Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul pregătește ghiduri pentru miniștri privind relația cu companiile de stat, potrivit HotNews.ro, care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu făcute sâmbătă seara, 7 februarie 2026, într-o emisiune la Antena 3 CNN. Miza anunțată este delimitarea explicită a atribuțiilor ministerelor față de companiile unde statul este acționar, pentru a reduce intervențiile discreționare în administrarea acestora.
Ghidurile ar urma să funcționeze ca un set de reguli practice pentru miniștri și aparatul ministerial, astfel încât „un ministru și un minister” să înțeleagă „ce are voie și ce nu are voie” în relația cu o companie de stat. În logica prezentată de vicepremier, faptul că statul este acționar majoritar sau unic nu echivalează cu dreptul de a conduce direct compania sau de a interveni arbitrar în deciziile curente.
În descrierea sa, documentele în lucru ar fixa, în primul rând, rolul ministerului ca reprezentant al statului în definirea nevoilor de guvernanță: tipul de Consiliu de Administrație (CA) necesar și profilul membrilor, în funcție de domeniul companiei (de exemplu, competențe financiare, juridice și tehnice). Al doilea element pe care ghidurile ar urma să îl clarifice este „scrisoarea de așteptări”, document care trebuie să includă strategia companiei și indicatori bine definiți, astfel încât obiectivele să fie măsurabile și asumate.
Un punct central, în viziunea vicepremierului, îl reprezintă modul în care sunt stabiliți indicatorii de performanță. Gheorghiu a criticat practicile anterioare, în care indicatorii ar fi fost formali sau nerelevanți (de tipul prezenței zilnice la muncă ori menținerii numărului de clienți într-un monopol), și a subliniat că aici „se oprește rolul ministerului”, adică la stabilirea cadrului de guvernanță și a așteptărilor, nu la conducerea operațională.
În paralel cu elaborarea ghidurilor, vicepremierul a indicat că Guvernul a început reforma CA-urilor din companiile de stat, prin reducerea numărului de membri și limitarea numirilor directe ale ministerelor, astfel încât acestea să fie minoritare în consilii. Gheorghiu a susținut că scăderea numărului de membri începe să reducă cheltuielile, iar efectele „reale” ar urma să se vadă odată cu restructurările, care pot începe după formarea unor consilii „sănătoase”, capabile să selecteze management performant.
Recomandate
Vicepremierul Oana Gheorghiu respinge inițiativa PSD de a bloca tranzacțiile cu active ale statului și apără listările minoritare ca instrument de finanțare și disciplină corporativă , susținând că miza reală este limitarea controlului politic asupra companiilor de stat, potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că va continua, alături de premierul Ilie Bolojan , „mandatul de a face curățenie în companiile de stat” și că nu va accepta „șantajul și populismul PSD”, după ce social-democrații au acuzat Guvernul că „vinde țara” și au anunțat un proiect de lege pentru a „apăra” companiile de stat. Listarea, prezentată ca alternativă la îndatorare și ca mecanism de transparență Vicepremierul susține că discuția actuală vizează listări minoritare, de 5–10%, pe care le descrie drept o modalitate de a atrage capital „fără dobândă”, de a crește valoarea companiei și de a introduce „transparență și disciplină”. În același context, ea afirmă că listarea ar crea oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor. Gheorghiu argumentează că opoziția față de listare ar avea legătură cu pierderea posibilității de control discreționar asupra companiilor, întrucât o companie listată trebuie să raporteze public și devine mai greu de folosit ca instrument politic. „Mai bine deții 75 - 80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului.” Contraatac politic: privatizări și listări făcute în guvernări PSD Pentru a contracara acuzația că actuala guvernare „vinde țara”, vicepremierul enumeră privatizări și listări realizate în perioade în care PSD a condus Guvernul, între care Sidex Galați, Petrom, Distrigaz Sud și Nord, precum și listările Nuclearelectrica (2013), Romgaz (2013), Electrica (2014) și Hidroelectrica (2023). Ea susține că, în cazurile listărilor menționate, statul a rămas acționar majoritar și că respectivele companii „nu au fost «vândute», ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate”. Ce urmează: proiect PSD pentru interzicerea vânzării activelor până în 2027 Pe fondul acestei dispute, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că a depus în procedură de urgență un proiect care prevede interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027, motivând că actualul context geopolitic nu ar fi potrivit pentru astfel de demersuri. [...]
PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea premierului Ilie Bolojan , iar în lipsa unei soluții „scurte” după consultările de la Cotroceni partidul spune că trece în opoziție, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul, transmis de președintele PSD Sorin Grindeanu, ridică miza negocierilor pentru o nouă majoritate și prelungește incertitudinea politică, într-un moment în care nu mai există o majoritate care să susțină Guvernul. Grindeanu a spus că social-democrații își doresc „să continue într-o coaliție pro-europeană”, dar fără Ilie Bolojan prim-ministru. În caz contrar, PSD va intra în opoziție. În același timp, liderul PSD a exclus două variante: susținerea unui guvern minoritar și formarea unei majorități cu partide „extremiste sau antieuropene”. Mandat intern: retragerea sprijinului pentru Bolojan Decizia PSD vine după un vot intern desfășurat luni seară, online, printr-o aplicație, la care au participat 5.000 de membri. Rezultatul: 97,7% au votat pentru retragerea sprijinului politic pentru premier, iar 2,3% împotrivă. Grindeanu a afirmat că va respecta mandatul primit și că în zilele următoare conducerea partidului va acționa în acest sens. Ce urmează: consultări la Cotroceni și o „soluție” pentru majoritate Grindeanu a indicat că în zilele următoare ar urma consultări la Palatul Cotroceni , în contextul în care „nemaiexistând o majoritate” care să susțină Guvernul, trebuie să se contureze o soluție. Liderul PSD a susținut că situația s-ar putea rezolva rapid dacă se păstrează protocolul de guvernare, dar fără ca PSD să îl mai susțină pe Ilie Bolojan ca premier. „Ne dorim să continuăm într-o coaliţie pro-europeană fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci PSD trece în opoziţie. PSD nu susţine un guvern minoritar şi PSD nu face majoritate cu partide extremiste sau antieuropene”, a afirmat Sorin Grindeanu. Sursa materialului este News.ro, conform Stirile Pro TV. [...]
Miza PNRR și viitorul buget UE intră în prim-planul discuțiilor României la Bruxelles , după ce ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , s-a întâlnit luni cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , potrivit Digi24 . Șefa diplomației a spus că România are nevoie „în continuare” de un Executiv cu „curaj și consecvență” pentru a respecta angajamentele față de cetățeni și pentru a duce la îndeplinire planurile de finanțare convenite cu partenerii europeni. În centrul discuțiilor s-a aflat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 (bugetul multianual al Uniunii Europene), unde România susține o poziție „ambițioasă” a Parlamentului European, astfel încât bugetul să poată sprijini transformarea economică a continentului, conform comunicatului MAE citat de Digi24. „De aceea, este nevoie de o echipă guvernamentală hotărâtă și perseverentă, care să îndeplinească promisiunile făcute și să atragă, inclusiv anul acesta, cele 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții în școli, spitale și autostrăzi”, a subliniat ministra de Externe. Ce urmărește România în negocierile pentru bugetul UE Pe agenda întâlnirii au fost trecute și teme cu impact direct asupra economiei și companiilor, în special prin prisma pieței unice (spațiul economic comun al UE) și a regulilor aplicabile în interiorul ei. Discuțiile au vizat, între altele: prioritățile României pentru viitorul buget multianual; măsuri pentru creșterea competitivității și stimularea mediului de afaceri într-o piață unică „consolidată”; nevoia unei piețe unice „mai eficiente”, cu reguli simplificate și acces mai facil la oportunități pentru companii; menținerea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune ca piloni ai viitorului buget, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor și creșterea competitivității. Context de securitate: riscuri pentru energie și lanțuri de aprovizionare În plan regional, cei doi oficiali au discutat și despre efectele tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul unei eventuale blocări a Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare și securității energetice. În acest context, a fost menționată și expertiza României în gestionarea „coridoarelor de solidaritate”, ca element relevant pentru reziliența logistică la nivel european. Întâlnirea a inclus și referiri la atașamentul majorității românilor față de proiectul european, precum și la o viitoare vizită la București, de Ziua Europei, a președintei Parlamentului European. [...]
