Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează reluarea negocierilor pentru guvern de anularea deciziilor PNL anti-alianță, ceea ce prelungește incertitudinea politică într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne blocată, potrivit Agerpres.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că „un prim pas” pentru a începe negocieri privind un viitor guvern ar fi ca PNL să renunțe la hotărârile adoptate în forurile de conducere prin care liberalii au decis că nu vor mai face alianță cu social-democrații. El a afirmat că există „vreo patru hotărâri” de acest tip la PNL.
Grindeanu a susținut că, în lipsa unei astfel de decizii la PNL, PSD va considera că liberalii vin cu „oferte de ochii lumii”. În același context, liderul PSD a acuzat că, atunci când PSD acceptă o solicitare, „se inventează altceva nou”, sugerând că unii ar prefera menținerea actualei situații politice.
În declarațiile făcute la Digi 24, Grindeanu a legat blocajul de faptul că Ilie Bolojan ar fi rămas în funcție „la peste 60 de zile de când a fost demis” deoarece este susținut de AUR, potrivit afirmațiilor sale.
Întrebat ce nu va ceda dacă încep negocierile pentru un nou guvern, Grindeanu a răspuns:
„Nu cedez interesul românilor, în rest, orice altceva.”
Recomandate
UDMR cere PSD și PNL să renunțe la „liniile roșii” din negocieri, avertizând că blocajul prelungit la formarea Guvernului alimentează creșterea AUR , potrivit Antena 3 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a descris disputa dintre PSD și PNL drept o „ceartă ca la grădiniță” și a cerut o soluție de compromis pentru conturarea unei majorități. Csoma Botond a susținut că tonul „dur” și atacurile reciproce dintre cele două partide nu duc la o soluție și că singura ieșire este negocierea. În același timp, el a legat direct conflictul politic de efecte în plan electoral și social, prin creșterea neîncrederii și a „furiei” față de autorități, pe fondul avansului formațiunilor considerate extremiste. „Această ceartă ca la grădiniță nu face altceva decât să crească AUR-ul, să crească extremismul, să crească neîncrederea cetățenilor și furia lor față de autoritățile statului.” Presiune pentru compromis: „altă cale nu există” Deputatul UDMR a cerut explicit PSD și PNL să „renunțe” la „liniile roșii” din negocieri și să se așeze la masă pentru un compromis, avertizând că, în lipsa unei flexibilizări, criza se poate prelungi. „Dacă nu trecem peste aceste linii roșii, să mă credeți că nici peste șase luni nu vom avea Guvern.” Rolul președintelui: Nicușor Dan, între „pasivitate” și „prea mult jucător” Csoma Botond a spus că președintele Nicușor Dan ar trebui să iasă din „pasivitate” și să se implice mai activ în conturarea unei majorități, inclusiv prin discuții informale cu liderii politici. În același timp, l-a criticat pentru implicări anterioare, afirmând că, prin „a doua desemnare” (menționată în articol ca fiind „prin persoana domnului Veștea”), ar fi trecut „peste o linie roșie” și ar fi devenit „un președinte prea mult jucător”. Poziții care blochează negocierile În același context, articolul notează și poziționări publice care îngustează opțiunile de coaliție: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reiterat că PNL nu va mai face guvern alături de PSD; PSD a respins acuzațiile PNL privind declanșarea crizei politice și l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a preluat partidul „pe persoană fizică”; totodată, PSD a sesizat Comisia LIBE din Parlamentul European privind atacurile PNL la adresa independenței justiției; ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai fi într-o coaliție de guvernare în același timp cu PSD și că, în opinia sa, nici PSD nu își mai dorește acest lucru. În esență, mesajul UDMR este că menținerea „liniilor roșii” și escaladarea conflictului între partidele mari riscă să prelungească formarea Guvernului și să împingă costurile politice către întregul sistem, prin consolidarea AUR și creșterea tensiunii publice. [...]
