Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a spus că vizita lui George Simion în SUA „a fost un eșec”, afirmând că liderul AUR „n-a fost primit de nimeni”, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută joi seară, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia.
Șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile omului de afaceri Dragoș Sprînceană, stabilit în SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver (mecanismul care permite călătorii fără viză în SUA, în anumite condiții). Nicușor Dan a spus că nu are informații suplimentare față de cele apărute public, dar a indicat drept „relevant” faptul că același politician ar fi mulțumit, în urmă cu „8-9 luni”, Statelor Unite pentru scoaterea României din program și că, ulterior, ar fi mers în SUA cu o delegație numeroasă fără să fie primit oficial.
„Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat Nicușor Dan. În același context, articolul amintește că Dragoș Sprînceană a fost anul trecut unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru activități de lobby pe lângă administrația președintelui american Donald Trump, iar surse politice au declarat anterior pentru HotNews că Sprînceană ar fi fost un sponsor important în campania prezidențială a lui Trump pentru al doilea mandat.
În replică la afirmațiile lui Sprînceană, AUR a respins acuzațiile și a vorbit despre „opinii personale și interpretări”. Separat, Nicușor Dan a comentat și posibilitatea ca România să participe, din 19 februarie, la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, afirmând că, din cauza unor „nepotriviri” între carta noii organizații și angajamentele internaționale existente, România nu ar putea avea alt statut decât cel de observator, iar decizia finală depinde de clarificările pe care organizatorii urmează să le ofere.
Recomandate
Un grup de foști diplomați americani cere Washingtonului să reanalizeze viza lui George Simion , invocând riscuri de credibilitate și de aliniere la valorile SUA, potrivit Adevărul . Demersul este formulat într-un editorial publicat în Jerusalem Post, semnat de doi foști ambasadori ai SUA în România, Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein , de James S. Gilmore III (fost guvernator al statului Virginia) și de Ronald Gidwitz (fost ambasador interimar al SUA la Uniunea Europeană), împreună cu jurnalistul român Sabin Gherman. Semnatarii cer Statelor Unite „să reconsidere cu atenție” dacă activitatea liderului AUR este compatibilă cu valorile pe care America spune că le apără și dacă ar trebui să păstreze „privilegiul” unei vize americane. Miza: un semnal politic cu efect de reglementare (vize) și de credibilitate În esență, apelul vizează o decizie administrativă de politică externă – acordarea sau retragerea vizei – care, dacă ar fi luată în calcul, ar avea impact direct asupra libertății de deplasare a liderului AUR și asupra modului în care este perceput în relația cu partenerii occidentali. Sabin Gherman a scris pe Facebook că a ridicat public întrebarea legată de menținerea vizei lui Simion, în contextul acuzațiilor din editorial. Argumentele invocate: poziționări față de Rusia și prezența militară americană Semnatarii susțin că, deși George Simion se prezintă drept pro-american și apropiat de mișcarea MAGA, acțiunile sale ar contrazice această imagine. În editorial este menționat că: „retorica sa a repetat frecvent discursuri favorabile Kremlinului”; ar fi evitat „în repetate rânduri” să condamne clar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; AUR s-a opus desfășurării temporare de mijloace militare americane în România; partidul s-a opus și unor măsuri care ar fi permis interceptarea dronelor rusești ce încălcau spațiul aerian românesc. Textul amintește, de asemenea, că Simion este în continuare interzis în Republica Moldova și Ucraina. Tot în acest context este citată o afirmație publică a fostului ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, potrivit căreia Simion „servește intereselor Rusiei”. Acuzații privind extremismul și antisemitismul: „normalizarea” ca risc Editorialul include și critici legate de tolerarea sau promovarea unor figuri asociate cu fascismul și antisemitismul, menționând elogierea lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și a Mișcării Legionare, contestarea inițiativelor de comemorare a Holocaustului și atacuri la adresa lui Elie Wiesel. Este dat ca exemplu senatorul Sorin Lavric, descris în editorial ca având „un model retoric considerat antisemit și revizionist istoric”, inclusiv prin promovarea ideii „bolșevismului evreiesc” și prin contestarea credibilității supraviețuitorilor Holocaustului. În același registru, semnatarii avertizează: „Holocaustul nu a început cu camere de gazare, ci cu cuvinte, scuze și normalizarea extremismului” Ce urmează Materialul nu indică existența unei reacții oficiale a autorităților americane sau a unei proceduri declanșate efectiv pentru revizuirea vizei. În forma prezentată, este un apel public către Washington, încheiat cu întrebarea de ce George Simion „continuă să se bucure de privilegiul” unei vize americane, în pofida îngrijorărilor enumerate. [...]
