Știri
Știri din categoria Politică
Giorgia Meloni își recalibrează politica externă după o ruptură cu Donald Trump, într-o mișcare menită să-i reducă izolarea în Europa și să-i refacă marja de manevră internă, potrivit Le Figaro. Publicația notează că atacurile președintelui american la adresa papei au fost declanșatorul care a împins-o pe șefa guvernului italian spre o atitudine mai conciliantă față de vecinii europeni.
Schimbarea vine după luni în care sprijinul constant pentru Trump ar fi început să o decredibilizeze atât în Europa, cât și în Italia. În plan intern, Meloni ar fi ajuns la concluzia că „prietenia” ei cu Trump și cu Benjamin Netanyahu a cântărit asupra rezultatului referendumului privind justiția, eșuat în martie, și că avea nevoie să se desprindă de aceste asocieri politice.
Le Figaro indică drept moment-cheie reacția lui Trump după ce Meloni a apărat public papa, o figură cu autoritate morală majoră la Roma. Potrivit lui Stefano Stefanini, fost ambasador italian la NATO, ruptura a fost marcată de faptul că Trump a acuzat-o pe Meloni de „lipsă de curaj” pentru refuzul de a interveni militar la Ormuz.
„Dacă Meloni a făcut ce ar fi făcut orice șef de guvern italian, reacția lui Trump, denunțând lipsa de curaj a lui Meloni în refuzul ei de a interveni militar la Ormuz, a marcat ruptura”, spune Stefano Stefanini, citat de publicație.
Din perspectiva impactului politic și de poziționare externă, recalibrarea descrisă de Le Figaro sugerează o încercare a Romei de a reduce costurile de imagine acumulate prin alinierea strânsă la Trump și de a-și îmbunătăți relația de lucru cu partenerii europeni. Publicația mai menționează și „o decizie simbolică” față de Israel, fără a detalia, în fragmentul disponibil, conținutul acesteia.
Articolul integral este disponibil doar pentru abonați, astfel că detaliile despre cele „trei evenimente” care „au bulversat” politica externă a Giorgiei Meloni nu pot fi verificate din textul accesibil în extrasul furnizat.
Recomandate
Proiectul „ National Garden of American Heroes ” riscă să rateze termenul-limită de 4 iulie 2026 , în condițiile în care procedurile de aprobare și contractarea efectivă a artiștilor par blocate, deși există deja finanțare publică alocată, potrivit CNN . Surse familiarizate cu planificarea spun că este puțin probabil să fie ridicată la timp „măcar o statuie” pentru inaugurarea legată de aniversarea a 250 de ani de la independența SUA. Întârzierea are o miză practică și bugetară: proiectul a primit bani prin mai multe canale, dar, la mai puțin de trei luni de data-țintă, nu există semne că execuția a intrat în faza operațională (comenzi ferme, producție în turnătorii, calendar de montaj), iar aprobările urbanistice necesare nu au fost inițiate. Unde se blochează proiectul: aprobări și execuție Conform surselor citate, planurile grădinii nu au fost depuse spre analiză la Commission of Fine Arts (CFA) și la National Capital Planning Commission (NCPC), două instituții ale căror avize sunt necesare înainte de construcție. O persoană familiarizată cu eforturile de planificare a declarat: „Nu a fost analizat formal. Din experiența mea cu aprobări anterioare în District, nu văd cum ar putea fi gata până în iulie.” În paralel, artiști și turnătorii (foundries) din SUA care au aplicat pentru a lucra la sculpturi spun că nu au mai primit vești de la administrație, deși realizarea unor statui „clasice” ar necesita luni de lucru, notează publicația. Locația: West Potomac Park , dar fără anunț oficial Casa Albă ar fi ales West Potomac Park drept amplasament – o zonă de-a lungul râului Potomac, cunoscută pentru cireșii japonezi –, iar administrația l-a angajat pe arhitectul Michael Franck (Washington, DC) ca consultant pentru proiect, potrivit surselor. Totuși, locația nu a fost anunțată oficial, iar sursele spun că inclusiv această decizie se poate schimba. Casa Albă a refuzat să comenteze, mai scrie CNN. Finanțare: zeci de milioane de dolari, în timp ce calendarul se comprimă Proiectul a fost relansat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, după ce un ordin executiv din 2020 a fost revocat de administrația Biden în 2021 și reemis la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump. CNN relatează că finanțarea a fost conturată astfel: National Endowment for Humanities (NEH) și National Endowment for the Arts (NEA) au pus deoparte împreună 34 milioane de dolari (aprox. 