PSD pune sub semnul întrebării decizii fiscale și de piață luate „de unul singur” de premier , iar miza imediată este dacă ieșirea partidului de la guvernare poate fi urmată rapid de o formulă „pro-europeană” care să reducă incertitudinea pentru buget și companiile de stat, potrivit Agerpres . Alfred Simonis , președintele Consiliului Județean Timiș, a spus la evenimentul PSD „Momentul adevărului” că, „în condițiile actuale”, partidul „nu poate rămâne la guvernare”, dar că România ar putea avea „un guvern pro-european și stabil în doar câteva zile”. În intervenția sa online, Simonis a invocat lipsa de respect și de consultare în coaliție, susținând că PSD „decontează toate erorile” Guvernului condus de Ilie Bolojan . Decizii cu impact economic: TVA, bugetul pe 2026 și listări la bursă Simonis a afirmat că premierul Ilie Bolojan ar fi decis singur majorarea TVA, deși, potrivit lui, partidele din coaliție nu își doreau creșterea, iar președintele României ar fi câștigat alegerile prezidențiale promițând că TVA nu va crește. Totodată, el a indicat adoptarea bugetului de stat pentru 2026 ca exemplu de decizie luată fără a ține cont de propunerile PSD, susținând că proiectul trimis la Parlament a fost „așa cum a dorit” premierul, iar încercările de amendare ar fi fost respinse pe motiv că ar încălca protocolul coaliției. Un alt punct ridicat de Simonis a fost intenția de listare la bursă a unor companii mari, despre care spune că nu ar fi fost discutată cu PSD, nici cu ministrul Energiei sau Ministerul Transporturilor (menționând explicit Aeroportul București). În logica sa, lipsa consultării ar arăta „incapacitatea de a dialoga”. Context politic: disputa pe „cămara” bugetului și responsabilitatea guvernării În aceeași intervenție, Simonis a revenit asupra unei controverse legate de „camera cu șobolani”, susținând că premierul ar fi „tăinuit” aproape un an existența acesteia. A folosit apoi argumentul distribuției politice a responsabilității guvernării în ultimii șapte ani, enumerând premierii și miniștrii de Finanțe din această perioadă și afirmând că PSD ar fi condus doar unul dintre cele șase guverne menționate, iar dintre șapte miniștri ai Finanțelor „unul singur” ar fi fost de la PSD. Ce urmează Din declarațiile lui Simonis reiese că PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea modului de lucru în coaliție și de existența unui premier care să trateze partidul „cu respect, echilibru” și să accepte consultarea. În același timp, afirmația că un guvern „stabil” și „pro-european” ar putea fi format „în doar câteva zile” indică o posibilă reconfigurare rapidă, însă Agerpres nu oferă detalii despre o formulă concretă sau un calendar asumat. [...]
