Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a spus că vizita lui George Simion în SUA „a fost un eșec”, afirmând că liderul AUR „n-a fost primit de nimeni”, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută joi seară, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia.
Șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile omului de afaceri Dragoș Sprînceană, stabilit în SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver (mecanismul care permite călătorii fără viză în SUA, în anumite condiții). Nicușor Dan a spus că nu are informații suplimentare față de cele apărute public, dar a indicat drept „relevant” faptul că același politician ar fi mulțumit, în urmă cu „8-9 luni”, Statelor Unite pentru scoaterea României din program și că, ulterior, ar fi mers în SUA cu o delegație numeroasă fără să fie primit oficial.
„Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat Nicușor Dan. În același context, articolul amintește că Dragoș Sprînceană a fost anul trecut unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru activități de lobby pe lângă administrația președintelui american Donald Trump, iar surse politice au declarat anterior pentru HotNews că Sprînceană ar fi fost un sponsor important în campania prezidențială a lui Trump pentru al doilea mandat.
În replică la afirmațiile lui Sprînceană, AUR a respins acuzațiile și a vorbit despre „opinii personale și interpretări”. Separat, Nicușor Dan a comentat și posibilitatea ca România să participe, din 19 februarie, la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, afirmând că, din cauza unor „nepotriviri” între carta noii organizații și angajamentele internaționale existente, România nu ar putea avea alt statut decât cel de observator, iar decizia finală depinde de clarificările pe care organizatorii urmează să le ofere.
Recomandate
Nicușor Dan spune că șefii SRI și SIE vor fi numiți „în momentul potrivit” , potrivit Adevărul . Președintele a vorbit luni, 30 martie, despre procesul de numire a conducerii celor două servicii de informații, după ce în februarie anunțase că deciziile au fost amânate din „motive obiective”, dar că ar urma să fie luate „relativ curând”. Declarația a fost făcută la Ateneul Român, în cadrul evenimentului „The Economist – Romania Government Roundtable”, unde Nicușor Dan a indicat că numirile depind de o discuție între Președinție și Parlament, pe fondul unei tensiuni publice pe subiect. „E ceva ce ține de președinte și Parlament și în momentul acesta constatăm cu toții că este o inflamare. În momentul potrivit o să facem această discuție și finalizată cu numire”, a spus sec Nicușor Dan. În paralel, la începutul lunii martie, Mircea Abrudean, președintele Senatului, a afirmat că nu a discutat cu șeful statului despre o eventuală numire la conducerea SRI, deși numele său a fost vehiculat în spațiul public pentru această funcție. Abrudean a spus că nu urmărește funcții și a criticat dezbaterea publică axată pe persoane. Anterior, luna trecută, Nicușor Dan declarase că are în vedere câte cinci candidați pentru fiecare dintre cele două servicii, „între care există o ordine, o ierarhie”. Potrivit președintelui, decizia finală ar urma să fie luată după o discuție cu Parlamentul, fără a indica un calendar exact. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că parteneriatul cu România „nu a fost niciodată mai puternic” , potrivit AGERPRES , într-un interviu publicat marți, 31 martie 2026, primul acordat presei române de la preluarea mandatului de către Darryl Nirenberg . Diplomatul pune accent pe cooperarea de securitate, dar și pe „oportunitățile economice”, inclusiv în energie și în zona mineralelor critice. În discuție, Nirenberg a vorbit despre decizia recentă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării de a aproba solicitarea SUA privind dislocarea de trupe și avioane de luptă pe teritoriul României, în legătură cu operațiuni din Orientul Mijlociu. Ambasadorul nu a intrat în detalii operaționale, trimițând la declarațiile publice ale președintelui american, dar a insistat asupra continuității angajamentului SUA în NATO. „Parteneriatul nostru nu a fost niciodată mai