Știri
Știri din categoria Politică
Giorgia Meloni își recalibrează politica externă după o ruptură cu Donald Trump, într-o mișcare menită să-i reducă izolarea în Europa și să-i refacă marja de manevră internă, potrivit Le Figaro. Publicația notează că atacurile președintelui american la adresa papei au fost declanșatorul care a împins-o pe șefa guvernului italian spre o atitudine mai conciliantă față de vecinii europeni.
Schimbarea vine după luni în care sprijinul constant pentru Trump ar fi început să o decredibilizeze atât în Europa, cât și în Italia. În plan intern, Meloni ar fi ajuns la concluzia că „prietenia” ei cu Trump și cu Benjamin Netanyahu a cântărit asupra rezultatului referendumului privind justiția, eșuat în martie, și că avea nevoie să se desprindă de aceste asocieri politice.
Le Figaro indică drept moment-cheie reacția lui Trump după ce Meloni a apărat public papa, o figură cu autoritate morală majoră la Roma. Potrivit lui Stefano Stefanini, fost ambasador italian la NATO, ruptura a fost marcată de faptul că Trump a acuzat-o pe Meloni de „lipsă de curaj” pentru refuzul de a interveni militar la Ormuz.
„Dacă Meloni a făcut ce ar fi făcut orice șef de guvern italian, reacția lui Trump, denunțând lipsa de curaj a lui Meloni în refuzul ei de a interveni militar la Ormuz, a marcat ruptura”, spune Stefano Stefanini, citat de publicație.
Din perspectiva impactului politic și de poziționare externă, recalibrarea descrisă de Le Figaro sugerează o încercare a Romei de a reduce costurile de imagine acumulate prin alinierea strânsă la Trump și de a-și îmbunătăți relația de lucru cu partenerii europeni. Publicația mai menționează și „o decizie simbolică” față de Israel, fără a detalia, în fragmentul disponibil, conținutul acesteia.
Articolul integral este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile despre cele „trei evenimente” care „au bulversat” politica externă a Giorgiei Meloni nu pot fi verificate din textul accesibil în extrasul furnizat.
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]
Huiduielile primite de Donald Trump la Madison Square Garden arată cât de polarizat rămâne New York-ul, chiar și într-un eveniment cu miză sportivă , potrivit HotNews , care citează AFP. Președintele SUA a fost prezent luni la al treilea meci al finalei NBA, iar reacția publicului a venit în momentul în care imaginea lui a apărut pe ecranul uriaș în timpul intonării imnului național. Momentul s-a produs când Trump era filmat stând în picioare și salutând militărește, iar o parte a spectatorilor a început să-l huiduie imediat. HotNews notează că Trump este primul președinte american în funcție care asistă la un meci din finala NBA. Președintele SUA, născut la New York, a fost invitat de proprietarul echipei New York Knicks , James Dolan, pe care îl cunoaște de multă vreme. Cei doi au stat în loja lui Dolan, cu aproape o oră înainte de start, alături de secretarul internelor Doug Burgum și secretarul transporturilor Sean Duffy. Contextul politic local contează: Trump a avut apariții rare în New York după ce, la finalul lui 2019, și-a mutat reședința principală de la Trump Tower la Mar-a-Lago, în Florida, iar orașul este descris ca având o majoritate democrată. Vizita la meci a venit și cu un cost operațional imediat: prezența lui Trump a impus „măsuri de securitate excepționale”, mai scrie AFP, citată de HotNews. [...]