156 milioane lei) pentru grădină, iar NEA ar urma să contribuie cu 17 milioane de dolari (aprox. 78 milioane lei), potrivit unor documente interne văzute de CNN; „One Big Beautiful Bill Act” a alocat 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei) Departamentului de Interne pentru a înființa și întreține grădina. În același timp, Trump ar fi redirecționat bani de la NEH, NEA și Institute of Museum and Library Services către inițiative culturale pe care le susține, inclusiv acest proiect, potrivit articolului. De la 250 de statui la 25–50, dar fără confirmări privind lucrările Grădina a fost gândită inițial ca un ansamblu de 250 de statui, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, incluzând figuri precum Kobe Bryant, Elvis Presley și Rosa Parks. Pe măsură ce a devenit evident că ținta nu poate fi atinsă până în iulie 2026, obiectivul ar fi fost redus la 25–50 de statui pentru dezvelirea din iulie, urmând ca restul să fie adăugate ulterior. Totuși, nu este clar dacă a fost selectat vreun artist sau dacă a început efectiv lucrul, iar CNN spune că, după ce a contactat mai multe turnătorii și artiști care au aplicat, nu a identificat pe cineva care să fi fost angajat pentru proiect. Sculpturile ar urma să fie realizate din marmură, granit, bronz, cupru sau alamă, la o scară de 1,2 ori înălțimea istorică a persoanei reprezentate, ceea ce ar însemna statui de 6–8 picioare (aprox. 1,8–2,4 metri), potrivit specificațiilor citate. Context: un șir de proiecte de remodelare a Washingtonului CNN plasează întârzierile în contextul unor inițiative mai ample ale lui Trump de a remodela arhitectura și cultura capitalei, inclusiv planuri pentru o sală de bal mare la Casa Albă (care ar înlocui East Wing) și un arc de triumf cu accente aurii lângă Cimitirul Național Arlington, contestat de unele grupuri de veterani. Unii critici se tem că proiectul ar putea fi împins rapid prin CFA sau NCPC, instituții despre care articolul spune că au fost populate cu numiri ale lui Trump. O sursă familiarizată cu aprobările de construcție a afirmat că se teme că grădina „va fi forțată” fără aprobarea Congresului sau a comisiilor, „ca în cazul sălii de bal de la Casa Albă”. În ședința CFA de joi, proiectul nu a fost discutat, iar surse din NCPC au spus că nu știau ca grădina să fie pe agenda următoarelor întâlniri lunare, potrivit CNN. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , neagă că ar fi cerut să fie exceptat de la controlul de securitate pe Aeroportul Internațional Timișoara și califică informațiile apărute în spațiul public drept „Fake-News grosolan”, potrivit Agerpres . Episodul contează prin potențialul de a alimenta tensiuni politice și de a pune presiune pe instituțiile implicate în procedurile de control, într-un moment în care ministerul gestionează proiecte energetice cu miză economică. Ivan spune că nu a abordat „niciun oficial al poliției de frontieră” și nu a cerut „un tratament diferit”, adăugând că discuția este „jenantă” în contextul politic actual. Contextul deplasării și mesajul pe energie Ministrul afirmă că el și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, au călătorit cu bilete la clasa economic după o vizită pe șantierul termocentralei de la Mintia (Hunedoara). Ivan susține că proiectul ar urma să producă „din acest an 1700 MW” și că acest lucru „va face ca prețul energiei electrice să scadă pentru români și pentru companiile românești”. Totodată, Ivan transmite că nu va răspunde atacurilor și că își va concentra activitatea pe proiectele din energie, menționând „producția de energie, capacitățile de stocare și investițiile de miliarde de euro în sistemul energetic național”. Reacția lui Radu Oprea Și Radu Oprea a respins acuzațiile privind o presupusă solicitare de exceptare de la controlul obișnuit de securitate pe Aeroportul Internațional Timișoara, afirmând că este vorba despre o campanie de dezinformare, mai notează Agerpres. [...]