Amendamentul AUR la Legea ANI riscă să fie greu de aplicat și să ajungă blocat la CCR , după ce chiar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, s-a delimitat public de inițiativă și a spus că speră să nu fi fost „cu dedicație” pentru partenera președintelui, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu a declarat la Digi24 că nu susține amendamentul partidului privind obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și de interese și pentru partenerii de viață ai demnitarilor. Întrebat dacă textul a fost gândit special pentru a o obliga pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României, să își publice declarațiile, Peiu a răspuns: „Sper că nu, pentru că eu aș descuraja astfel de chestiuni. Până la urmă trebuie să avem un cod al onoarei. Dacă mă lupt cu Nicușor Dan, mă lupt cu Nicușor Dan, nu cu soția sau ce este doamna... concubină. Sper că nu a fost asta”. În aceeași intervenție, Peiu a insistat pe ideea de „onoare” în politică și a spus că nu este de acord cu atacarea unor persoane care „nu sunt în politică”. Ce schimbă amendamentul și de ce apare problema de aplicare Amendamentul AUR a trecut de Parlament cu voturile PSD și vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și de interese și pentru: soț/soție; „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii (inclusiv cu președintele României, parlamentari, premier, membri ai Guvernului și alte funcții enumerate în text). În timpul dezbaterilor, au existat acuzații că amendamentul ar fi fost conceput special pentru partenera președintelui, pe fondul conflictului dintre Nicușor Dan și AUR, partid care vrea să-l suspende pe șeful statului, notează Antena 3. Un punct sensibil ține de aplicare: în dezbaterile de la Comisia juridică, un reprezentant al Agenției Naționale de Integritate (ANI) a afirmat că instituția nu are mecanisme să verifice natura relațiilor unui demnitar. Ce urmează: contestări la Curtea Constituțională Amendamentul a fost atacat la Curtea Constituțională de USR și PNL într-o acțiune comună și, separat, și de Nicușor Dan, potrivit aceleiași surse. În paralel, Mirabela Grădinaru și-a publicat declarațiile de avere și de interese chiar în ziua dezbaterii legii, „pentru a înlătura orice speculații”, conform anunțului președintelui. [...]
Atacul la tema aderării la euro capătă miză politică internă , după ce Călin Georgescu a reluat subiectul și AUR s-a aliniat criticilor la adresa președintelui Nicușor Dan, potrivit HotNews . În analiza citată, HotNews notează că primul lider AUR care a intrat pe această linie a fost Petrișor Peiu, care l-a atacat pe Nicușor Dan pentru declarațiile despre aderarea României la moneda euro. Publicația subliniază însă că reacția nu a venit imediat, ci abia după ce Georgescu „a preluat tema”, cu întârziere. Contextul invocat este că Nicușor Dan ar fi vorbit despre aderarea la euro „de cel puțin cinci ori” în ultimul an, înainte de declarația din 1 august menționată în text, iar reacția lui Georgescu, „dublată de cea a AUR”, este prezentată ca venind într-un moment „nu întâmplător”. De ce contează: euro devine subiect de confruntare, nu doar de politică publică Miza, așa cum o conturează HotNews, este mutarea discuției despre euro din registrul tehnic (criterii, calendar, evaluări) în registrul politic, prin asocierea directă a temei cu atacuri la adresa președintelui. În acest cadru, aderarea la euro este tratată ca vulnerabilitate de comunicare și mobilizare electorală, nu ca obiectiv de convergență economică. Ce spune sursa despre evaluările europene Textul menționează că rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene ar avea „o evaluare clară” privind aspirația României de a adera la euro și ridică întrebarea „Cum stăm în acest moment?”, fără a include în fragmentul disponibil detalii concrete din aceste rapoarte (criterii îndeplinite/neîndeplinite sau concluzii punctuale). [...]