PSD lasă deschisă refacerea coaliției cu PNL, dar condiționează colaborarea de schimbarea modului de guvernare , potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu (primarul Galațiului) a comparat fosta coaliție cu o „căsătorie” și a spus că social-democrații ar accepta reluarea ei, însă „cu o altă mireasă”, trimitere la Ilie Bolojan , pe care îl acuză că aplică diferit înțelegerile din acordul coaliției. Pucheanu a susținut, la Digi24, că miza nu este doar existența unei majorități, ci „modul în care țara este guvernată”, argumentând că „statutul marital contează doar dacă ești fericit în căsătorie sau nu”. În acest registru, el a afirmat că PSD „nu are nicio problemă cu PNL”, ci cu felul în care Bolojan ar pune în practică ce s-a convenit, pe care l-a descris printr-o analogie medicală: un „tratament” administrat prea dur, „dintr-odată”. Disputa pe „tratament”: tăieri la nivel local vs. reguli la centru Un punct concret invocat de Pucheanu este ordinea măsurilor de reducere a aparatului administrativ. El i-a reproșat fostului premier că ar fi început cu restrângerea aparatului de lucru al administrației locale, în loc să limiteze numărul angajaților din administrația centrală. În argumentația sa, Pucheanu a indicat și o problemă de organizare instituțională, dând exemplul suprapunerilor: „Agenția de Mediu” și „Garda de Mediu”, unde „unul dă avizul și celălalt te amendează”. Numirea lui Adrian Veștea: „moral”, „puțin forțate” Întrebat despre oportunitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier fără consultarea conducerii PNL, Pucheanu a spus că „din perspectivă morală” lucrurile „poate că au fost puțin forțate”, deși a subliniat că nu există o regulă care să oblige președintele să numească doar liderul partidului sau să aibă acordul acestuia. În opinia sa, situația ar fi putut fi evitată prin readucerea „actorilor principali” la masă, pentru a nu rămâne „senzația” unei decizii impuse. Contextul numirii lui Veștea a fost tratat anterior de HotNews, într-un material separat despre scenariul „Adrian Veștea ca premier” (link în sursă). Deschiderea către un „test” AUR la guvernare Separat de relația PSD–PNL, Pucheanu a spus că AUR ar fi trebuit „lăsat să guverneze” pentru a fi „expus” și pentru a-și arăta limitele, sugerând un interval de „6 luni maxim, un an” și preferând varianta unui guvern minoritar. Totuși, el a precizat că, „deocamdată”, AUR nu poate fi partener de guvernare pentru PSD, fără a exclude ca această poziție să se schimbe în timp. Condiția invocată ține de orientarea externă: până când nu este „clarificată” politica AUR privind „apropierea de est”, în condițiile în care „toată lumea își dorește către vest”, PSD nu ar putea merge cu acest partid, a concluzionat Pucheanu. [...]
Traian Băsescu îl acuză pe Ilie Bolojan că își pregătește candidatura la prezidențiale și că ruptura sa de PSD este „doar de fațadă”, potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute duminică seară la Digi24. Fostul președinte susține că actualul premier ar face „un joc politic” cu miză electorală și că, în realitate, relația dintre Bolojan și PSD ar fi una veche, de durată. În acest context, Băsescu afirmă că Bolojan a fost, în 2012, un susținător al suspendării sale, alături de PSD, iar poziționarea critică de acum față de social-democrați ar fi una strict declarativă. Miza politică indicată de Băsescu: distanțare „de imagine” față de PSD În intervenția de la Digi24, Băsescu a rezumat legătura dintre Bolojan și PSD prin formula „Sunt legați”, referindu-se la o relație pe termen lung. El a invocat și presa locală din 2012 ca reper pentru rolul pe care i-l atribuie lui Bolojan în perioada suspendării. „Sunt legați de 20 de ani. De ce dintr-o dată, domnul Bolojan, care a fost un mare propagandist pentru suspendare, să ne uităm în presa locală din 2012, vine azi și îi spune că nu îi palce PSD. E interesul de a candida la alegerile prezidențiale și simte nevoia să se rupă, măcar declarativ, de PSD. Eu cred că mai devreme sau mai târziu vor reveni la matcă și se vor înțelege.” Ce urmează Materialul nu include o reacție a premierului Ilie Bolojan la acuzațiile lui Traian Băsescu și nici detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți privind o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale. În lipsa acestor elemente, afirmațiile rămân la nivel de evaluare politică făcută de fostul președinte, în cadrul unei emisiuni TV. [...]
