Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a spus că vizita lui George Simion în SUA „a fost un eșec”, afirmând că liderul AUR „n-a fost primit de nimeni”, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută joi seară, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia.
Șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile omului de afaceri Dragoș Sprînceană, stabilit în SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver (mecanismul care permite călătorii fără viză în SUA, în anumite condiții). Nicușor Dan a spus că nu are informații suplimentare față de cele apărute public, dar a indicat drept „relevant” faptul că același politician ar fi mulțumit, în urmă cu „8-9 luni”, Statelor Unite pentru scoaterea României din program și că, ulterior, ar fi mers în SUA cu o delegație numeroasă fără să fie primit oficial.
„Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat Nicușor Dan. În același context, articolul amintește că Dragoș Sprînceană a fost anul trecut unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru activități de lobby pe lângă administrația președintelui american Donald Trump, iar surse politice au declarat anterior pentru HotNews că Sprînceană ar fi fost un sponsor important în campania prezidențială a lui Trump pentru al doilea mandat.
În replică la afirmațiile lui Sprînceană, AUR a respins acuzațiile și a vorbit despre „opinii personale și interpretări”. Separat, Nicușor Dan a comentat și posibilitatea ca România să participe, din 19 februarie, la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, afirmând că, din cauza unor „nepotriviri” între carta noii organizații și angajamentele internaționale existente, România nu ar putea avea alt statut decât cel de observator, iar decizia finală depinde de clarificările pe care organizatorii urmează să le ofere.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan exclude AUR din orice formulă guvernamentală , invocând riscul unui executiv minoritar, potrivit news.ro . Mesajul fixează o limită politică în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, pe fondul discuțiilor despre scenarii de guvernare și numele viitorului premier. Linia roșie: fără AUR în Executiv Întrebat dacă ia în calcul ca AUR să facă parte din executiv pentru a evita un guvern minoritar, șeful statului a răspuns negativ, conform relatării. Poziția indică faptul că, în logica președintelui, stabilitatea guvernării trebuie obținută printr-o majoritate parlamentară care nu include AUR. Negocierile cu PNL și „varianta de compromis” Președintele a fost întrebat și ce soluție de compromis ar avea în cazul în care PNL ar refuza să susțină un premier tehnocrat sau să ofere majoritate în Parlament pentru un guvern minoritar. Nicușor Dan a evitat să detalieze scenariile, insistând pe ideea că esențială este existența unei majorități. „Întrebare foarte bună. (...) E o întrebare tehnică, cu multe răspunsuri tehnice, cu multe scenarii tehnice în care nu vreau să intru acum. Rămân la afirmația generală, care să fie majoritatea.” Despre Sorin Grindeanu ca premier: „nu pare probabil” În ceea ce privește ipoteza desemnării lui Sorin Grindeanu ca premier, dacă PSD ar strânge o majoritate parlamentară și ar veni cu această propunere, președintele a spus că, în acest moment, scenariul nu pare probabil. „E o ipoteză (...) care în momentul ăsta nu pare probabilă.” [...]
Declarațiile lui Călin Georgescu despre moțiunea de cenzură repoziționează public relația PSD–AUR și pot alimenta scenarii de colaborare politică, într-un moment în care discuțiile despre formule de guvernare și nume de premier rămân deschise, potrivit Digi24 . Georgescu a spus că apreciază demersul AUR și al liderului partidului, George Simion , în legătură cu moțiunea de cenzură, susținând că acțiunea a fost „organizată foarte bine” și „asumată” de cei implicați. În același timp, el a lăudat și PSD, afirmând că cele două partide ar fi făcut „primul pas” către „reconciliere națională”. „Felicitări. A fost un prim pas spre reconciliere națională.” Ce a spus despre PSD, AUR și George Simion În intervenția de la „ Marius Tucă Show ”, Georgescu a descris moțiunea ca pe un demers comun, în care AUR și PSD ar fi arătat, „după 35 de ani”, un semnal de apropiere politică. El a adăugat că îl felicită „în mod special” pe George Simion pentru felul în care a fost gestionată acțiunea. Poziția privind un posibil mandat de premier Întrebat dacă ar accepta să fie nominalizat premier, Georgescu a negat că ar fi spus „da”, deși, potrivit relatării, acest lucru s-ar fi putut deduce din afirmații anterioare din interviu. El a nuanțat că este „gata oricând să servească poporul român”, dar „nu în orice condiții”, precizând totodată că nu s-a referit la un mandat de premier. Răspunsul său la întrebarea directă a fost: „Vom trăi și vom vedea”. [...]
