Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul promite că noua lege a salarizării nu va tăia veniturile actuale, iar consultările cu sindicatele sunt prezentate ca un pas necesar înainte de forma finală a proiectului, pe fondul protestelor față de austeritate, potrivit Antena 3.
Prima rundă de discuții a avut loc marți, la Palatul Victoria, între lideri sindicali, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și consilierul de stat Luciana Antoci, având ca temă noua Lege a salarizării unitare. Întâlnirea s-a desfășurat în timp ce, în fața Guvernului, peste 10.000 de persoane protestau împotriva măsurilor de austeritate.
Executivul arată că reprezentanții săi au mandat din partea premierului Ilie Bolojan să poarte consultări „în baza principiului dialogului social”. La finalul consultărilor, Pîslaru a reiterat că veniturile angajaților din sistemul public „aflate în plată” nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi și că problemele ridicate de sindicate vor fi analizate.
Ministrul interimar a legat calendarul consultărilor extinse de „clarificarea tuturor aspectelor care țin de spațiul fiscal” – adică de marja bugetară disponibilă pentru a susține noile grile fără a depăși limitele de cheltuieli. Ulterior, Guvernul spune că vrea consultări „ample” cu:
În același mesaj, Pîslaru a indicat drept priorități „menținerea stabilității sociale”, implementarea reformelor și proiectele de dezvoltare.
Pe lângă salarizare, la întâlnire s-a discutat și despre legislația pensiilor militare, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a spus, săptămâna trecută, că stagiul minim de cotizare „nu mai poate fi de 15-20 de ani” și că ar trebui să fie „mult mai mare”. Totodată, premierul a precizat că intenționează să crească și vârsta de pensionare a militarilor și polițiștilor, pentru ca sistemul să rămână sustenabil pe termen lung.
Potrivit comunicării citate, discuțiile au inclus și:
Reprezentanții sindicatelor urmează să transmită Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale detalii despre aspectele semnalate, pentru continuarea dialogului pe soluții. Ministrul a mai declarat:
„Ne vom apleca cu toată atenţia asupra temelor punctuale semnalate şi împreună, prin dialog, să găsim soluţii pentru rezolvarea lor”.
La consultările de la Palatul Victoria au participat, între alții, reprezentanți ai sindicatelor din transport feroviar, administrație, sănătate (TESA), Romsilva, siderurgie, precum și ai cadrelor militare disponibilizate.
Recomandate
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat , după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic. Adrian Veștea , premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”. Ruptura internă: Veștea admite o eroare de comunicare cu Bolojan Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan. „Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.” În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”. Calendarul și condiția-cheie: fără guvern minoritar Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide. „Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.” Votul din PNL: linie dură față de PSD, dar cu opoziție internă În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
PNL își reconfirmă linia „fără PSD”, cu o opoziție internă vizibilă , după ce conducerea partidului a votat luni menținerea deciziei de a nu intra în nicio coaliție cu PSD, potrivit News . Votul a fost de 39 pentru, 10 împotrivă și 5 abțineri, conform unor surse din PNL. Decizia contează în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern și al presiunii de a contura rapid o majoritate, în condițiile în care, potrivit sursei, există „o propunere de a relua coaliția” în care PNL și PSD au funcționat până în urmă cu aproximativ o lună. Votul din conducerea PNL și ce semnal transmite Reconfirmarea poziției „nicio coaliție cu PSD” a venit după ce, în ședință, liderul PNL Ilie Bolojan a cerut un vot explicit pentru a stabili mandatul de negociere al partidului. Rezultatul indică o majoritate netă pentru menținerea liniei politice, dar și o minoritate semnificativă care fie se opune, fie evită o poziționare fermă (prin abțineri), într-un moment în care PNL își „setează discuțiile” în funcție de acest vot, potrivit relatării. Tensiuni după nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier În intervenția din ședință, Bolojan a spus, potrivit surselor citate, că partidul se află într-o situație dificilă: „Suntem într-o situaţie cum partidul nu a mai fost de mult” Tot el a arătat că anunțul de duminică dimineață al președintelui României, prin care Adrian Veștea este propus ca premier pentru a forma un Guvern, a fost făcut fără ca Veștea să-l anunțe în prealabil nici pe el, nici pe secretarul general al partidului. Bolojan a calificat acest lucru drept „cel puțin o atitudine necolegială”, în interpretarea surselor. De ce PNL leagă mandatul de negociere de refuzul unei coaliții cu PSD Bolojan a susținut că acceptarea unor discuții legate de un Guvern condus de Adrian Veștea ar implica invalidarea deciziilor anterioare ale partidului, menționând că PNL a luat până acum trei decizii prin care a spus că nu va mai intra într-o formă de coaliție cu PSD, atât înainte, cât și după moțiune. În același timp, liderul PNL a invocat nevoia de a exista un Guvern care să gestioneze situația în care se află România și a spus că PNL a asigurat funcționarea țării și în condiții de interimat, potrivit relatării. Ce urmează Conform sursei, votul de luni este folosit ca reper pentru poziția PNL în discuțiile politice care urmează, în condițiile în care partidul încearcă să evite o revenire la o formulă de guvernare cu PSD și să își definească alternativa de guvernare fără a „repeta greșeli” din trecut, în formularea atribuită lui Bolojan. [...]
