Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește ghiduri pentru miniștri privind relația cu companiile de stat, potrivit HotNews.ro, care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu făcute sâmbătă seara, 7 februarie 2026, într-o emisiune la Antena 3 CNN. Miza anunțată este delimitarea explicită a atribuțiilor ministerelor față de companiile unde statul este acționar, pentru a reduce intervențiile discreționare în administrarea acestora.
Ghidurile ar urma să funcționeze ca un set de reguli practice pentru miniștri și aparatul ministerial, astfel încât „un ministru și un minister” să înțeleagă „ce are voie și ce nu are voie” în relația cu o companie de stat. În logica prezentată de vicepremier, faptul că statul este acționar majoritar sau unic nu echivalează cu dreptul de a conduce direct compania sau de a interveni arbitrar în deciziile curente.
În descrierea sa, documentele în lucru ar fixa, în primul rând, rolul ministerului ca reprezentant al statului în definirea nevoilor de guvernanță: tipul de Consiliu de Administrație (CA) necesar și profilul membrilor, în funcție de domeniul companiei (de exemplu, competențe financiare, juridice și tehnice). Al doilea element pe care ghidurile ar urma să îl clarifice este „scrisoarea de așteptări”, document care trebuie să includă strategia companiei și indicatori bine definiți, astfel încât obiectivele să fie măsurabile și asumate.
Un punct central, în viziunea vicepremierului, îl reprezintă modul în care sunt stabiliți indicatorii de performanță. Gheorghiu a criticat practicile anterioare, în care indicatorii ar fi fost formali sau nerelevanți (de tipul prezenței zilnice la muncă ori menținerii numărului de clienți într-un monopol), și a subliniat că aici „se oprește rolul ministerului”, adică la stabilirea cadrului de guvernanță și a așteptărilor, nu la conducerea operațională.
În paralel cu elaborarea ghidurilor, vicepremierul a indicat că Guvernul a început reforma CA-urilor din companiile de stat, prin reducerea numărului de membri și limitarea numirilor directe ale ministerelor, astfel încât acestea să fie minoritare în consilii. Gheorghiu a susținut că scăderea numărului de membri începe să reducă cheltuielile, iar efectele „reale” ar urma să se vadă odată cu restructurările, care pot începe după formarea unor consilii „sănătoase”, capabile să selecteze management performant.
Recomandate
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu a pus în centrul programului de guvernare o agendă de consolidare fiscală și măsuri pro-investiții , într-un moment în care datoria publică a depășit 60% din PIB și România iese dintr-o perioadă de peste cinci luni de interimat și blocaj politic, potrivit Mediafax . Mesajul către Parlament, înaintea votului de învestitură, a fost că Executivul ar urma să răspundă criticilor „prin acțiune”, nu prin „replici”. În intervenția de după dezbateri, Niculescu a spus că nu intenționează să intre în „sarabanda replicilor tăioase” și că românii așteaptă soluții la probleme economice și administrative, invocând teme precum oprirea risipei, temperarea creșterii prețurilor, protejarea economiei și „readucerea rânduielii” în stat. Miza economică: deficit, datorie și reguli mai stricte de cheltuire Niculescu a avertizat că instabilitatea politică a avut efecte directe „prin facturi, șantiere oprite și nesiguranța locurilor de muncă” și a descris situația drept „o criză a modelului de dezvoltare”, nu doar o problemă bugetară. În plan fiscal-bugetar, premierul desemnat a promis: continuarea consolidării finanțelor publice și respectarea angajamentelor de reducere a deficitului bugetar, „fără a sacrifica nivelul de trai”; reducerea risipei din instituții și companii de stat, înainte de a cere „ceva în plus” contribuabililor; regula potrivit căreia nicio cheltuială permanentă nu ar urma să fie aprobată fără sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor. Ca urgențe imediate, Niculescu a indicat rectificarea bugetară fără majorarea deficitului, adoptarea bugetului pentru 2027, securitatea energetică în iarnă și finalizarea PNRR fără pierderi de fonduri. Impozitare și investiții: cota unică rămâne, impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie eliminat Pe zona de politici pentru mediul de afaceri, Niculescu a anunțat menținerea cotei unice de