puternic și mai important”, a declarat Darryl Nirenberg, adăugând că urmează să viziteze soldații americani de la Baza Mihail Kogălniceanu și că SUA sunt „recunoscătoare României” pentru găzduirea trupelor americane. Pe fondul discuțiilor despre implicarea aliaților în Orientul Mijlociu, ambasadorul a reiterat poziția Washingtonului privind apărarea colectivă. El a spus că președintele Donald Trump a afirmat „foarte clar” că angajamentul SUA față de Articolul 5 este „de neclintit” și a indicat România drept aliat important, inclusiv prin creșterea contribuției la apărare peste pragul de 2% din PIB și susținerea țintei de 5% discutate la Summitul NATO de la Haga din 2025, menționând că România „este pe cale să ajungă” la această alocare. În plan politic, Nirenberg a declarat că nu are confirmări despre o eventuală participare a președintelui Trump sau a secretarului de stat Marco Rubio la reuniunea București 9 programată în luna mai, dar a apreciat găzduirea evenimentului de către România ca semn de leadership pe Flancul estic. Despre o posibilă întâlnire bilaterală la Washington între președinții celor două țări, ambasadorul a spus că nu are informații suplimentare, însă a descris relația drept una „ce evoluează” între președintele României, Dan, și președintele SUA. Interviul atinge și două subiecte cu impact direct pentru public și mediul de afaceri: programul Visa Waiver și discuțiile din SUA despre anularea alegerilor prezidențiale din România. În cazul Visa Waiver, Nirenberg a afirmat că decizia a făcut parte dintr-o „reevaluare globală”, iar România „este binevenită să aplice din nou”, fără să indice un calendar. Totodată, el a spus că românii pot călători în SUA dacă îndeplinesc condițiile legilor americane și a încurajat solicitarea de vize, menționând că activitatea consulatului continuă. Pe componenta economică, ambasadorul a vorbit despre potențialul României în energie și despre cooperarea în domeniul mineralelor critice, pe care le-a descris ca fiind esențiale pentru lanțurile de aprovizionare ale produselor electronice. El a precizat că există un parteneriat „în stadiu incipient” și a menționat participarea ministrului de externe Oana Țoiu la o reuniune ministerială la Washington pe această temă. [...]
Președintele Nicușor Dan critică „cavalcada de procese” pe restanțe salariale , după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a acționat în instanță Guvernul, potrivit Digi24 . Șeful statului a spus că nu este normal ca statul să ajungă să datoreze bani unor categorii sociale sau unor companii, dar a invocat constrângerile bugetare și necesitatea unei „balanțe” între obligații și resurse. Declarațiile au fost făcute luni seară, în contextul demersului ÎCCJ privind plata restanțelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Nicușor Dan a susținut că actualii decidenți ajung să plătească efectele unor situații generate în urmă cu 10-15 ani, ceea ce alimentează litigii în lanț. „Deci nu e normală toată această cavalcadă de procese”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a argumentat că un proces pornește, în esență, de la interpretarea unei legi de către un magistrat și că, dacă interpretarea a produs efecte neintenționate, legea ar fi trebuit corectată la timp. În lipsa unei intervenții legislative, statul ajunge să suporte costurile acumulate în timp. În același context, el a dat ca exemplu și obligațiile rezultate din plafonările la energie, unde statul poate ajunge dator față de companii. Întrebat despre acțiunea ÎCCJ, Nicușor Dan a apreciat că instanța supremă „și-a exercitat un drept”. Conform HotNews.ro , ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru „refuzul nejustificat” de a pune la dispoziție sumele necesare achitării drepturilor salariale restante. În articol este menționat și faptul că statul ar trebui să plătească magistraților 2 miliarde de euro ca restanțe salariale, în tranșe, după valul de procese din ultimii ani. Săptămâna trecută, ÎCCJ anunțase că a formulat o plângere prealabilă către Guvern și Ministerul Finanțelor, precizând că, dacă nu primește un răspuns favorabil, poate sesiza instanța de contencios administrativ. [...]