Negocierile politice pe Legea salarizării bugetarilor au eșuat, iar România riscă să piardă 770 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă actul nu este adoptat până la 31 august, potrivit Adevărul . Discuțiile de la Cotroceni s-au încheiat fără acord, pe fondul divergențelor dintre partide și al opoziției sindicatelor, într-un calendar rămas la mai puțin de trei săptămâni. Negocierile au fost conduse de președintele Nicușor Dan cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR și au fost precedate de discuții între Administrația Prezidențială și sindicatele din Educație. Federațiile sindicale au respins forma actuală a proiectului, susținând că nu respectă angajamentele din timpul grevei profesorilor din 2023. Blocajul: bani, grile și cost politic Sindicatele contestă modul de calcul al noilor grile și spun că impactul bugetar al revendicărilor profesorilor ar fi fost supraestimat. Ele cer refacerea calculelor împreună cu Banca Mondială, care a participat din 2022 la evaluarea funcțiilor din sectorul public și la pregătirea reformei. În același timp, profesorii acuză Ministerul Educației că ar fi transmis date incorecte privind normele didactice din universități. PSD a anunțat înaintea întâlnirii că nu poate susține proiectul în forma actuală și cere modificări ale grilelor pentru Educație și Sănătate, inclusiv varianta aplicării etapizate a noilor salarii, pentru a împărți impactul bugetar pe mai mulți ani. UDMR a cerut clarificarea surselor de finanțare, iar Kelemen Hunor a avertizat că proiectul „nu are cum să iasă bine” fără acord politic și fără bani identificați. PNL a venit cu argumentul termenului-limită și al mizei PNRR. „Mai avem mai puțin de trei săptămâni până la termenul-limită pentru adoptarea Legii salarizării, jalon în PNRR. Dacă nu îndeplinim jalonul până la 31 august, România va pierde 770 de milioane de euro”, a explicat Siegfried Mureșan. Reformă amânată ani, comprimată acum în câteva săptămâni Autoritățile au început reforma în 2022, cu evaluarea funcțiilor din administrația publică sprijinită de Banca Mondială. În 2023 au început consultările, dar procesul a fost afectat de greva din Educație, iar discuțiile au continuat în 2024 și 2025, până la termenul final negociat cu Comisia Europeană : 31 august 2026. În forma prezentată public de Guvern în luna mai, proiectul prevedea eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente, includerea unei părți dintre acestea în salariul de bază și introducerea unor mecanisme de recompensare a performanței. Guvernul susținea că veniturile existente vor fi protejate și că aproximativ 56% dintre angajații publici ar urma să beneficieze de creșteri. Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) argumentează, în analiza citată, că blocajul actual este consecința amânărilor din anii anteriori, care au transformat reforma într-o negociere „la limită”, în care partidele cântăresc nu doar conținutul, ci și costul politic al fiecărei modificări. Ce riscă să urmeze: o lege adoptată în grabă sau un nou eșec pe jalon Mișcoiu avertizează că o lege adoptată fără o negociere socială solidă poate produce noi inechități și o ierarhie salarială „bulversată”. În același timp, el descrie o împărțire a mizelor: PNL și USR ar fi dispuse să meargă înainte cu structura de bază a proiectului, în timp ce PSD ar fi prins între presiunea sindicatelor și riscul de a fi acuzat că pune în pericol banii europeni. În analiza citată se mai arată că, dincolo de adoptarea formală, miza se mută și la efectele asupra veniturilor în timp: înghețarea salariilor pe tranșe și neindexarea lor pot însemna scăderea puterii de cumpărare, în funcție de evoluția inflației. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă legea salarizării nu este adoptată și promulgată până la 31 august, iar pentru deblocarea negocierilor președintele Nicușor Dan i-a convocat la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Biziday . Întâlnirea este programată pentru 11 august, ora 16, iar pe agenda prezidențială apar Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). Discuțiile vizează legea salarizării, aflată în blocaj de câteva săptămâni. Blocaj politic și presiune sindicală Conform informațiilor din sursă, proiectul a fost blocat de PSD și de unele sindicate nemulțumite de tăierea unor sporuri, inclusiv din sănătate, ceea ce a dus la proteste ample în spitale. Miza PNRR și calendarul-limită Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează că aceasta ar fi „probabil ultima săptămână” în care mai poate fi obținut un acord politic, astfel încât legea să fie adoptată și promulgată până la 31 august, termenul-limită din PNRR care condiționează deblocarea a 770 de milioane de euro din partea UE. În același context, Pîslaru susține că proiectul ar aloca circa 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților și pentru un cadru mai predictibil al cheltuielilor salariale în sectorul public. „Vorbim de o lege amânată 4 ani (…) Un proiect care alocă circa 12 miliarde de lei pentru a corecta inechități, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale și a reașeza salarizarea într-un sector public care devenise tot mai fragmentat.” Ministrul leagă adoptarea legii și de percepția agențiilor de rating, menționând că reforma apare și în evaluarea Moody’s de vineri (menționată de Biziday), în care ar fi indicat că adoptarea legii salarizării poate contribui la o îmbunătățire a ratingului pe viitor. Ce urmează Întâlnirea de la Cotroceni este prezentată ca un demers de „deblocare” a negocierilor. Rămâne de văzut dacă discuțiile vor produce rapid un acord politic, în condițiile opoziției sindicale față de reducerea unor sporuri și a termenului strâns impus de PNRR. [...]