impozitare și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, alături de scheme de relansare economică pentru producția din România. Pentru proiecte strategice de peste 100 de milioane de euro, propunerea este coordonare directă la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, printr-un „punct unic de contact”, un manager de caz și un calendar de implementare. Energie: aproape 6.000 MW noi până la final de 2027 și un pact pe 10 ani În energie, Niculescu a spus că România ar urma să introducă în sistem aproape 6.000 MW de noi capacități de producție până la sfârșitul lui 2027 și că este așteptată intrarea pe piață a gazelor din proiectul Neptun Deep în aceeași perioadă. Totodată, a propus un Pact Energetic Național pe zece ani, pentru continuitatea politicilor indiferent de schimbările de guvern, și a indicat ca direcție reducerea prețului efectiv al electricității pentru industriile strategice prin contracte pe termen lung, investiții în producție și stocare, modernizarea rețelelor și instrumente europene de sprijin. Până la efectele noilor capacități, a promis continuarea sprijinului pentru familiile cu venituri mici. Administrație și digitalizare: audit în șase luni și identitate digitală pentru 5 milioane de români În administrație, Niculescu a respins reducerile uniforme de personal și reorganizările făcute exclusiv pentru economii, anunțând: audit funcțional al instituțiilor centrale în primele șase luni; modernizarea ANAF și a Vămii pe criterii de performanță; susținerea comasării voluntare a comunelor mici. Guvernul ar urma să lanseze „portofelul național de identitate digitală”, cu ținta ca cinci milioane de români să folosească identitatea electronică până în 2028. Ce urmează: votul de învestitură și majoritatea necesară Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. Niculescu a insistat că votul nu este „un cec în alb”, dar a cerut sprijin pentru instalarea unui guvern „cu puteri depline” după luni de criză politică. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu deblochează agenda bugetară și actele normative necesare funcționării statului , după o criză politică de aproape șase luni, potrivit Adevărul . Cabinetul a primit 280 de voturi „pentru” în Parlament, iar premierul a anunțat că Executivul începe activitatea „imediat”, cu prima ședință programată chiar în seara zilei de marți. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 355. S-au exprimat 338 de voturi, dintre care 280 „pentru” și 58 „contra”, fără voturi anulate. Ceremonia de depunere a jurământului urma să aibă loc la ora 19:00, la Palatul Cotroceni. „Încheiem astfel azi cinci luni și jumătate de criză politică, care înseamnă costuri pentru români, costuri pe care le simt în facturi, costuri pe care le simt în creșterea șomajului, costuri pe care le simțim și în situația economică, în situația geopolitică.” Sprijin parlamentar condiționat de angajamente bugetare Înaintea votului, Luca Niculescu a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR. Conform informațiilor prezentate, PNL și-a condiționat sprijinul de respectarea angajamentelor bugetare, iar UDMR a cerut garanții privind drepturile minorităților și învățământul în limba maghiară. AUR și USR au anunțat că nu vor vota învestirea. Ilie Bolojan, președintele PNL, a descris acordul ca fiind unul necesar pentru a asigura sprijin parlamentar pentru măsuri bugetare și acte normative, inclusiv pentru rectificări bugetare și pentru ordonanțe legate de pregătirea bugetului pe 2027. În același context, Bolojan a indicat și o țintă de reducere a deficitului bugetar în 2027 până la maximum 5,3%, „în conformitate cu ținta asumată de România”. Ce urmează imediat după vot Premierul a spus că noul Executiv are „puteri depline” și că va convoca prima ședință de Guvern în aceeași seară, în condițiile în care România are de gestionat probleme bugetare și măsuri economice și administrative rămase în așteptare în perioada de instabilitate. Criza politică a început în luna mai, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul, pe fondul nevoii de a adopta decizii cu impact bugetar și economic. