Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul condus de Ilie Bolojan schimbă regulile de plată în sectorul public, condiționând cumulul pensiei cu salariul de renunțarea la 85% din pensie pentru angajații care încasează venituri din buget, potrivit Libertatea. Măsura este prezentată ca parte a unui pachet de reducere a cheltuielilor și de creștere a sustenabilității bugetare.
Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul bugetar urma să fie adoptat în ședința extraordinară de Guvern de joi, 30 aprilie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Adoptarea fusese amânată în ședința de miercuri din cauza lipsei avizului Consiliului Legislativ, care ar urma să vină joi dimineață.
Conform explicațiilor oferite anterior de premierul Ilie Bolojan, cumulul pensiei cu salariul „va fi posibil” în instituțiile publice doar dacă persoana renunță la 85% din valoarea pensiei, în cazul pensiilor speciale. Premierul a indicat că există „cel puțin 15.000 de angajați” aflați în această situație și a legat măsura de nevoia de reducere de personal în administrație.
Executivul susține că intervenția urmărește să elimine situațiile în care persoane pensionate se reangajează imediat în instituțiile publice și continuă să încaseze venituri duble din bugetul de stat.
Măsura urmează să se aplice inclusiv în Educație, unde cumulul pensiei cu salariul ar mai fi permis doar până la finalul anului 2026.
În același timp, proiectul include excepții, între care:
Din perspectiva bugetară, proiectul mută presiunea de ajustare pe zona de cumul pensie–salariu în instituțiile publice și introduce o penalizare majoră (tăierea a 85% din pensie) pentru cei vizați, în timp ce păstrează o listă amplă de excepții pentru anumite categorii. Următorul pas este adoptarea în ședința de Guvern, după obținerea avizului Consiliului Legislativ, conform calendarului indicat de Executiv.
Recomandate
Ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , leagă evaluarea de rating a României de deblocarea rapidă a crizei politice , susținând că învestirea unui nou Guvern ar reduce presiunea creată de „turbulențele politice”, potrivit Agerpres . Nazare a afirmat luni că „avem această șansă miercuri”, la votul din Parlament pentru Guvernul Mureșan, după întâlnirea miniștrilor propuși cu premierul desemnat Siegfried Mureșan . Mesajul său pune accent pe urgența închiderii crizei politice, în condițiile în care România așteaptă un raport al agenției de rating Standard & Poor’s. Ratingul S&P: „prematur” pentru pronosticuri, dar cu un „argument forte” Întrebat despre raportul pe care Standard & Poor’s urmează să îl publice vineri, Nazare a spus că ar fi prematur să facă estimări privind concluziile agenției, invocând contextul politic complicat. În schimb, a indicat execuția bugetară drept principalul argument în favoarea României. Potrivit lui Nazare, în discuțiile cu S&P au existat întâlniri tehnice la Ministerul de Finanțe și contacte inclusiv după plecarea delegației agenției din București. El a invocat o „ajustare de 1,6% din PIB față de execuția anului trecut”, pe care a cuantificat-o la „aproape 27 de miliarde”, ca element care ar putea cântări în evaluarea agenției. Taxe și bugetul pe 2027: fără garanții acum, dar „nu avem intenția” de a crește TVA Întrebat dacă poate garanta că taxele nu vor fi majorate anul viitor, Nazare a răspuns că discuțiile vor avea loc în momentul în care va exista un buget aprobat. El a arătat că bugetul pe 2027 vine cu „presiuni semnificative adiționale” față de 2026 și că soluțiile trebuie negociate cu partidele pentru ca bugetul să fie „credibil”. În același timp, Nazare a spus că, în ipotezele de lucru, nu este luată în calcul majorarea TVA în 2027, precizând că pregătirile tehnice pentru bugetul pe anul viitor nu au început încă. La final, ministrul propus la Finanțe a indicat drept obiectiv imediat trecerea Guvernului la vot și parcurgerea audierilor de către miniștrii desemnați. [...]