Efectele economice ale conflictului din zona Golfului vor persista încă 6–9 luni , chiar dacă ostilitățile s-ar opri imediat, a declarat ministrul Energiei , Bogdan Ivan , potrivit Agerpres . Mesajul indică un orizont de timp în care volatilitatea și costurile asociate tensiunilor regionale ar putea continua să se transmită în economie. Ivan, care este și prim-vicepreședinte al PSD, a spus că „efectele negative” ale conflictului din zona Golfului se vor mai manifesta timp de „șase până la nouă luni”, chiar și în scenariul unei închideri rapide a războiului. De ce contează pentru economie Declarația fixează o așteptare publică privind întârzierea cu care șocurile geopolitice se disipă din lanțurile de aprovizionare și din prețuri, inclusiv în energie. În practică, un astfel de interval sugerează că firmele și consumatorii ar putea resimți în continuare consecințe indirecte, chiar dacă situația militară s-ar calma. Limitări ale informației Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare despre contextul declarației, mecanismele invocate sau eventuale măsuri discutate. [...]
PSD exclude o coaliție de guvernare cu AUR , potrivit Libertatea , care relatează declarațiile liderului social-democrat Sorin Grindeanu dintr-un interviu acordat Antena 3 CNN. Grindeanu a spus că luni, 20 aprilie 2026, PSD va avea consultări interne pentru a decide dacă va continua să susțină actualul premier, Ilie Bolojan (PNL), sau dacă va cere schimbarea acestuia. În același context, liderul PSD a indicat criteriile pe care partidul le urmărește la șeful Guvernului, inclusiv capacitatea de a înțelege economia și „empatie”. „PSD-ul își dorește un premier care să facă treabă, să înțeleagă resorturile economiei românești și să aibă empatie.” Pe tema formulei de guvernare, Grindeanu a respins explicit varianta unei colaborări guvernamentale cu AUR și a argumentat că, pentru o majoritate „pro-europeană” în actuala configurație parlamentară, PSD nu poate fi ocolit. Totodată, el a susținut că o majoritate fără PSD ar fi posibilă doar prin includerea AUR, scenariu pe care l-a exclus. Liderul social-democrat a mai afirmat că PSD este dispus să preia funcția de prim-ministru dacă negocierile din coaliție vor duce în această direcție. În sprijinul poziției de negociere, Grindeanu a invocat ponderea PSD în Parlament, de „27-28%”, pe care a comparat-o cu cea a PNL și USR împreună. Decizia privind susținerea unui nou premier urmează să fie luată după consultările interne de luni, iar Grindeanu a insistat asupra nevoii de consens în coaliție, pe fondul mizei de stabilitate a guvernării. [...]
