijin parlamentar (în cazul premierului) și parteneriate instituționale, inclusiv prin acțiuni „predictibile”. „Este foarte important să respect voturile care mi s-au dat și voi rămâne în orice situație un om activ, un om care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România.” De ce contează: semnal de continuitate, nu de repoziționare Fără a anunța o candidatură, Bolojan transmite că nu „poziția” este esențială, ci capacitatea de a livra rezultate acolo unde ești. În același timp, el sugerează că ar fi putut candida „când a fost oportunitate”, dar a ales să „respecte înțelegerile” și „contextul dat”. Declarațiile sunt relatate de Digi24, care citează Agerpres . [...]
Guvernul Bolojan pune pe masă o restricție dură la cumulul pensie–salariu la stat , care îi obligă pe angajații pensionari din sectorul public să aleagă între job și pensie, potrivit Digi24 . Proiectul este discutat miercuri, într-o ședință programată la 18:30, și ar urma să afecteze aproximativ 10.000 de bugetari. Miza principală este una de reglementare cu efect direct în administrație: persoanele care încasează simultan pensie și salariu de la stat ar fi obligate să opteze fie pentru încetarea raportului de muncă, fie pentru rămânerea în sistem cu o reducere majoră a pensiei. Ce prevede proiectul: opțiune între salariu și pensie, cu tăiere de 85% în unele cazuri Conform informațiilor prezentate, cei care vor să continue să lucreze în sectorul public și sunt beneficiari de pensii speciale sau pensii militare ar urma să piardă 85% din pensie, păstrând salariul și doar 15% din pensie. Această prevedere apare și în proiectul de lege, care menționează că beneficiarii de pensii de serviciu „pot fi menținuți în activitate (...) cu condiția exprimării opțiunii (...) privind reducerea cuantumului pensiei cu 85%”. Documentul justifică măsura prin nevoia de a evita situațiile în care aceeași persoană încasează două venituri integrale din fonduri publice (pensie și salariu). Limită de vârstă și excepții Proiectul mai prevede că angajații din sectorul public pot continua activitatea până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului, însă cumulul pensiei cu salariul este restricționat. Sunt menționate și excepții, între care: aleșii locali; persoanele cu mandate prevăzute de Constituție; cadrele didactice implicate în formarea magistraților sau în învățământul militar și juridic superior. În Educație, cumulul pensiei cu salariul ar mai rămâne permis doar până la finalul anului 2026. Totodată, anumite categorii din sistemul militar și de ordine publică ar putea păstra pensia integrală. Avize și critici: risc de neconstituționalitate și probleme de funcționare Consiliul Economic și Social (CES) a analizat proiectul și a dat un aviz „pe părți”, cu observații și critici. Reprezentanții patronatelor au votat pentru avizare favorabilă, dar au cerut modificarea prevederilor privind cumulul, invocând necorelări majore și posibile probleme de constituționalitate și proporționalitate. În punctul de vedere transmis, patronatele descriu un „paradox”: legea permite menținerea în activitate până la 70 de ani (ceea ce poate bloca ocuparea unor posturi), dar impune o reducere severă a pensiei pentru cei care rămân în sistem. Ei mai susțin că reducerea de 85% este excesivă și semnalează posibile discriminări între categorii de pensionari, în funcție de tipul pensiei, precum și probleme de claritate legislativă. Sindicatele și organizațiile societății civile au dat aviz nefavorabil, invocând riscul de neconstituționalitate și lipsa unei analize de impact. Acestea avertizează că măsura ar putea duce la plecarea unor specialiști și ar putea afecta funcționarea unor instituții esențiale. Ce urmează depinde de decizia Guvernului asupra proiectului în ședința anunțată; materialul nu oferă detalii despre un calendar ulterior de adoptare în Parlament. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile de limitare a evaziunii și de reducere a risipei din companiile de stat au „deranjat” rețele care, în opinia lui, au fost tolerate ani la rând, inclusiv prin sprijin politic , potrivit Mediafax . El a indicat drept exemplu sectorul energetic, unde susține că s-au emis „zeci de mii” de autorizații pentru megawați timp de doi ani fără ca „nimeni” să observe. Într-o intervenție la TVR, Bolojan a afirmat că, de la începutul lunii, a luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală în zona comerțului angro cu combustibili, prin restrângerea posibilității ca administrațiile financiare din județe să elibereze documente necesare funcționării unor astfel de operațiuni. Premierul a invocat existența a „sute” de situații de acest tip, pe care le leagă de un risc ridicat de evaziune și de „sume foarte mari” în joc. Energie și companii de stat: „ineficiența se mută în prețuri” Bolojan a susținut că în sectoare cu monopol sau „semimonopol” – precum energia și transporturile – ineficiența ajunge să fie transferată în prețuri, cu impact direct asupra populației. „E foarte simplu că atunci când ai o zonă de tip monopol, cum sunt în zonele de energie, semimonopoluri, în zonele de transporturi monopoluri, să-ți muți ineficiența în prețuri, să o muți în buzunarul cetățeanului și aceste lucruri trebuie corectate.” El a mai spus că, în multe locuri, companiile de stat „n-au fost folosite ca să livreze cele mai bune servicii”, iar în evaluarea sa a găsit „foarte multă ineficiență” și „foarte multă risipă”. Acuzația politică: „o constantă” legată de PSD, dar „nu erau singuri” Întrebat despre folosirea banilor publici ca „pușculiță de partid” și dacă fenomenul e transpartinic, Bolojan a afirmat că astfel de practici „îi deranjează pe toți” cei care le folosesc. Totuși, a susținut că a observat o „constantă”: acolo unde apăreau probleme, ar fi existat oameni „susținuți” de persoane din PSD, cu precizarea că nu ar fi fost singurii responsabili. „Întotdeauna când era o problemă undeva, erau niște oameni care erau susținuți la rândul lor de oameni din Partidul Social-Democrat . (…) Dar asta nu înseamnă că erau singuri.” În același context, premierul a legat reacțiile critice de faptul că măsurile de „a face ordine în finanțele publice” și de „a reduce risipa” afectează interesele celor care „au profitat” de aceste practici. [...]