PNL este împins să decidă rapid dacă intră la guvernare, cu miza unei majorități care să treacă Parlamentul în 72 de ore , după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, potrivit News . Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan spune că partidul trebuie să aleagă între „șapte ani și jumătate de opoziție” și asumarea responsabilității, fără „calcule electorale”. Miza politică imediată este formarea și validarea rapidă a unui guvern, într-un interval pe care Rareș Bogdan îl plasează la „următoarele 72 de ore”, condiționat de existența „suficientei responsabilități” în Parlament. Presiune pe PNL: guvernare sau opoziție pe termen lung Rareș Bogdan afirmă că PNL trebuie să cântărească dacă rămâne în opoziție pe termen lung sau intră în noul guvern, argumentând că o perioadă de opoziție nu garantează o revenire electorală. „Nimeni nu-i garantează că după 2 ani şi jumătate de opoziţie Partidul Naţional Liberal va face un scor mai mare de 20%.” În același context, el susține că România are nevoie „mai mult ca oricând” de un guvern „capabil”, care să înțeleagă parteneriatul cu Statele Unite și Uniunea Europeană și să se bazeze „în primul rând pe investiții”. „Fără investiţii nu putem merge înainte.” Desemnarea lui Adrian Veștea și mesajul către potențialii parteneri Rareș Bogdan califică decizia președintelui Nicușor Dan de a-l numi pe Adrian Veștea drept „o intervenție responsabilă”, argumentând că șeful statului are „mai multe informații” despre situația țării și că România „nu își permite” conflicte sau calcule pe termen scurt. Despre Adrian Veștea, europarlamentarul PNL îl descrie ca pe un „ales local” cu vechime în partid și cu legitimitate electorală, menționând că a obținut de cinci ori, în 20 de ani, încrederea alegătorilor dintr-un județ important. În același timp, admite că rămâne de văzut dacă va fi „acceptat sau nu” pentru a forma o majoritate. Critici la adresa lui Ilie Bolojan În declarațiile citate, Rareș Bogdan îl critică pe Ilie Bolojan, despre care spune că „a anunțat multe, dar a făcut foarte puține”, iar reformele „nu au dus la rezultatul scontat”. Ce urmează În logica prezentată de Rareș Bogdan, următoarele zile sunt decisive pentru trecerea guvernului prin Parlament și pentru poziționarea PNL în noua formulă de putere. Validarea rapidă ar depinde de capacitatea partidelor de a construi o majoritate și de a evita blocajele politice. [...]
