Știri
Știri din categoria Politică
Decizia definitivă care scutește România de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei) în dosarul Roșia Montană închide practic ultima cale de atac și reduce un risc major pentru finanțele publice, potrivit Mediafax. Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă, legând verdictul de rolul societății civile în oprirea proiectului minier.
În mesajul său, șeful statului numește hotărârea „o decizie finală în favoarea țării noastre”, care „ne scutește, astfel, de plata unor despăgubiri imense, în valoare de 6,5 miliarde de dolari”.
Miza imediată a deciziei este eliminarea unei potențiale obligații de plată de ordinul miliardelor de dolari, cu impact direct asupra bugetului. Nicușor Dan afirmă că verdictul „închide, practic, ultima cale extraordinară de atac împotriva României”.
România a obținut o victorie definitivă în procesul arbitral internațional privind proiectul Roșia Montană după ce Comitetul ad-hoc ICSID (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții) a respins cererea de anulare formulată de Gabriel Resources. Compania nu va primi despăgubirile de 6,5 miliarde de dolari solicitate statului român.
Președintele susține că proiectul Roșia Montană a fost „profund ilegal” și îl descrie ca pe „o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național, parte a patrimoniului UNESCO”, pe fondul „unei uriașe afaceri de corupție”.
În aceeași intervenție, Nicușor Dan pune accent pe dimensiunea civică a subiectului, afirmând că Roșia Montană a devenit „simbol al spiritului civic” și mulțumind celor care „și-au asumat o luptă lungă și de uzură”.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că decizia „confirmă poziția României” și a descris rezultatul ca fiind „un efort instituțional și juridic susținut”, asumat de minister „pe parcursul a peste zece ani”, pentru protejarea interesului public, a mediului și a resurselor țării „printr-o apărare riguroasă”.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare avertizează că România „merge pe sârmă” în relația cu agențiile de rating , confirmând că riscurile prezentate de președintele Nicușor Dan sunt reale, potrivit Kyiv Independent . Mesajul are miză economică directă: o deteriorare a ratingului de țară ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe buget, într-un context de deficit ridicat. Nazare a spus, joi seară, la Antena 3, că „analiza e corectă” și că au existat „momente de cumpănă”, inclusiv în vara acestui an și în 2025. „Am mers și mergem în continuare pe sârmă.” Ce înseamnă pentru finanțarea României: riscul de „junk” și costuri mai mari Ministrul a respins ideea unui risc iminent ca România să ajungă sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI), dar a subliniat că evoluția depinde de deciziile financiare pe care le va lua România. În același timp, Nazare a insistat că menținerea ratingului în categoria recomandată investitorilor depinde de „decizii responsabile” și a avertizat asupra consecințelor unei retrogradări în categoria „junk” (nerecomandată investitorilor). „Pierderea calificativului de investiții, odată materializată, ar afecta extrem de mult economia României și ar avea efecte sociale mari.” Contextul invocat de Nicușor Dan: deficit de 150 de miliarde de lei În conferința de presă la care a făcut referire ministrul, președintele Nicușor Dan a prezentat date despre bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. Șeful statului a mai spus că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută, iar orice abatere ar afecta credibilitatea României și ar crește riscul de a nu-și putea plăti datoriile. [...]
