Guvernul pregătește ghiduri pentru miniștri privind relația cu companiile de stat, potrivit HotNews.ro, care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu făcute sâmbătă seara, 7 februarie 2026, într-o emisiune la Antena 3 CNN. Miza anunțată este delimitarea explicită a atribuțiilor ministerelor față de companiile unde statul este acționar, pentru a reduce intervențiile discreționare în administrarea acestora.
Ghidurile ar urma să funcționeze ca un set de reguli practice pentru miniștri și aparatul ministerial, astfel încât „un ministru și un minister” să înțeleagă „ce are voie și ce nu are voie” în relația cu o companie de stat. În logica prezentată de vicepremier, faptul că statul este acționar majoritar sau unic nu echivalează cu dreptul de a conduce direct compania sau de a interveni arbitrar în deciziile curente.
În descrierea sa, documentele în lucru ar fixa, în primul rând, rolul ministerului ca reprezentant al statului în definirea nevoilor de guvernanță: tipul de Consiliu de Administrație (CA) necesar și profilul membrilor, în funcție de domeniul companiei (de exemplu, competențe financiare, juridice și tehnice). Al doilea element pe care ghidurile ar urma să îl clarifice este „scrisoarea de așteptări”, document care trebuie să includă strategia companiei și indicatori bine definiți, astfel încât obiectivele să fie măsurabile și asumate.
Un punct central, în viziunea vicepremierului, îl reprezintă modul în care sunt stabiliți indicatorii de performanță. Gheorghiu a criticat practicile anterioare, în care indicatorii ar fi fost formali sau nerelevanți (de tipul prezenței zilnice la muncă ori menținerii numărului de clienți într-un monopol), și a subliniat că aici „se oprește rolul ministerului”, adică la stabilirea cadrului de guvernanță și a așteptărilor, nu la conducerea operațională.
În paralel cu elaborarea ghidurilor, vicepremierul a indicat că Guvernul a început reforma CA-urilor din companiile de stat, prin reducerea numărului de membri și limitarea numirilor directe ale ministerelor, astfel încât acestea să fie minoritare în consilii. Gheorghiu a susținut că scăderea numărului de membri începe să reducă cheltuielile, iar efectele „reale” ar urma să se vadă odată cu restructurările, care pot începe după formarea unor consilii „sănătoase”, capabile să selecteze management performant.