Un judecător federal a anulat taxa de 100.000 de dolari pentru noile vize H-1B , o măsură introdusă de administrația Trump și justificată politic prin ideea de a descuraja angajarea de lucrători străini, potrivit NPR . Decizia are un impact direct de reglementare asupra companiilor și instituțiilor care folosesc programul H-1B pentru recrutarea de personal înalt calificat. Judecătorul Leo Sorokin , de la Tribunalul Districtual al SUA din Boston, a dat câștig de cauză unei coaliții de 20 de state și a concluzionat că executivul și-a depășit autoritatea și a încălcat Administrative Procedure Act (legea care stabilește regulile după care agențiile federale elaborează și emit reglementări). În motivare, Sorokin a scris că politica „impune o taxă pe petițiile H-1B fără delegarea necesară din partea Congresului”. Hotărârea contrazice o decizie anterioară a unei instanțe federale care menținuse majorarea, ceea ce crește probabilitatea unui traseu judiciar mai lung și a unor rezultate diferite în instanțele de apel. De ce contează: costuri și recrutare în sectoare cu deficit de personal Vizele H-1B sunt destinate joburilor înalt calificate, pentru care angajatorii susțin că nu găsesc suficienți candidați americani. Potrivit materialului, cei mai mari utilizatori sunt companiile mari de tehnologie, iar aproape trei sferturi dintre aprobări merg către lucrători din India. Statele reclamante au argumentat că taxa ar fi îngreunat și mai mult utilizarea programului pentru acoperirea unor posturi considerate critice, inclusiv: educatori în învățământul primar și secundar; personal pentru colegii și universități publice; cercetare academică; lucrători din sănătate. Înainte de această majorare, „cele mai multe” aplicații H-1B costau deja „câteva mii de dolari”, iar anunțul taxei de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei) a declanșat, conform sursei, panică și confuzie în rândul angajatorilor, studenților și lucrătorilor din SUA și din afara țării, urmate de mai multe procese. Reacții și ce urmează Procurorul general al statului Massachusetts, Andrea Joy Campbell, a spus că decizia protejează integritatea programului H-1B ca instrument pentru acoperirea „deficitelor severe de forță de muncă” în educație, sănătate și cercetare medicală. Președintele American Medical Association, Bobby Mukkamala, a numit hotărârea „o victorie pentru pacienți”, argumentând că, pe fondul penuriei de medici, ar trebui reduse barierele pentru atragerea de profesioniști înalt calificați, inclusiv absolvenți internaționali de medicină. Departamentul pentru Securitate Internă a transmis că nu este de acord cu decizia, iar Casa Albă, printr-un purtător de cuvânt, a spus că administrația este „încrezătoare” că ordinul va fi anulat în apel. În paralel, Camera de Comerț a SUA a deschis un proces separat la Washington, D.C., și a atacat în apel respingerea unei cereri de hotărâre rapidă; acel demers lăsase taxa în vigoare, cel puțin până în septembrie 2026, când era programată să expire. NPR mai notează existența unui alt proces, în San Francisco, intentat de grupuri religioase și organizații sindicale, ceea ce poate duce la soluții divergente în mai multe circuite de apel. [...]
Călin Georgescu cere suspendarea președintelui, într-un nou episod de escaladare instituțională : potrivit Digi24 , fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a lui Nicușor Dan, invocând forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze un nou Guvern. Georgescu a făcut apelul marți, la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, în fața a sute de susținători. El a susținut că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a cerut declanșarea imediată a procedurii de suspendare, pe fondul nemulțumirii față de desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres. Ce reproșează Georgescu și ce consecințe invocă În declarațiile citate de Digi24, Georgescu a legat desemnarea premierului de o acuzație mai amplă privind funcționarea instituțiilor și a avertizat asupra unui posibil impact economic și social. „Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv.” Totodată, el a afirmat că aceeași răspundere ar reveni și partidelor care ar vota noul Guvern și a cerut parlamentarilor să acționeze „imediat” pentru suspendarea președintelui. Context: termen în instanță și dosarul în care este judecat Georgescu a venit la Judecătoria Sectorului 1 pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, însă a stat doar câteva minute, iar procesul a fost amânat pentru luna august, mai notează publicația. Conform articolului, el a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii arată că faptele reținute ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inclusiv prin interviuri, declarații și postări online. Ce mai cere: „turul doi înapoi” și desecretizări În aceeași intervenție, Georgescu a susținut că „întoarcerea la democrație” ar însemna „turul doi înapoi” și a cerut desecretizarea ședinței CSAT și a unei ședințe informale a CCR dinaintea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, conform relatării Digi24. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își conturează echipa de guvernare cu trei vicepremieri , o formulă care poate schimba modul de coordonare pe zone-cheie (economic, educație, digitalizare) în negocierile pentru majoritatea parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a spus, luni seară, că Executivul propus pentru învestire ar urma să aibă trei vicepremieri: unul la Economie, unul pe Educație și unul pe Digitalizare. În același timp, el a prezentat o primă listă de persoane care „au acceptat” să fie propuse miniștri, într-o intervenție la Antena 3 CNN. Cine a acceptat să fie propus în guvernul Tomac Conform declarațiilor premierului desemnat, au acceptat să fie propuși: Sorin Costreie – Ministerul Educației (și vicepremier, potrivit lui Tomac); Dan Nicolăescu – Ministerul Apărării Naționale; Luca Niculescu – Ministerul Afacerilor Externe; Nicolae Istudor – Ministerul Agriculturii; Teodor Dulceață – Ministerul Mediului; Vladimir Ionaș – Ministerul Dezvoltării. În argumentația sa, Tomac a pus accent pe portofoliile de securitate și politică externă, dar și pe reforma administrației, indicând că a avut „zeci de întâlniri” în ultimele zile și că există „mai multe propuneri”. „Vor fi trei vicepremieri. Voi mai avea doi vicepremieri care vor gestiona zona economică. Vom avea un vicepremier pentru digitalizare.” Lista vehiculată în negocieri: portofolii sensibile pentru economie și investiții Separat de lista celor care „au acceptat”, Digi24 notează că Tomac a discutat luni cu PNL, PSD și USR pentru susținere în Parlament, iar „potrivit surselor Digi24” ar fi în lucru și o listă mai amplă de propuneri, care poate fi modificată până miercuri. În această variantă apar, între altele: Finanțe: Bogdan Drăgoi / Bogdan Glăvan; Economie: Radu Burnete; Energie: Corina Popescu; Transporturi: Ionuț Mașala; Sănătate: Cătălin Cîrstoiu; Justiție: Cosmin Soare Filatov; Muncă: Lavinia Niculescu / Diana Morar; Cultură: Adrian Papahagi. Publicația precizează că unele persoane luate în calcul au refuzat, iar negocierile continuă, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor schimbări de nume și portofolii înainte de prezentarea finală în Parlament. Ce urmează Miza imediată este obținerea susținerii parlamentare pentru învestire. În funcție de rezultatul negocierilor cu PNL, PSD și USR, componența finală a guvernului și arhitectura cu trei vicepremieri pot suferi ajustări înainte de vot. [...]