PSD ridică miza pe direcția economică și pe PNRR înaintea deciziei privind guvernarea , iar Sorin Grindeanu avertizează că politicile de reducere a cheltuielilor din ultimele luni ar fi afectat economia și ar putea pune în pericol bani europeni, potrivit Adevărul . Liderul PSD a reacționat la declarațiile premierului Ilie Bolojan despre „rozătoarele din cămară”, metaforă folosită pentru a descrie risipa și problemele din companiile de stat. Grindeanu susține că, dincolo de retorică, nu au fost prezentate măsuri concrete și că accentul a rămas pe „tăieri”, care „nu și-au dovedit eficacitatea”. Critica „tăierilor” și cererea unei schimbări de direcție Grindeanu afirmă că măsurile din ultimele zece luni au avut efecte negative și că economia ar fi fost tratată „ca un dosar de insolvență”, fără a ține cont de impactul asupra populației. În opinia sa, depășirea dificultăților ar necesita o schimbare rapidă de abordare și trecerea la „adevăratele reforme”, nu la „pseudo-reforme”. „E clar că ce s-a întâmplat în ultimele zece luni, aceste măsuri... am avut impresia că a fost tratată economia României ca un dosar de insolvență, fără să ții cont că vorbești de oameni, de viețile românilor”. PNRR, semnal de alarmă privind riscul de a pierde fonduri Un punct central al mesajului a fost legat de implementarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), unde Grindeanu spune că are „semnale” nefavorabile privind evoluția absorbției și avertizează asupra posibilității de a se pierde „mulți bani”, fără a detalia natura acestor informații. „Semnalele pe care le am nu-s foarte bune, sper să nu fie adevărat că tabloul legat de PNRR nu e bun și s-ar putea să se piardă mulți bani”. Listarea companiilor de stat și disputa pe „risipa” din sistem Grindeanu i-a cerut premierului să ofere explicații „cu nume” despre acuzațiile de risipă din sectorul public și a criticat ideea listării la bursă a unor companii de stat profitabile, pe care o descrie drept echivalentul „vânzării cămării cu totul”. Totodată, a acuzat că PSD ar fi fost tratat „de la început” ca adversar politic în cadrul guvernării. Ce urmează: decizia PSD poate declanșa o nouă criză politică Potrivit informațiilor din articol, PSD urmează să decidă luni, printr-o consultare internă, dacă rămâne sau nu la guvernare, o hotărâre care ar putea deschide o nouă criză politică. [...]
Dominic Fritz avertizează că o criză politică ar lovi direct în economie, cu risc de pierdere a 10 miliarde euro din PNRR , într-un mesaj adresat PSD, potrivit news.ro . Președintele USR susține că declanșarea unei crize ar „sărăci țara și mai tare”, prin efecte în lanț asupra finanțării europene, costurilor de împrumut și prețurilor. În mesajul transmis duminică seară, Fritz acuză PSD că a încercat să „intimideze” încă din primele săptămâni ale guvernării, invocând campanii de denigrare la adresa miniștrilor USR, votarea unei moțiuni alături de AUR împotriva Dianei Buzoianu și ignorarea „cuvântului dat” la votul pentru noul Avocat al Poporului. El mai afirmă că PSD ar vrea schimbarea premierului „cu un an înainte de termenul agreat”. Miza economică invocată: PNRR, deficit, dobânzi și scumpiri Fritz leagă explicit o eventuală criză politică de consecințe economice, susținând că România ar pierde 10 miliarde de euro din PNRR (aprox. 50 miliarde lei) și că „deficitul și dobânzile vor exploda”, ceea ce ar duce la scumpiri și pierderi de locuri de muncă. „Prin declanşarea unei crize politice, veţi sărăci ţara şi mai tare. Pierdem 10 miliarde de euro din PNRR. Deficitul şi dobânzile vor exploda. Totul se va scumpi. Locurile de muncă vor dispărea.” Acuzația politică: „jocuri de putere” și încercarea de a reveni „la butoane” Liderul USR susține că PSD ar urmări să profite de „haos” pentru a reveni „la butoane”, afirmând că o astfel de mișcare ar însemna întoarcerea la o guvernare „ca pe vremea lui Ciucă și Ciolacu”. În același mesaj, Fritz spune că „la vot românii au spus un NU clar” unei astfel de reveniri. Ce spune USR că urmează Fritz anunță că USR „va apăra cu toate puterile” actuala guvernare, pe care o descrie ca fiind începutul unor reforme și al „opririi robinetelor”, și transmite că partidul nu va susține „scheme” pe care le numește „cinice”. [...]