USR admite că nu are încă cele 233 de voturi, iar miza imediată este rectificarea bugetară și reducerea cheltuielilor , obiective pe care Sorin Șipoș le leagă direct de învestirea Guvernului Mureșan , potrivit Agerpres . Liderul grupului USR din Senat spune că votul decisiv urmează miercuri și că, până atunci, negocierile continuă, inclusiv în comisiile parlamentare. Șipoș afirmă că, „cu siguranță”, în acest moment nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire, dar susține că „încă mai este timp” pentru a le strânge. În același timp, senatorul USR pune presiune pe PSD, despre care spune că ar trebui să susțină Guvernul dacă se consideră un partid „matur” și „responsabil”. El indică o posibilă întâlnire între premierul desemnat Siegfried Mureșan și PSD, în cadrul efortului de a obține sprijin parlamentar. „Considerăm că încă mai este timp pentru a putea să strângem cele 233 de voturi, pe care, cu siguranță, astăzi nu le avem.” De ce contează: rectificarea bugetară și agenda de reducere a cheltuielilor Șipoș leagă explicit învestirea Guvernului de capacitatea executivului de a opera rapid o rectificare bugetară și de a implementa reforme pentru reducerea cheltuielilor, în contextul unei „crize politice” pe care o invocă drept motiv pentru mobilizarea voturilor din Parlament. În declarația sa, el își exprimă încrederea că parlamentari din Opoziție ar putea susține miniștrii propuși, tocmai pentru a permite funcționarea guvernului și avansarea acestor măsuri. Cine sunt câțiva dintre miniștrii propuși, potrivit USR Șipoș susține că USR propune o echipă „remarcabilă”, cu „CV foarte bun”, și enumeră câteva nume și argumentele sale pentru fiecare portofoliu: Apărare : Radu Miruță – asociat de Șipoș cu Programul SAFE și „revigorarea industriei de apărare”; Economie : Irineu Darău – despre care afirmă că a dus la bun sfârșit „jaloanele PNRR” din domeniu și a „securizat” fonduri pentru România; Externe : Oana Țoiu – creditată cu „claritate și coerență” în politica externă; Mediu : Diana Buzoianu – menționată în legătură cu jaloanele PNRR și reforme; Transporturi : Cătălin Drulă – invocat pentru experiența anterioară și proiectul Autostrăzii Moldovei. Votul din Parlament este așteptat miercuri, iar până atunci rămâne deschisă întrebarea dacă negocierile vor produce majoritatea de 233 de voturi necesară învestirii. [...]
Disputa politică pe tema gazelor riscă să deturneze o țintă energetică deja asumată , în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este peste media UE și aproape de pragul oficial pentru 1 octombrie, potrivit Biziday . Declarațiile au venit după ce PSD a decis, prin vot online, că nu va susține Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „de vină” pentru faptul că depozitele de gaze sunt la 76% din capacitate. În același timp, informațiile prezentate arată că România are un grad de umplere mai mare decât media UE, iar obiectivul asumat oficial este atingerea nivelului de 80% la 1 octombrie. Contextul politic: PSD nu votează Guvernul Mureșan Conferința de presă a avut loc la scurt timp după reuniunea online a social-democraților, în care partidul a decis să nu voteze Guvernul Mureșan, rezultat anunțat și în zilele precedente. Discuția despre SUA și acuzația de „antiamericanism” Grindeanu a fost întrebat și despre un articol The Wall Street Journal , care a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi spus în martie că Guvernul României urmează să cadă, pentru că Bolojan s-ar fi opus unui coridor de gaze care ar urma să traverseze estul Europei. În relatarea citată, Guilfoyle i-ar fi avertizat pe greci că ar putea păți același lucru, afirmând că: „Noi putem face asta oricărei țări vrem, putem face asta și aici, în Grecia”. Liderul PSD a spus că s-a întâlnit cu Guilfoyle după ce a fost invitat la un eveniment privat și a respins ideea că un ambasador ar putea decide soarta unui guvern. „N-am ce să comentez în plus. Nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu”. În același context, Grindeanu a susținut că, în opinia sa, Guvernul Bolojan a fost „cel mai antiamerican din istoria post-decembristă” și a adăugat că România ar avea nevoie de „un guvern care să repună relația cu SUA pe un făgaș normal”. Întrebare fără răspuns: cazul Romgaz și costul gazelor lichefiate Potrivit aceleiași surse, Grindeanu a refuzat să răspundă când a fost întrebat despre o dezvăluire conform căreia Romgaz ar fi transmis în decembrie 2025 un document care ar indica pierderi de până la 310 milioane de euro/an (aprox. 1,55 miliarde lei/an), dacă ar fi cumpărat gaze lichefiate americane din Grecia. [...]