Disputa Nicușor Dan–AUR mută presiunea pe autorizarea protestelor după ce președintele a respins acuzația lui George Simion că ar fi intervenit pentru ca manifestația AUR să nu fie autorizată, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: cine își asumă organizarea și cum se desfășoară un protest anunțat după ce autoritățile locale au respins solicitarea de autorizare. Nicușor Dan a declarat că nu a intervenit în decizia privind protestul și a refuzat să intre într-o polemică punctuală, formulând în schimb o critică generală la adresa liderului AUR. „Evident că nu am intervenit. (...) Nu vreau să comentez decât cu o întrebare generală. Adică, câte tâmpenii la rând poate să spună un lider politic ca să nu-l mai luăm în seamă? (...) la un moment dat, eu cred că lumea pur şi simplu n-ar trebui să mai ia în seamă ce spune cineva care s-a dovedit că de o sută de ori a spus tâmpenii.” Ce a declanșat conflictul George Simion l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar fi „ordonat” oprirea protestului AUR, după ce primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nu a autorizat organizarea mitingului. În reacție, Simion a anunțat că își asumă el responsabilitatea pentru manifestație și i-a chemat pe susținători „în stradă”, conform relatării. De ce contează: autorizare respinsă și risc de incidente Primăria Capitalei a respins solicitarea de autorizare a mitingului AUR programat pentru 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, în București. Motivația invocată în material este că Jandarmeria și Poliția Capitalei au avertizat că manifestația ar putea genera incidente violente și probleme de ordine publică. În acest context, disputa politică se suprapune peste o problemă practică: desfășurarea unui protest anunțat public, în condițiile în care autorizarea a fost refuzată și există avertizări privind riscuri de securitate. Ce urmează Protestul este anunțat pentru 14 noiembrie, iar Simion spune că își asumă responsabilitatea personală „dacă vreo instituție a statului român o va cere”. Potrivit Antena 3, la protest și-ar fi anunțat participarea și reprezentanți ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), informație atribuită unor „surse” ale postului. [...]
România își leagă din nou agenda energetică de Azerbaidjan , într-un moment în care securitatea aprovizionării rămâne o temă centrală la nivel european. Potrivit Digi24 , președintele Nicușor Dan a discutat la Dublin cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, despre consolidarea parteneriatului strategic și despre cooperarea în energie și conectivitate. Discuția a avut loc în marja celei de-a noua reuniuni a Comunității Politice Europene (CPE) , organizată în capitala Irlandei. Într-o postare pe Facebook, Nicușor Dan a indicat că tema centrală a fost dezvoltarea cooperării „în domenii esențiale, precum energia și conectivitatea”, subliniind rolul Azerbaidjanului pentru securitatea energetică a Europei. „Azerbaidjanul este un partener important pentru România și pentru securitatea energetică a Europei. Proiectele care conectează Marea Caspică de Marea Neagră oferă oportunități importante de cooperare, cu beneficii atât pentru țările noastre, cât și pentru întreaga regiune”. De ce contează: energie și infrastructură de conectare pe axa Caspică–Marea Neagră Mesajul transmis de președintele României plasează discuția cu Baku în logica proiectelor regionale care vizează rute de transport și energie între Marea Caspică și Marea Neagră. În contextul european, astfel de proiecte sunt asociate cu diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare, într-un climat de securitate tensionat. Context: reuniunea CPE, dominată de securitate și războiul din Ucraina Întâlnirea Dan–Aliyev a avut loc în cadrul CPE, unde liderii europeni au discutat despre apărarea comună și amenințările la adresa securității continentului, „în special cele venite din partea Rusiei”. La reuniune au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte , precum și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Publicația notează că unul dintre mesajele centrale ale evenimentului a fost necesitatea unei poziții europene comune față de Rusia și implicarea directă a Europei în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Alte discuții la Dublin: bugetul UE și Republica Moldova Tot la Dublin, Nicușor Dan a avut o întrevedere bilaterală cu cancelarul german Friedrich Merz, discuțiile vizând viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035 și progresele Republicii Moldova pe parcursul de aderare la UE, potrivit aceleiași surse. [...]