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că plățile rezultate din procesele magistraților pot pune presiune majoră pe buget , în condițiile în care există deja o hotărâre care obligă Guvernul la achitarea a peste 5 miliarde de lei , potrivit Știrile Pro TV . În acest context, Bolojan a calificat drept „imorale” sumele stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistrați, raportat la situația economică a României. Într-o conferință de presă la Palatul Victoria, Bolojan a spus că problema nu ține doar de cuantumul sumelor, ci și de amploarea fenomenului, invocând „mii de procese” derulate în ultimii ani. El a indicat ca reper ponderea acestor plăți în buget și comparația cu celelalte categorii de angajați din sectorul public. „Din punctul meu de vedere, procesele şi sumele care sunt stabilite ca drepturi suplimentare pentru magistraţi le consider imorale (...) comparativ cu ponderea acestora în bugetul României şi cu situaţia reală a României, dacă ne raportăm la toate celelalte categorii.” Ce înseamnă pentru buget: obligații mari, plată dificilă „de pe o zi pe alta” Premierul interimar a susținut că Guvernul nu va putea plăti rapid astfel de sume, mai ales în condițiile în care există sentințe învestite cu titluri executorii (adică hotărâri care pot fi puse în executare silită). Pe lângă decizia care ar obliga statul la plata a peste 5 miliarde de lei, Bolojan a menționat că mai există și alte sentințe obținute în urma acestor litigii. În paralel, el a descris situația economică a României ca având „probleme structurale”, care vor rămâne o „provocare” pentru viitoarele guverne. Miza de reglementare: legea salarizării, prezentată ca soluție pentru a opri valul de litigii Bolojan a legat direct problema de lipsa unei legislații care să împiedice repetarea acestui tip de procese, indicând drept soluție adoptarea legii salarizării unitare. În absența acesteia, a avertizat el, orice guvern viitor riscă să se confrunte cu aceeași situație: obligații de plată mari, greu de onorat într-un interval scurt. [...]
Ilie Bolojan își încheie mandatul de premier după o perioadă de interimat , iar tranziția către noul Cabinet Luca Niculescu închide o etapă de instabilitate politică ce a urmat moțiunii de cenzură din 5 mai, potrivit News . Într-un mesaj publicat miercuri, la o zi după învestirea noului guvern, Bolojan susține că mandatul său a demonstrat „că se poate guverna și altfel”, invocând respectul pentru banul public și pentru cetățeni. Bolojan a transmis că a fost „o onoare” să conducă Executivul și că a încercat să facă „tot ce a fost omenește posibil” pentru România. El a mulțumit colegilor, colaboratorilor, partenerilor și românilor „pentru înțelegerea” arătată „în fața greutăților” traversate, adăugând că, deși mandatul s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. Contextul politic al schimbării de guvern Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în 5 mai, însă a asigurat interimatul până în 20 octombrie, după ce primele trei încercări de a instala un nou guvern au eșuat, conform aceleiași surse. Noul guvern condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, cu 280 de voturi „pentru”. Cabinetul are 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți politic. Mesajele PNL la plecarea de la Palatul Victoria Într-un „update” relatat de News, liberalii au distribuit pe rețelele sociale o fotografie cu Ilie Bolojan părăsind Palatul Victoria pe jos, cu un rucsac în spate, imagine comentată public de mai mulți lideri PNL. Printre reacțiile citate: Gigel Știrbu a descris fotografia drept „un manifest tăcut al normalității” și al „decenței”, în contrast cu plecările „înconjurați de alaiuri de mașini cu girofar”. Mircea Fechet a susținut, într-o postare pe Facebook, că Bolojan pleacă „cu un rucsac în spate” și a făcut o comparație cu alte episoade controversate din spațiul public, afirmând că PNL și Bolojan și-ar fi asumat să lase „o țară într-o situație mai bună”. Romeo Duca a folosit, la rândul său, o formulare critică la adresa celor care vin la guvernare, făcând referire la „zborurile la Mykonos” și la „banii ascunși în cutiile de pantofi”. Ce urmează Odată cu învestirea Cabinetului Luca Niculescu și ieșirea din interimat, miza imediată se mută pe stabilitatea guvernării și pe capacitatea noii majorități de a evita blocajele care au dus la eșecul primelor trei încercări de formare a guvernului. În mesajul său, Bolojan a afirmat că are „încredere în țara noastră” și a încheiat cu un apel de protecție pentru români. [...]