UDMR își reafirmă veto-ul față de un guvern susținut de AUR , poziție care poate complica aritmetica parlamentară la votul de învestitură și grăbește scenariul unei noi nominalizări de premier dacă Executivul nu trece, potrivit news.ro . Tanczos Barna, ministrul propus la Agricultură, a declarat după audierea în comisiile parlamentare că UDMR nu își va „flexibiliza” poziția pentru a vota un viitor guvern din care face parte AUR sau care este susținut de AUR și de „partide extremiste”. El a invocat și ponderea Uniunii în Legislativ, arătând că UDMR are „7% în Parlament” și că nu ar trebui „de fiecare dată” să fie „arătați cu degetul” dacă un guvern nu trece. „Ne cunoaşteţi. Noi, când zicem că nu, acela rămâne nu. (...) În cazul în care este vorba de un guvern care este susţinut de AUR şi de partide extremiste, răspunsul nostru rămâne nu.” Miza: votul de învestitură și presiunea pe o nouă propunere de premier În același context, Tanczos Barna a spus că, dacă Guvernul nu trece miercuri, „trebuie să se vină cât se poate de repede, imediat” cu o nouă propunere de premier, pentru „a nu mai pierde timpul”. Declarația indică o presiune pentru accelerarea procedurilor politice în cazul unui eșec la vot, cu efect direct asupra calendarului de formare a Executivului. Replica la acuzația de „anti-american” Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu , care a catalogat guvernul Bolojan drept „cel mai anti-american”, Tanczos Barna a spus că nu a avut „nicio legătură cu acele spețe” și a susținut că UDMR nu este „nici anti-europeană, nici anti-americană”. „Cu siguranţă noi, cei din UDMR, nu suntem nici anti-europeni, nici anti-americani, nici anti...nimic.” [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că o indexare a pensiilor de la 1 ianuarie este „fezabilă”, dar doar în variantă prudentă și condiționată de construcția bugetului pe 2027 , potrivit Mediafax . Mesajul indică faptul că decizia va depinde de negocierile politice și de spațiul fiscal disponibil, nu de un angajament ferm. Nazare a făcut declarațiile luni seară, după ce a primit aviz favorabil în comisia parlamentară pentru portofoliul Finanțelor în guvernul Mureșan. El a spus că se poate lua în calcul „o creștere prudentă” a pensiilor, sub forma unei indexări „prudente”, începând cu prima lună a anului viitor, dar a legat explicit discuția de „pilonii viitorului buget pe 2027 ” și de negocierea între partide pentru adoptarea acestuia. „Cred că putem lua în calcul o creștere prudentă a pensiilor. O indexare prudentă. De la 1 ianuarie. Dar vorbesc de o indexare, repet, prudentă. Toate aceste elemente constituie pilonii viitorului buget pe 2027 și a negocierii între partide a acestui buget, astfel încât el să fie adoptat. Nu este acum momentul să intru în această discuție tehnică.” De ce contează: indexarea e împinsă în zona negocierii bugetare Din declarațiile ministrului reiese că eventuala majorare nu este tratată ca o decizie separată, ci ca parte a pachetului bugetar pe 2027, care urmează să fie negociat politic. Nazare a refuzat să intre în detalii tehnice, invocând faptul că nu este „momentul oportun” și că, „din respect pentru toate partidele” care trebuie să valideze traiectoria pentru 2027 și după, nu se pronunță acum asupra acestor discuții. Ce urmează În lipsa unor cifre sau a unui calendar detaliat în declarațiile citate, rămâne de văzut ce formă ar putea lua „indexarea prudentă” și ce spațiu va lăsa proiectul de buget pe 2027 pentru o astfel de măsură. În acest stadiu, singura certitudine transmisă public este condiționarea deciziei de negocierea și adoptarea bugetului. [...]
PSD încearcă să limiteze riscul diplomatic al acuzațiilor privind implicarea SUA în căderea Guvernului Bolojan , printr-o contranarațiune bazată pe poziții oficiale ale ROMGAZ , ale Guvernului Greciei și ale ambasadorului american la București, potrivit Mediafax . Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei în Guvernul Bolojan și deputat PSD, respinge acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi colaborat cu oficiali americani pentru a „da jos” guvernul și susține că informațiile atribuite Wall Street Journal „nu sunt adevărate”. Într-o postare pe Facebook, Ivan afirmă că „faptele încep să demonteze povestea” și acuză că miza ar fi fost „interes politic”, cu efectul de a arunca România „într-o poveste toxică despre relația cu Statele Unite”. Ce documente și reacții invocă Bogdan Ivan Pentru a-și susține poziția, Ivan spune că publică răspunsul ROMGAZ și reacția oficială a Guvernului Elen, alături de o referire la poziția ambasadorului SUA la București. În mesajul său, el citează: ROMGAZ , care arată că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni asupra conducerii companiei pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, indiferent de sursă”, menționând explicit că asta ar include și LNG (gaz natural lichefiat); Guvernul Greciei , care afirmă: „Nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec”; ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , care spune că SUA au „deplină încredere în democrația din România”, iar situația politică internă este una pe care România trebuie să o rezolve singură. Reacția lui Sorin Grindeanu: negare totală și atac la acuzații Și Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat pe același subiect, respingând acuzațiile. Liderul PSD susține că „pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii”, nu „americanii” sau alte forțe externe, și critică ceea ce numește un „spectacol” care ar urmări, în opinia sa, „distrugerea relațiilor cu Statele Unite ale Americii”. Contextul acuzațiilor: relatarea Wall Street Journal Disputa pornește după relatările Wall Street Journal privind căderea Guvernului din România. Conform informațiilor prezentate de Mediafax, Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, în contextul în care ambasadoarea SUA în Grecia, descrisă ca apropiată a lui Donald Trump, ar fi declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan. În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre acuzațiile de trădare, poziția PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Ivan și Grindeanu, urmărește să contracareze rapid o temă cu potențial de escaladare în plan extern, prin trimiterea la documente și declarații instituționale. [...]