Călin Georgescu validează alianța PSD–AUR ca instrument de schimbare a guvernării , prezentând moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Cabinetului Ilie Bolojan drept „primul pas” spre „reconciliere națională”, potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate a spus, într-o intervenție la „Marius Tucă Show” (emisiune găzduită de Gândul), că apreciază demersul AUR și al liderului partidului, George Simion, și că acțiunea a fost „organizată foarte bine” împreună cu PSD, pe care le-a descris ca făcând „după 35 de ani” un pas către reconciliere. „Apreciez demersul făcut de Partidul AUR, împreună cu președintele Partidului George Simion la moțiunea de cenzură. Consider că, în mod real, George Simion a organizat foarte bine această acțiune de șah mat împreună cu Partidul Social Democrat. Și ambele, într-adevăr, au dat dovadă, după 35 de ani, ambele partide, de primul pas pentru ceea ce înseamnă o reconciliere națională.” Ce justificare invocă Georgescu pentru moțiune Georgescu a susținut că, prin moțiunea de cenzură, ar fi fost oprite „două furturi uriașe”, fără ca în material să fie prezentate detalii sau probe care să susțină această afirmație. „L-am felicitat pe George Simion și susțin în continuare pentru că demersul lui împreună cu Partidul Social Democrat, pentru că au oprit două furturi uriașe în această țară.” În același context, el a afirmat că dezbaterea publică ar trebui să se mute de la etichete precum „pro-european” sau „pro-occidental” către „pro-român” și „interes național”. Context: acuzații privind o „scrisoare” și active strategice În intervenția citată, Georgescu a invocat existența unei presupuse scrisori adresate Coreei de Sud de către Guvern, despre care a afirmat că ar fi pus „pe masă” pentru vânzare sau parteneriat public-privat mai multe obiective strategice. În enumerarea sa apar Nuclearelectrica, tronsoane de cale ferată, un „cablu subteran Constanța–Istanbul” și un „nou aeroport” în zona de sud a județului Giurgiu, numit „aeroportul Decebal”, precum și „programul SAFE”. Materialul nu oferă confirmări independente ale existenței documentului sau ale demersurilor descrise. Pentru mediul economic, miza imediată este că astfel de afirmații, odată preluate în disputa politică, pot alimenta incertitudinea în jurul proiectelor publice și a companiilor cu rol strategic, în special într-un moment de schimbare a guvernării. [...]
Nicușor Dan o aduce pe Martina Orlea în Departamentul de Securitate Națională , o numire care indică o consolidare a echipei prezidențiale cu profil de strategie și comunicare digitală, potrivit HotNews . Președintele a semnat vineri decretul, iar Orlea își începe mandatul de consilier de stat de luni, conform unor surse oficiale citate de publicație. Ce înseamnă numirea, dincolo de funcție Orlea va activa în cadrul Departamentului de Securitate Națională. Informația relevantă pentru zona de politici publice este că, din datele prezentate, noua consilieră vine dintr-o zonă preponderent operațională – campanii politice, organizare de voluntari și instrumente de targetare – nu dintr-un traseu clasic administrativ sau diplomatic. Cine este Martina Orlea și ce a făcut în campania din 2025 Potrivit informațiilor preluate de HotNews, Martina Orlea a lucrat în campanii politice de peste șase ani și este specializată în comunicare digitală și „storytelling” (construcția și livrarea coerentă a mesajelor publice). A lucrat la campanii pe trei continente, inclusiv pentru UK Labour, Partidul Democrat din SUA și PAS din Republica Moldova. În campania prezidențială din 2025, ea a condus strategia de digital și voluntari a lui Nicușor Dan, conform aceleiași surse. Proiectul „ Spre Primărie ” și profilul profesional Martina Orlea a lansat proiectul apolitic „Spre Primărie”, descris ca un program de pregătire și susținere pentru candidați noi la primării și consilii locale pentru alegerile locale din 2028, potrivit News.ro. Proiectul este prezentat pe site-ul său: Spre Primărie . În plan profesional, Orlea lucrează din 2021 la compania londoneză Electica , care dezvoltă tehnologii și instrumente de targetare pentru campanii politice; din 2024 ocupă funcția de „chief of staff” (șef de cabinet/coordonator executiv), potrivit informațiilor din articol. La capitolul educație, a absolvit în 2019 Academia de Studii Economice din București (Relații Economice Internaționale, în limba engleză) și are un master în dezvoltare internațională la Hertie School din Berlin, conform profilului său de LinkedIn: LinkedIn . [...]