Tribunalul București a suspendat o decizie-cheie din PNL care a schimbat regulile de alegere a conducerii , punând sub semnul întrebării baza procedurală pe care Ilie Bolojan și echipa sa au ajuns la vârful partidului la Congresul Extraordinar din 21 iunie, potrivit G4Media . Decizia, pronunțată pe 1 iulie de Tribunalul București, suspendă efectele unei hotărâri din 19 iunie a Consiliului Național Extraordinar (CNE) care permitea înlocuirea alegerii „pe funcții” (vot separat pentru fiecare poziție) cu alegerea „în bloc” a unei echipe, în jurul unui lider, prin moțiune. Instanța a reținut, în esență, că procedura ar fi fost construită prin raportare la un nou Statut care, la acel moment, nu era încă aprobat și, deci, nu era în vigoare. Hotărârea este descrisă ca al doilea succes al taberei interne contestatare („puciștii”), după o sentință din 18 iunie a Tribunalului Ilfov. Ambele au fost date în regim de urgență, prin ordonanță președințială, și pot fi atacate cu apel. Miza: validitatea regulilor interne folosite la Congresul din 21 iunie În dosarul de la Tribunalul București, 18 membri ai taberei contestatare au cerut suspendarea provizorie a efectelor a două decizii adoptate de CNE pe 19 iunie, decizii care au pregătit Congresul Național Extraordinar din 21 iunie (cu 2.500 de participanți, conform sursei). Reclamanții au susținut că au fost reglementate „elemente esențiale” ale procedurii de candidatură (inclusiv termenul pentru depunerea moțiunilor) prin trimitere la mecanisme prevăzute exclusiv în proiectul de modificare a Statutului, nu în Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii. „Consiliul Național Extraordinar a reglementat elemente esențiale ale procedurii de candidatură (…) prin raportare la un mecanism procedural reglementat exclusiv de proiectul de modificare a Statutului, iar nu de Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii”, au arătat reclamanții, potrivit motivării citate de publicație. În concret, disputa vizează trecerea de la sistemul decis în 2025 (alegerea conducerii prin vot, pentru fiecare funcție) la reintroducerea candidaturii pe bază de moțiune în iunie 2026, fără parcurgerea pașilor procedurali invocați de contestatari, inclusiv aprobarea de către Tribunalul București. Ce a susținut PNL în instanță În proces, PNL a cerut respingerea acțiunii, argumentând, între altele, că între timp Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar au fost deja convocate și s-au desfășurat, iar deciziile și hotărârile adoptate ar fi „fapte pe deplin consumate”. Potrivit întâmpinării citate, hotărârile adoptate de CNE și de Congres ar fi intrat deja „în circuitul juridic intern al partidului”, iar suspendarea unor decizii de convocare devenite caduce nu ar mai produce efecte asupra hotărârilor care nu fac obiectul cererii. Contextul conflictului intern Conflictul din PNL s-a amplificat pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern după demiterea Executivului prin moțiune de cenzură în aprilie, în condițiile apariției unei facțiuni favorabile colaborării cu PSD, notează sursa. Publicația mai arată că tensiunile au fost alimentate și de desemnarea ca premier de către președintele Nicușor Dan , fără știrea conducerii PNL, a unui liberal (Adrian Veștea), iar conducerea partidului a decis ulterior „resetarea” modului de funcționare prin decizii luate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie, convocat după un CNE din 19 iunie. Ce urmează Decizia Tribunalului București este una provizorie, dată în procedură de urgență, și poate fi atacată cu apel. În paralel, contestările vizează și alte decizii interne ale PNL (Biroul Politic Național – 15 iunie, CNE – 19 iunie, Congres – 21 iunie), în dosare distincte, inclusiv pe fond, potrivit informațiilor din articol. [...]
