Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Nicușor Dan afirmă că vizita lui George...

Nicușor Dan afirmă că vizita lui George Simion în SUA a fost un eșec - liderul AUR nu a fost primit de oficiali americani

Oameni sărbătorind cu un tort în formă de hartă a SUA.

Președintele Nicușor Dan a spus că vizita lui George Simion în SUA „a fost un eșec”, afirmând că liderul AUR „n-a fost primit de nimeni”, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută joi seară, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia.

Șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile omului de afaceri Dragoș Sprînceană, stabilit în SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver (mecanismul care permite călătorii fără viză în SUA, în anumite condiții). Nicușor Dan a spus că nu are informații suplimentare față de cele apărute public, dar a indicat drept „relevant” faptul că același politician ar fi mulțumit, în urmă cu „8-9 luni”, Statelor Unite pentru scoaterea României din program și că, ulterior, ar fi mers în SUA cu o delegație numeroasă fără să fie primit oficial.

„Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat Nicușor Dan. În același context, articolul amintește că Dragoș Sprînceană a fost anul trecut unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru activități de lobby pe lângă administrația președintelui american Donald Trump, iar surse politice au declarat anterior pentru HotNews că Sprînceană ar fi fost un sponsor important în campania prezidențială a lui Trump pentru al doilea mandat.

În replică la afirmațiile lui Sprînceană, AUR a respins acuzațiile și a vorbit despre „opinii personale și interpretări”. Separat, Nicușor Dan a comentat și posibilitatea ca România să participe, din 19 februarie, la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, afirmând că, din cauza unor „nepotriviri” între carta noii organizații și angajamentele internaționale existente, România nu ar putea avea alt statut decât cel de observator, iar decizia finală depinde de clarificările pe care organizatorii urmează să le ofere.

Recomandate

Articole pe același subiect

Nicușor Dan discutând despre investiții și Piața Unică la Consiliul European.
Politică11 feb. 2026

Nicuşor Dan participă la reuniunea informală a Consiliului European - va pleda pentru consolidarea Pieţei Unice şi atragerea investiţiilor

Președintele Nicușor Dan participă la o reuniune informală a Consiliului European, unde va pleda pentru consolidarea Pieței Unice și atragerea de investiții. Evenimentul are loc la Castelul Alden Biesen din Belgia și este convocat de președintele António Costa, informează News.ro . Reuniunea își propune să dezbată modalități de generare a prosperității și bunăstării în contextul global actual, marcat de transformări semnificative. Consolidarea Pieței Unice și creșterea competitivității Uniunii Europene sunt soluțiile principale discutate. Agenda include teme precum întărirea industriei europene, reducerea birocrației și a barierelor naționale, simplificarea legislației și încurajarea investițiilor și inovațiilor. Președintele Nicușor Dan a pregătit o viziune coerentă a României asupra priorităților de acțiune la nivelul UE , după consultări cu miniștri și reprezentanți ai instituțiilor relevante. În cadrul discuțiilor, acesta va promova interesele României în materie de dezvoltare economică, subliniind importanța unei Piețe Unice complet integrate și funcționale. De asemenea, va susține simplificarea procedurilor administrative pentru a facilita investițiile și extinderea companiilor românești pe piețele europene. În domeniul energiei , președintele României consideră că o mai bună interconectare a rețelelor energetice europene poate reduce costurile pentru cetățeni și companii . Nicușor Dan va solicita, de asemenea, perioade de tranziție mai lungi pentru implementarea politicilor de mediu, pentru a asigura sustenabilitatea acestora fără a afecta economia. În ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, România va susține o alocare semnificativă pentru creșterea competitivității, dar și reducerea decalajelor economice dintre țările europene. [...]

Ilie Bolojan în timpul unei ședințe, cu o expresie serioasă pe față.
Politică12 feb. 2026

Sondaj ARA: 76% dintre români nu au încredere în Ilie Bolojan - AUR conduce în intenția de vot

76% dintre români declară că nu au încredere în premierul Ilie Bolojan , iar 78% se declară nemulțumiți de activitatea sa după opt luni de mandat, potrivit unui sondaj realizat de ARA Public Opinion la comanda Antena 3 CNN . La întrebarea privind încrederea în prim-ministru, trei sferturi dintre respondenți au indicat „puțină” sau „foarte puțină” încredere, în timp ce 20% spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere, iar 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Nemulțumirea este reflectată și în evaluarea activității Guvernului: 78% dintre cei chestionați afirmă că sunt „puțin” sau „foarte puțin” mulțumiți de activitatea premierului, iar doar 19% se declară satisfăcuți. În privința măsurilor economice adoptate de Executiv, 66% le consideră „rele” sau „foarte rele” pentru România, 23% le apreciază drept „bune” sau „foarte bune”, iar 11% nu au o opinie. De asemenea, 68% spun că au puțină sau foarte puțină încredere că aceste măsuri pot contribui la redresarea economiei, în timp ce 21% cred contrariul. Sondajul a testat și opțiunile de vot pentru alegeri parlamentare, dacă acestea ar avea loc duminica viitoare. Conform datelor prezentate, clasamentul ar arăta astfel: AUR – 37% PSD – 25% PNL – 17% USR – 11% UDMR – 5% Alte partide – 5% Datele indică o erodare puternică a încrederii în actualul premier și un avans consistent al AUR în intenția de vot, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile economice și direcția guvernării. [...]