Radu Miruţă spune că plecarea lui Ilie Bolojan ar duce la căderea Guvernului , potrivit News.ro , avertizând că România „nu are nevoie acum de instabilitate”. Declarațiile au fost făcute duminică seară, la Antena 3, unde ministrul Apărării (USR) a susținut că schimbarea premierului ar declanșa automat o criză guvernamentală și renegocieri pentru formarea unei noi majorități. „Dacă domnul Bolojan pleacă, pică Guvernul. Nu este niciun indicator în avantajul României care să arate că România are nevoie de instabilitate astăzi.” Întrebat ce ar urma dacă Ilie Bolojan nu va mai fi premier, Miruță a spus că actuala formulă guvernamentală s-ar dizolva, iar partidele ar reveni la masa negocierilor. În acest context, ministrul a ridicat public ipoteza unei reconfigurări politice în care PSD ar putea căuta o altă majoritate, inclusiv cu AUR, invocând „aritmetica” parlamentară. În paralel, PSD urmează să decidă pe 20 aprilie, printr-o consultare internă, dacă rămâne la guvernare și care sunt pașii următori. Conform declarațiilor președintelui PSD, Sorin Grindeanu, după această dată sunt avute în vedere trei scenarii: trecerea în opoziție, modificări în cadrul coaliției sau continuarea guvernării în aceeași formulă, pe fondul criticilor repetate din ultimele zile privind funcționarea actualei coaliții. [...]
AUR domină intențiile de vot cu 33% , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o schimbare semnificativă în preferințele electoratului român, pe fondul unei nemulțumiri larg răspândite față de direcția actuală a țării. Datele arată că PSD ar obține 24% din voturi, iar PNL 16%, în timp ce restul partidelor rămân la distanță considerabilă. Clasamentul complet al intențiilor de vot relevă o fragmentare a scenei politice, dar și o concentrare clară în jurul primelor trei formațiuni: AUR – 33% PSD – 24% PNL – 16% USR – 9% UDMR – 5% S.O.S. România – 4% Partidul Oamenilor Tineri – 3% Alte partide – 6% Dincolo de ierarhia politică, sondajul scoate în evidență o stare generală de nemulțumire în rândul populației. Potrivit cercetării realizate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), aproximativ 80% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 17% văd evoluțiile într-o lumină pozitivă. Acest dezechilibru major sugerează un context favorabil pentru partidele de opoziție și explică, cel puțin parțial, avansul AUR în preferințele alegătorilor. Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență, pentru a reflecta cât mai fidel structura populației. În ansamblu, cifrele indică nu doar o competiție electorală deschisă, ci și o presiune crescândă asupra partidelor tradiționale, într-un climat în care percepția publică despre direcția țării devine un factor decisiv. [...]
Sorin Grindeanu acuză „cinism” după întârzierea măsurilor la carburanți , potrivit Mediafax . Liderul PSD a declarat marți că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ar fi prezentat coaliției, în urmă cu patru săptămâni, scenarii pentru atenuarea șocului scumpirilor , însă până acum nu s-a luat o decizie. Critica PSD: decizie amânată și opțiuni discutate Grindeanu susține că nici în ședința de luni a coaliției nu a fost adoptată o măsură, iar întârzierea i se pare „ciudată”. El a legat amânarea de faptul că, odată cu un preț mai mare la pompă, statul ar încasa mai mult, ceea ce, în opinia sa, nu ar reprezenta „bună guvernare”. „Încă nu avem o decizie. Vă spun că toată această întârziere pare ciudată. Ca să nu spun altcumva. Eu știu că în această perioadă faptul că e prețul la pompă mai mare statul încasează mai mult. Și știm cu toți acest lucru. Dar asta este cinism. Asta nu este bună guvernare”, a declarat Sorin Grindeanu. Social-democratul a afirmat că și-ar fi dorit ca decizia să fie luată mai repede și a indicat drept exemple soluții discutate public, precum reducerea accizei sau o formulă „variabilă” care să țină cont de niveluri ale prețului pe litru. Grindeanu a mai spus că, între timp, alte țări europene ar fi adoptat măsuri, inclusiv reduceri de TVA. Poziția premierului: analize pentru reducerea accizei la motorină În replică, premierul Ilie Bolojan a transmis că Guvernul analizează modalitățile de reducere a accizei la motorină și că urmează să fie anunțată „în curând” o decizie oficială. Potrivit acestuia, Ministerul de Finanțe și Ministerul Energiei lucrează la o soluție. Miza imediată este dacă Executivul va interveni printr-o reducere a accizei (taxă inclusă în prețul carburanților) și în ce formă, în condițiile în care discuțiile din coaliție, conform declarațiilor lui Grindeanu, nu au produs încă o hotărâre. [...]