Guvernul apără accesarea creditelor SAFE pentru apărare, mizând și pe relansarea industriei militare , pe fondul acuzațiilor lansate de AUR în contextul moțiunii de cenzură, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a respins miercuri seară afirmațiile liderului AUR, George Simion , care a susținut la depunerea moțiunii că Executivul ar pregăti intenționat o „deturnare” a banilor pentru contracte pe programul SAFE. Bolojan a spus, la TVR 1, că în spațiul public se aruncă „vorbe” fără acoperire și că este mai greu „să faci ca lucrurile să se întâmple”. Ce este SAFE și de ce contează pentru investițiile publice Bolojan a explicat că SAFE este un mecanism creat de statele Uniunii Europene după invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul nevoii de consolidare a flancului estic și al lipsei de predictibilitate privind comportamentul viitor al Rusiei. Potrivit premierului, mecanismul urmărește două obiective: dotarea armatelor naționale; întărirea industriei europene de apărare. În acest cadru, spune Bolojan, au fost puse la dispoziție credite „cu dobânzi mici”, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, pentru a permite investiții și dezvoltarea industriei. „Și asta a făcut și România”, a afirmat el. Miza economică invocată: producție locală și unități în dificultate Premierul a susținut că România a luat decizii legate de respectarea unor reguli, inclusiv achiziții de armament de la industria europeană de apărare, dar și „localizarea” unei ponderi cât mai mari în România, astfel încât fabricile din zona militară „care practic nu mai au de lucru” și „merg în pierdere” să fie retehnologizate. În aceeași logică, Bolojan a spus că investițiile ar putea salva unități industriale aflate în dificultate și ar putea stimula economia locală, dând exemplul unor șantiere „într-o zonă de colaps”. Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între care capetele de autostradă din nord-estul țării. Ce spune Guvernul despre control și transparență Bolojan a afirmat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare, unde membrii comisiilor au acces la informații. În final, premierul a comparat apărarea cu un sistem de termoficare „îngropat”, care devine vizibil abia când apar avarii, argumentând că apărarea funcționează ca o „asigurare” pentru situații complicate. [...]
Criza din coaliție împinge PNL să caute o alternativă de guvernare, inclusiv din Opoziție , după ce premierul Ilie Bolojan a indicat PSD drept responsabil pentru blocajul politic și a spus că liberalii nu mai pot rămâne într-o coaliție cu social-democrații, potrivit Agerpres . Într-o intervenție la TVR, Bolojan – care este și președinte al PNL – a susținut că „responsabilitatea pentru această criză este în curtea Partidului Social Democrat ”, acuzând conducerea PSD că încearcă „să se salveze” prin pozițiile adoptate. În același timp, a afirmat că PNL își asumă partea de responsabilitate, dar condiționează continuarea guvernării de schimbarea situației din interiorul PSD. „Pol de modernizare” ca opțiune politică Bolojan a avansat ideea construirii unui „pol de modernizare”, care, „într-o situație limită”, ar putea fi format și din Opoziție, ca alternativă la actuala formulă de guvernare. El nu a indicat ce partide ar putea intra într-o astfel de construcție, limitându-se la a spune: „haideți să ajungem într-o atare situație”. Linia roșie pentru PNL: „premier marionetă” Premierul a mai afirmat că în PSD ar exista persoane care ar dori un „premier de tip marionetă”, în timp ce alții „să șurubărească la guvernare”, scenariu pe care PNL „nu ar trebui acceptat sub nicio formă”, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Bolojan a punctat că un partid nu este „condamnat” să rămână permanent la guvernare, dar a argumentat că obiectivul ar trebui să fie „guvernări de bună calitate”, sugerând că România a rămas în urma altor țări și din cauza calității actului de guvernare. [...]
Premierul Ilie Bolojan a pus sub semnul întrebării eficiența medierii prezidențiale în criza politică , susținând că rezultatele depind de disponibilitatea interlocutorilor de a respecta înțelegerile, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de funcționare instituțională: limitele intervenției președintelui ca „mediator” într-un blocaj politic, atunci când actorii implicați nu răspund la argumente și reguli comune. Bolojan a făcut declarațiile miercuri seară, la TVR 1, fiind întrebat dacă a simțit nevoia ca președintele Nicușor Dan să se pronunțe mai ferm pentru stabilitate politică. Ce spune Bolojan despre „mediere” și de ce contează Șeful Guvernului a afirmat că nu poate evalua dacă o intervenție „într-o formă sau alta” ar fi putut aplana tensiunile sau schimba comportamente, argumentând că o acțiune produce efecte doar dacă cei vizați „răspund la acei stimuli”. În acest context, Bolojan a făcut distincția între dialogul cu „oameni raționali”, care ar respecta înțelegerile și ar reacționa la argumente, și discuțiile cu persoane care „au alte interese” și „spun una și fac alta”, caz în care, spune el, „e foarte greu să ai rezultate cu acțiuni raționale și logice”. Limite instituționale și stil personal Premierul a mai spus că modul în care președintele își exercită responsabilitățile ține de stilul fiecăruia și de constrângerile instituționale. În aceeași logică, Bolojan a adăugat că, în mandatul său, încearcă să își exercite funcția astfel încât „în fiecare zi” să facă „maxim posibil în condițiile date”, urmând ca „în timp” să se vadă rezultatele. [...]