Ieșirea PSD de la guvernare deschide o criză politică cu risc de blocaj pe agenda fiscală și pe finanțările europene , după ce social-democrații au votat retragerea miniștrilor din Cabinetul condus de Ilie Bolojan , potrivit Stirile Pro TV . În paralel cu votul din PSD, premierul Ilie Bolojan le-a transmis conducerii PNL un mesaj în care explică, pe de o parte, presiunile administrative din primele luni ale coaliției – inclusiv termene „foarte strânse” în relația cu Comisia Europeană , legate de „prelungirea sau blocarea finanțării pe fonduri europene” – și, pe de altă parte, motivele politice care ar fi dus la ruptura din coaliție. În mesaj, Bolojan susține că PSD ar fi încercat să își construiască „un profil de opoziție” în interiorul guvernării, pe fondul scăderii în sondaje, și că ar fi urmărit să fie „la decizie”, dar să evite „răspunderea măsurilor adoptate”. El afirmă că, din datele pe care le invocă, PSD ar fi „sub 20%” în sondaje, fără a oferi detalii despre cercetările la care se referă. Premierul mai spune că reforma administrației ar fi fost amânată și că decizii precum creșterea TVA ar fi fost luate „de comun acord” în coaliție. În același mesaj, el califică drept falsă ideea că deciziile ar fi fost luate unilateral de PNL sau de premier. „Toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție.” „Această strategie de a declara în aceste zile [...] că cineva a decis unilateral, iar PSD nu a participat la decizii, e mincinoasă, nu are legătură cu realitatea, dar se promovează accelerat.” Votul din PSD: retragerea miniștrilor, decisă cu 97,7% PSD a votat pentru ieșirea miniștrilor săi din Guvernul Bolojan cu 97,7% „pentru” și 2,3% „împotrivă”, într-o consultare internă la care au participat 4.949 de membri, din aproximativ 5.000 de delegați din țară, conform datelor prezentate în articol. Consultarea a fost organizată pe același model folosit când partidul a decis intrarea la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale. De ce contează: risc de întârziere a deciziilor fiscale și a jaloanelor legate de fonduri UE Din perspectiva funcționării guvernării, mesajul premierului plasează miza imediată în zona deciziilor fiscale și administrative, în condițiile în care el leagă explicit începutul mandatului de termenele cu Comisia Europeană și de riscul de „blocare” a finanțărilor europene. În lipsa unei majorități stabile, adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a deficitului – pe care Bolojan le rezumă la „creșteri venituri” și „scăderi cheltuieli” – pot deveni mai greu de susținut politic. Ce urmează, în termeni procedurali și politici, nu este detaliat în materialul citat, însă votul PSD pentru retragerea miniștrilor marchează formal ruptura coaliției și deschide o perioadă de negocieri pentru o nouă formulă de guvernare sau pentru o soluție parlamentară alternativă. [...]
România nu ar urma să aibă probleme de aprovizionare cu fertilizatori , în pofida perturbărilor de transport generate de conflictul din zona Golfului, iar autoritățile invocă existența unor rezerve interne, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan . Șeful statului a spus că România este „mai puțin expusă” la riscul de întrerupere a fluxurilor de îngrășăminte și că „există rezerve în România” astfel încât populația „să nu ne punem problema asta”. Declarațiile au fost făcute după participarea la un eveniment organizat la ASE. De ce contează: fertilizatorii pot influența producția agricolă și prețurile la alimente În același context, Nicușor Dan a confirmat, „în mod general”, evaluarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan , potrivit căreia efectele negative ale conflictului se pot prelungi și după încetarea ostilităților, din cauza timpului necesar refacerii lanțurilor de aprovizionare (comenzi, transportatori). Totuși, a nuanțat că, „în particular”, România nu ar urma să aibă o problemă de aprovizionare cu fertilizatori. Ministrul Energiei a estimat că efectele negative s-ar putea resimți timp de „șase până la nouă luni”, chiar și dacă ostilitățile s-ar încheia imediat, și a avertizat că situația ar putea afecta inclusiv producția de hrană, pe fondul perturbării transportului de fertilizatori. Contextul invocat de ministrul Energiei Bogdan Ivan a indicat drept vulnerabilitate majoră dependența fluxurilor globale de o strâmtoare din zonă: „40% din fertilizatorii mondiali” ar trebui să treacă prin acea strâmtoare, dar „nu ajung acum la culturile de primăvară”; acest blocaj ar putea „cauza automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri și în iarnă”; efectele ar putea fi amplificate de „prețuri atât de mari la combustibil” și de „lipsă de combustibil în anumite state”, cu precizarea că, potrivit ministrului, nu este cazul României. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre nivelul rezervelor sau mecanismele de acoperire a necesarului intern, rămâne neclar în ce măsură aceste rezerve pot amortiza eventuale șocuri de preț, chiar dacă aprovizionarea fizică nu ar fi afectată. [...]