Miza de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR depinde de un acord politic rapid pe legea salarizării , iar președintele Nicușor Dan i-a convocat marți, la Cotroceni, pe liderii fostei coaliții pentru a debloca reforma, potrivit HotNews . Întâlnirea îi aduce la aceeași masă pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, într-un moment în care România se află în a 98-a zi de criză politică, iar PSD, pe de o parte, și PNL, USR și UDMR, de cealaltă parte, nu au ajuns la un compromis pentru formarea unui nou guvern. De ce contează: termenul-limită PNRR și riscul pierderii banilor Legea salarizării unice este un jalon din PNRR, cu o alocare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 mld. lei), iar termenul-limită menționat pentru îndeplinirea lui este 31 august. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, a avertizat într-o postare pe Facebook că aceasta ar fi „cel mai probabil ultima săptămână” în care se poate obține un acord politic pe reformă, înainte ca România să piardă banii. În paralel, surse din PSD citate de HotNews susțin că șansele sunt mici ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament până la finalul lunii. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat RFI, că nu există încă „o formă de acord” care să permită adoptarea în Parlament, deși ar putea fi adoptată „în perioada următoare”. Blocajul: lipsă de acord între partide și între miniștri interimari În ultimele săptămâni au existat discuții tehnice la Cotroceni între consilierul prezidențial Radu Burnete și reprezentanți ai partidelor (între care Raluca Turcan și Florin Manole). Participanți la aceste discuții au spus că nu există un acord, deși „la nivel de principiu” nu ar fi diferențe majore între partide. În plus, aceleași surse indică un blocaj și în interiorul Executivului: nu ar exista un acord nici între ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, privind reașezarea grilelor salariale. Presiune socială: sănătatea a ieșit în stradă Primul draft al legii , publicat în iulie de Ministerul Muncii, a generat nemulțumiri puternice, în special în sănătate. Federația Sanitas a organizat proteste și a intrat în grevă generală la finalul lunii iunie, pe fondul temerilor legate de efectele proiectului asupra veniturilor. Pâslaru susține că a îmbunătățit proiectul și repetă că „niciun salariu nu va scădea”. Pentru sănătate, el afirmă că a așezat „principial” atât detaliile legate de sporuri, cât și diferențierea coeficienților în funcție de tipul de unități și specializări. În educație, ministrul interimar spune că a îmbunătățit plata cu ora și indemnizația de dirigenție. Context: o reformă amânată repetat Reforma salarizării trebuia finalizată în iunie 2023, dar a fost amânată succesiv. HotNews notează că, de la aprobarea PNRR, Ministerul Muncii a avut patru miniștri înainte de preluarea interimatului de către Dragoș Pâslaru. La finalul lui 2023, reforma a fost mutată în cererea de plată 4 și amânată pentru 2025, iar în aprilie 2025 a fost anunțată o nouă amânare, cu intenția de a o împinge către ultima cerere de plată. În acest context, întâlnirea de la Cotroceni are ca obiectiv obținerea unei forme finale care să treacă rapid prin Parlament și să reducă riscul de noi proteste, dar și riscul de a rata jalonul PNRR în termenul indicat. [...]