AUR își leagă promisiunile de pensii și TVA de tăieri din investiții neurgente , susținând că ar reduce cheltuieli la proiecte locale care nu sunt finanțate din fonduri europene și nu au caracter de urgență, potrivit Mediafax . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a fost întrebat în emisiunea „OFF The Record” cum ar urma partidul să majoreze pensiile și să reducă TVA. Răspunsul său a fost că aceste măsuri ar fi realizate prin „reducerea altor cheltuieli”, cu accent pe investiții pe care le consideră neesențiale. De unde ar veni banii, în viziunea lui Peiu Peiu a indicat drept exemplu cheltuieli pe care le-ar tăia investiții locale precum săli de sport sau terenuri, despre care a spus că nu sunt necesare, nu sunt programe europene și nu sunt urgente. În același context, el a criticat decizia de a nu aplica „ legea pensiilor ”, afirmând că guvernele „Ciolacu și apoi Bolojan” ar fi decis să nu indexeze veniturile pensionarilor, invocând o comparație cu indexarea veniturilor altor categorii. TVA și inflația: „revenirea cotelor”, prezentată ca soluție Peiu a mai spus că soluția ar fi „revenirea cotelor de TVA”. În argumentația sa, el a pus inflația pe seama creșterii prețurilor la energie și a creșterii taxelor pe consum, susținând că reducerea TVA ar impulsiona activitatea economică și, în caz contrar, „și bugetul va avea de suferit”. Materialul nu oferă detalii despre nivelul concret al TVA vizat, amploarea tăierilor sau un calendar de implementare, astfel că impactul bugetar al propunerilor nu poate fi evaluat din informațiile prezentate. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că programul SAFE nu poate fi blocat , deoarece există o soluție legislativă de rezervă în Parlament, în cazul în care ordonanța de urgență a Guvernului este afectată de controlul Curții Constituționale , potrivit Mediafax . Întrebat vineri despre riscul ca programul SAFE să fie blocat după ce ordonanța de urgență a Guvernului Ilie Bolojan – menită să faciliteze semnarea contractelor – a fost atacată la Curtea Constituțională, Nicușor Dan a respins această posibilitate. „Nu există riscul acesta.” Șeful statului a adăugat că, pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 mai, „există un back-up în Parlament” și că se poate interveni legislativ „în timp optim”, astfel încât data de 31 mai să nu fie afectată. De ce contează: termenul de 31 mai și riscul de întârziere legislativă Miza imediată este respectarea termenului de 31 mai, menționat de președinte ca reper pentru pașii necesari derulării programului. În acest context, „back-up”-ul invocat înseamnă, practic, o alternativă de reglementare prin Parlament, dacă ordonanța contestată ar întârzia sau ar fi invalidată. Context: ce este programul SAFE și ce finanțare are România SAFE (Security Action For Europe) este un program al Uniunii Europene prin care România a obținut a doua cea mai mare alocare, de peste 16,6 miliarde euro (aprox. 83 miliarde lei), conform informațiilor prezentate în material. Pentru a atrage banii, România trebuie să selecteze companiile cu care încheie contracte ce trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2030. Potrivit cadrului general descris, finanțarea este sub formă de credite cu dobândă „foarte mică”, de 3%, iar destinațiile menționate includ: 9,53 miliarde euro (aprox. 47,7 miliarde lei) pentru înzestrarea Armatei Române și infrastructura asociată; 4,2 miliarde euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capete din Autostrada Moldovei Pașcani–Ungheni și Pașcani–Siret; 2,8 miliarde euro (aprox. 14 miliarde lei) pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională. [...]