Traian Băsescu susține că depășirea termenului de 45 de zile pentru un guvern interimar blochează legal decizia executivă și pune o parte din responsabilitate pe președintele Nicușor Dan, potrivit news.ro . Fostul președinte afirmă că România se află într-un „șir întreg de încălcări ale Constituției” din partea partidelor, pe fondul prelungirii interimatului după moțiunea de cenzură . Într-o intervenție la Digi 24, Băsescu a spus că, potrivit Constituției, un guvern poate funcționa interimar 45 de zile, însă „au trecut 60 de zile de la moțiunea de cenzură”. În interpretarea sa, după expirarea celor 45 de zile, miniștrii „nu mai au dreptul să semneze nimic”, iar eventualele atribuții ar fi trebuit delegate din timp către secretari de stat sau directori, câtă vreme miniștrii aveau încă această capacitate. Miza: capacitatea legală de decizie a Guvernului Băsescu leagă direct depășirea termenului de interimat de o pierdere a capacității de a lua decizii, pe care o atribuie efectelor moțiunii de cenzură: „Parlamentul le-a luat capacitatea de a lua decizii prin moţiune de cenzură.” El susține și că politicienii ar încerca să „adauge” la Constituție prin interpretări de tipul „dacă nu scrie în lege, e permis”, respingând ideea că ar putea fi acceptată prelungirea interimatului peste limita prevăzută. Ce soluție indică fostul președinte Ca ieșire din blocaj, Băsescu afirmă că deblocarea crizei politice ar trebui făcută prin aplicarea „literei și spiritului Constituției” de către președinte și Guvern, argumentând că există „mijloace constituționale” pentru asta. În același context, el a precizat că nu ar fi vorba despre plecarea miniștrilor din Palatul Victoria, ci despre limitarea strictă a atribuțiilor după termenul de 45 de zile, până la predarea mandatului către succesorii lor. [...]
UDMR îi cere președintelui Nicușor Dan să se implice direct în formarea unei majorități și a unui nou Guvern , pe fondul blocajului politic, potrivit G4Media . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , susține că șeful statului trebuie „să iasă din pasivitate”, dar îl acuză în același timp că, prin desemnările anterioare de premier, a depășit limita unui rol neutru și a devenit „prea mult jucător”. Presiune politică pentru accelerarea negocierilor de guvernare Csoma Botond a declarat la RFI că președintele ar trebui să contribuie, în limitele atribuțiilor, la conturarea unei majorități parlamentare, nu să aștepte ca partidele să vină cu o soluție la Palatul Cotroceni. „Nu cred că ar trebui să se retragă în Palatul Cotroceni și să stea acolo și să aștepte ca partidele să vină. Eu cred că ar trebui să contribuie și dânsul ca această majoritate să se contureze cumva”. În viziunea liderului UDMR, implicarea ar putea include discuții cu liderii politici inclusiv „într-un cadru informal”, nu doar în formate formale prevăzute de Constituție. „Prea mult jucător”, dar și „prea pasiv”: critica dublă la adresa președintelui Întrebat dacă Nicușor Dan „joacă” corect în acest moment, Csoma Botond a spus că îl vede „un pic pasiv” acum, însă consideră că, prin desemnările anterioare, președintele „a trecut peste o linie roșie” în jocul politic. „A devenit un președinte prea mult jucător, să spun așa, l-a întrecut chiar pe Traian Băsescu , după opinia mea, mai ales prin a doua desemnare pe care a făcut-o”. Csoma Botond a mai afirmat că speră ca președintele „să nu mai repete acea greșeală” legată de „a doua desemnare”, menționând „persoana domnului Veștea”, dar a insistat că alternativa nu este retragerea în pasivitate. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că UDMR mizează pe o implicare mai activă a președintelui în discuțiile politice pentru formarea unei majorități. Materialul nu oferă detalii despre un calendar al negocierilor sau despre pașii instituționali următori, dincolo de solicitarea explicită de accelerare a procesului. [...]