Atacurile lui George Simion la adresa președintelui Nicușor Dan ridică din nou miza conflictului politic în jurul rolului de „mediator” al șefului statului , după ce liderul AUR l-a acuzat pe președinte că „și-a depășit mandatul” și că ar fi intervenit în jocuri de putere la nivel guvernamental, potrivit Digi24 . Declarațiile vin la o zi după ce Nicușor Dan a spus despre șeful AUR că „spune tâmpenii”, reacție care a declanșat un nou schimb public de acuzații. Simion a calificat afirmațiile președintelui drept „scandaloase” și a susținut că șeful statului ar fi depășit limitele constituționale ale funcției, în special prin implicare în dispute politice interne. Ce acuză liderul AUR și de ce contează instituțional În intervențiile sale, George Simion a formulat o acuzație tranșantă, prezentată ca o alternativă fără cale de mijloc: „Ori minte Nicușor Dan, ori mint eu. A treia variantă nu există.” Pe lângă calificativele la adresa președintelui, liderul AUR a indicat, conform relatărilor preluate de Digi24, o serie de presupuse implicări ale lui Nicușor Dan în schimbări politice la nivelul Guvernului, inclusiv în legătură cu demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și cu discuții despre numiri/propunei de premier. În același registru, Simion a reluat acuzații privind intervenții pentru a împiedica o manifestație de susținere a lui Călin Georgescu. Miza depășește disputa de limbaj: acuzațiile vizează direct limitele rolului prezidențial de arbitru și mediator în viața politică, iar escaladarea publică poate alimenta tensiuni între instituții și partide într-un moment în care tema protestelor și a mobilizării politice rămâne sensibilă. Contextul reacției: replica președintelui din Irlanda Potrivit HotNews (care relatează separat episodul), conferința de presă a lui George Simion a avut loc după ce Nicușor Dan, aflat în Irlanda la Summitul Comunității Politice Europene, a fost întrebat despre acuzația că ar fi intervenit pentru oprirea unui protest promovat de AUR la București. Răspunsul președintelui a fost unul dur, respingând explicit ideea unei intervenții. În materialul citat, președintele este redat cu o formulare care a amplificat conflictul, sugerând că astfel de afirmații nu ar mai trebui tratate ca serioase în spațiul public. Ce urmează Din informațiile disponibile în materialul Digi24, nu rezultă existența unei reacții instituționale formale (de tip sesizare, plângere sau demers parlamentar) asociate acestor acuzații. În lipsa unor pași concreți, disputa rămâne, deocamdată, la nivelul confruntării publice, cu potențial de a continua pe fondul protestelor și al competiției politice dintre AUR și președinție. [...]
Președintele Nicușor Dan a spus că a negociat personal formarea majorității pentru învestirea Guvernului PSD–Luca Niculescu , deși, potrivit Constituției, această responsabilitate revine premierului desemnat, relatează G4Media . Declarația ridică o problemă de delimitare instituțională a atribuțiilor, cu potențial impact asupra modului în care este interpretat rolul președintelui în formarea guvernului. Afirmațiile au fost făcute la Dublin, la a noua reuniune a Comunității Politice Europene , în cadrul unei conferințe de presă în care Nicușor Dan a fost întrebat despre un raport pe justiție început, dar neprezentat, care ar urma să includă și explicații privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Președintele a motivat întârzierea prin criza guvernamentală și prin efortul de a construi o majoritate parlamentară. „S-a întâmplat că a căzut guvernul și eu trebuia să găsesc o majoritate. Mi-a luat cinci luni și jumătate să o găsesc. Din păcate, această criză a luat multe resurse, timp și energie de la mulți dintre noi.” În aceeași intervenție, Nicușor Dan a afirmat că, odată ce există un guvern care gestionează „partea executivă”, își va relua demersurile pentru a prezenta „o sinteză despre alegeri”. Ce spune Constituția despre rolul președintelui și al premierului desemnat Potrivit explicațiilor din articol, Constituția stabilește că președintele consultă partidele și desemnează un candidat la funcția de prim-ministru (art. 103 alin. 1). După desemnare, candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a alcătui lista guvernului și programul de guvernare și pentru a cere votul de încredere al Parlamentului (art. 103 alin. 2 și 3), interval în care premierul desemnat poartă negocierile politice pentru susținerea parlamentară. În acest context, G4Media notează că Nicușor Dan „recunoaște” că s-a ocupat de găsirea majorității pentru învestirea guvernului, deși atribuția ar aparține premierului desemnat. Context politic: acuzații de cooperare cu PSD Materialul mai arată că, „de mai mult timp”, este vizibilă cooperarea dintre Nicușor Dan și PSD, iar președintele a fost acuzat în repetate rânduri, în special de lideri PNL, că ar fi fost responsabil de demiterea Guvernului Bolojan, inclusiv prin „intruziuni” în PNL menite să ducă la îndepărtarea lui Ilie Bolojan de la conducerea partidului. Din informațiile prezentate, următorul element urmărit public este momentul în care președintele va reveni cu raportul/sinteza promisă pe tema alegerilor, după ce a invocat criza guvernamentală drept principal motiv al întârzierii. [...]