Dificultățile Kremlinului de a menține o justificare coerentă pentru război se văd tot mai des chiar în discursul ideologilor săi , iar Aleksandr Dughin – unul dintre cei mai vocali susținători ai invaziei – ajunge să descrie o Rusie a „ruinelor” și a exodului din orașe, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Atlantic. Dughin, filosof ultranaționalist asociat în presa occidentală cu rolul de „creier” al lui Vladimir Putin, a promovat timp de decenii o doctrină geopolitică numită „neo-eurasianism”, folosită pentru a argumenta expansiunea Rusiei și confruntarea cu Occidentul. Influența sa directă asupra lui Putin rămâne însă disputată, notează publicația. Un discurs care sugerează mai degrabă colaps decât „măreție” Într-un interviu acordat Kseniei Sobceak, Dughin a fost întrebat ce merită apărat și pentru ce ar trebui să lupte Rusia. Răspunsul său a surprins inclusiv publicul rus: ideologul a vorbit despre o Rusie postbelică în care populația ar părăsi marile orașe într-un exod aproape religios și s-ar întoarce la viața rurală. În această viziune, orașele ar deveni „ruine neo-antice”, iar comunitățile ar comunica printr-o rețea izolată de sate rusești, ferite de influențe externe. Pentru observatori, astfel de declarații seamănă mai degrabă cu descrierea unei societăți în declin decât cu imaginea unei puteri globale în ascensiune. Realitatea de pe teren erodează narațiunea oficială Analiza citată indică faptul că autoritățile ruse întâmpină dificultăți tot mai mari în a menține narațiunea oficială despre război, pe fondul unor evoluții care devin greu de ignorat: drone ucrainene care lovesc regulat infrastructura energetică și industrială din interiorul Rusiei, inclusiv rafinării și aeroporturi; pierderi umane care, potrivit textului, au ajuns la un nivel ce nu mai poate fi trecut cu vederea; adâncirea diferenței dintre realitatea trăită de populație și mesajele oficiale. În acest context, chiar și susținătorii radicali ai războiului ar avea tot mai puține argumente pentru continuarea lui. „Punct mort” și critici tot mai dure din interior Scriitorul și jurnalistul rus Mihail Zîgar afirmă că sprijinul pentru război începe să se erodeze inclusiv în cercurile influente din Rusia. „Acum unul sau doi ani mulți spuneau că, odată început războiul, Rusia trebuie să câștige cu orice preț. Astăzi, tot mai mulți afirmă că conflictul a ajuns într-un punct mort și trebuie să se încheie.” Textul mai arată că, în primăvara acestui an, ofensiva rusă din estul Ucrainei a încetinit considerabil, în timp ce pierderile armatei au continuat să crească. În paralel, experții consultați de The Atlantic susțin că aparatul propagandistic al Kremlinului traversează una dintre cele mai dificile perioade de la începutul invaziei, pe fondul lipsei unei explicații convingătoare pentru continuarea războiului. Nina Hrușciova, profesoară și specialistă în propagandă politică, este citată astfel: „Nu mai există logică. Nu mai există justificare. Războiul nu rezistă unei analize serioase.” Dughin însuși ar fi mers mai departe, sugerând într-o postare pe rețelele sociale că Rusia riscă să piardă războiul dacă elitele politice și administrative nu se schimbă. „Cu actualele elite, șansele noastre nu doar de a obține victoria, ci chiar de a menține țara unită sunt critic de mici.” Izolarea internațională, tot mai vizibilă Analiza mai indică un contrast între imaginea proiectată de Kremlin și realitatea diplomatică: dacă înainte de invazia din 2022 Forumul Economic de la Sankt Petersburg atrăgea lideri și oameni de afaceri din marile economii, în acest an printre puținii șefi de stat prezenți s-ar fi numărat lideri din Uzbekistan și Tanzania. Concluzia prezentată este că, la mai bine de patru ani de la declanșarea invaziei, Kremlinul nu a reușit să ofere propriilor cetățeni o explicație convingătoare despre scopul războiului, iar până și cei mai înfocați susținători ai conflictului par să rămână fără răspunsuri. [...]