PNL a reconfirmat cu 39 de voturi că nu intră la guvernare cu PSD, iar asta împinge un eventual cabinet Veștea spre formula de guvern minoritar , într-un moment în care partidul este divizat intern pe tema susținerii premierului desemnat, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, unde conducerea a votat reconfirmarea liniei „fără PSD” cu 39 „pentru”, 10 „împotrivă” și 5 abțineri. În același cadru, Ilie Bolojan a avertizat că partidul traversează „o criză fără precedent”, după ce președintele României, Nicușor Dan , l-a desemnat pe Adrian Veștea ca premier fără ca acesta să își fi informat în prealabil propria conducere. Ce înseamnă votul „fără PSD” pentru scenariul Veștea Deputatul liberal Robert Sighiartău a precizat, într-o postare pe Facebook, că votul din BPN nu a fost despre cabinetul Veștea, ci despre menținerea deciziei de a nu guverna cu PSD. Consecința politică imediată, potrivit aceleiași surse, este că un eventual guvern condus de Adrian Veștea ar trebui să fie unul minoritar, fără miniștri PSD, dacă PNL rămâne consecvent deciziei reconfirmate. Războiul de cifre din PNL: câte voturi are tabăra Veștea–Thuma În interiorul PNL, miza este și aritmetica voturilor din BPN, unde taberele își contestă calculele. Conform informațiilor Libertatea, echipa Veștea–Thuma ar avea „sigure” 23 de voturi în BPN și ar aștepta și alte susțineri. Dinspre tabăra Bolojan, evaluarea „cea mai pesimistă” indică faptul că Veștea–Thuma ar avea 26 de voturi din totalul de 57, ceea ce sugerează o majoritate încă disputată și o negociere internă strânsă. Presiune externă și blocaj instituțional: PSD, USR și UDMR își fixează pozițiile În paralel cu tensiunile din PNL, PSD a decis în Consiliul Politic Național să îi dea mandat lui Sorin Grindeanu să înceapă negocierile cu premierul desemnat. Grindeanu a declarat că „numirea lui Veștea e constituțională, dar eu nu am știut de ea”. În ședința PSD, liderii social-democrați au reclamat un „blocaj instituțional major” după expirarea celor 45 de zile de interimat ale Guvernului, invocând inclusiv lipsa miniștrilor (și la Justiție) și absența unei ordonanțe de abilitare, potrivit unor stenograme scurse către presă. USR, condus de Dominic Fritz, a anunțat că nu susține Guvernul Veștea și că nu intră la guvernare alături de PSD, descriind varianta drept „o guvernare Ciucă-Ciolacu cu alt nume”. UDMR a transmis că nu a fost consultat înainte de desemnare și că decizia sa depinde de ce hotărăște PNL, de programul de guvernare, de formula cabinetului și de majoritatea parlamentară pe care s-ar baza. În acest context, ședința liberalilor este prezentată ca „primul test real” pentru Adrian Veștea: fără o susținere internă solidă în PNL și cu USR în afara ecuației, ecuația majorității parlamentare rămâne deschisă. [...]
Adrian Veștea cere PNL să susțină un guvern stabil , în condițiile în care partidul intră într-o ședință tensionată despre nominalizarea sa ca premier, cu tabere deja conturate între cei care vor contestarea desemnării și cei care vor intrarea la guvernare, potrivit Digi24 . În mesajul transmis pe Facebook înaintea reuniunii conducerii, Veștea face apel la „rațiune” și la unitate în partid, invocând nevoia de a „readuce România pe un drum al echilibrului economic și social” și de a asigura stabilitate guvernamentală. „Mă bazez pe colegii mei că vor acționa rațional și că vom lucra împreună pentru același scop.” Miza imediată: decizia PNL privind susținerea premierului desemnat Ședința conducerii PNL este programată la ora 17:00 și este prezentată ca prima întâlnire față în față între Ilie Bolojan și Adrian Veștea după „anunțul surpriză de la Cotroceni”, notează publicația. În partid se conturează două direcții, cu implicații directe asupra formării guvernului: unii liberali cer excluderea lui Adrian Veștea și sesizarea Curții Constituționale în legătură cu modul în care a fost desemnat de președinte; alții anunță că se aliniază în spatele lui Veștea pentru a intra la guvernare . De ce contează: stabilitatea guvernării depinde de coeziunea PNL Din mesajul lui Veștea reiese că principala linie de argumentație este una de responsabilitate politică într-un „moment dificil”, cu accent pe necesitatea unui guvern stabil. În acest context, decizia conducerii PNL poate influența rapid atât capacitatea de a forma o majoritate, cât și calendarul politic imediat. Ce urmează: ședința de la ora 17:00 ar trebui să arate dacă PNL merge pe varianta susținerii premierului desemnat sau escaladează conflictul intern prin contestarea desemnării și posibile demersuri la CCR. Informațiile disponibile nu includ, deocamdată, o decizie finală. [...]