Discuții intense în Senat despre moțiunile simple respinse de coaliție.
Politică09 feb. 2026

Coaliția a respins toate cele trei moțiuni simple în Senat - opoziția AUR și PACE nu a reușit să demită miniștri USR

Coaliția guvernamentală a reușit să respingă toate cele trei moțiuni simple depuse de AUR și PACE împotriva premierului și miniștrilor USR , conform Antena 3 CNN . Aceste moțiuni au fost discutate și votate în Senat, dar nu au obținut sprijinul necesar pentru a trece. Moțiunea împotriva ministrului Apărării Ultima moțiune, care îl viza pe ministrul Apărării, Radu Miruță , a fost respinsă cu 73 de voturi împotrivă și doar 44 în favoare. Aceasta a fost inițiată de grupurile AUR și PACE și a fost criticată de Radu Miruță, care a acuzat că moțiunea s-a bazat pe un „fake news”. „Moțiunea de astăzi este despre un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă. Moțiunea nu este despre apărarea României, nu este despre armata română și nu este despre adevăr”, a declarat Radu Miruță. Contextul moțiunilor Moțiunile au fost motivate de necesitatea protejării interesului național al României în domeniul apărării și securității, într-un context geopolitic volatil. Inițiatorii au criticat declarațiile publice ale ministrului, considerându-le speculative și insuficient fundamentate. Textul moțiunii a subliniat importanța unei politici de apărare bine fundamentate și a avertizat asupra riscurilor generate de ambiguitatea strategică. În opinia inițiatorilor, declarațiile ministrului ar putea compromite credibilitatea României pe plan internațional. Reacții și implicații Respingerea moțiunilor indică o susținere semnificativă a coaliției guvernamentale în Senat. De asemenea, aceasta reflectă dificultatea opoziției de a mobiliza un sprijin suficient pentru a contesta politicile actualului guvern. Moțiunile simple reprezintă un instrument democratic important, însă în acest caz, ele nu au reușit să producă schimbări în componența sau politicile guvernului. Dezbaterea din Senat a evidențiat tensiunile politice actuale și diferențele de viziune asupra politicii de apărare a României. Concluzii Respingerea moțiunilor simple împotriva premierului și miniștrilor USR subliniază stabilitatea actualei coaliții guvernamentale. Totodată, dezbaterea a adus în prim-plan provocările cu care se confruntă România în contextul geopolitic actual și necesitatea unei politici de apărare bine articulate și coerente. Opoziția va trebui să își reevalueze strategiile pentru a avea un impact mai mare asupra politicilor guvernamentale în viitor. [...]

Constantin Toma discută despre posibile alianțe politice în România.
Politică08 feb. 2026

Constantin Toma nu exclude o alianță PSD-AUR - avertizează asupra jocurilor politice ale lui Grindeanu care ar putea conduce aici

Primarul Buzăului spune că PSD s-ar putea îndrepta spre o alianță cu AUR , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile lui Constantin Toma făcute în emisiunea „În fața ta”. Toma afirmă că direcția imprimată partidului de Sorin Grindeanu „pare să indice” o viitoare apropiere de AUR și susține că, dacă linia actuală continuă, PSD ar putea ajunge să nu mai aibă alternative politice viabile. „Păi dacă mergem pe linia asta, n-o să avem de ales. Sper să nu se întâmple acest lucru. Dar după părerea mea, la ce joacă domnul Grindeanu și echipa de la București, ne îndreptăm spre alianța cu AUR. Nu mai e altă soluție”, a notat Constantin Toma. Declarația are relevanță politică și pentru mediul economic prin potențialul de a schimba ecuația guvernării și a majorităților parlamentare, într-un context în care alianțele influențează direct stabilitatea decizională, bugetul și predictibilitatea politicilor publice. Toma nu vorbește despre o decizie formală deja luată, ci despre o posibilă evoluție, pe care o leagă de strategia conducerii de la București. În același interviu, Constantin Toma a invocat și episodul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, susținând că la Buzău ar fi fost direcționate aproximativ 3.000 de voturi către George Simion, pentru a-l ajuta să ajungă în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că acest lucru s-ar fi făcut „fără știrea” lui și descrie o logică internă de partid potrivit căreia o confruntare Ciolacu–Simion ar fi fost considerată avantajoasă, dar „uite că n-a fost așa”, în evaluarea sa. [...]

Zelenski discută despre condițiile pentru alegeri în Ucraina în contextul războiului.
Politică12 feb. 2026

Zelenski condiționează organizarea alegerilor în Ucraina de încetarea focului și garanții de securitate - decizia vine în contextul războiului cu Rusia

Ucraina va organiza alegeri doar după încetarea focului și garanții de securitate , a declarat președintele Volodimir Zelenski , potrivit HotNews.ro . Mesajul vine pe fondul speculațiilor că autoritățile de la Kiev ar pregăti un calendar electoral sub presiunea diplomatică a Statelor Unite. Zelenski a indicat două condiții pentru reluarea procesului electoral: o încetare a focului în războiul cu Rusia și punerea în aplicare a „tuturor garanțiilor de securitate necesare”. În prezent, organizarea alegerilor este suspendată din cauza legii marțiale, instituită după invazia rusă. În declarațiile transmise jurnaliștilor, liderul ucrainean a respins ideea că ar urma să convoace alegeri ca răspuns la presiuni externe. El a susținut că pașii sunt „foarte simplu de făcut”, formulând explicit succesiunea: întâi încetarea focului, apoi alegeri, condiționate de un cadru de securitate care să permită desfășurarea campaniei și a votului. Zelenski a mai spus că, dacă și Rusia ar accepta, ostilitățile ar putea fi încheiate „până în vară”. Declarația nu echivalează cu un calendar electoral, dar fixează o legătură directă între evoluția militară și posibilitatea organizării scrutinului. În paralel, surse diplomatice au declarat pentru Financial Times că Zelenski ar urma să anunțe pe 24 februarie, la împlinirea a patru ani de la izbucnirea războiului, un plan pentru alegeri prezidențiale și un referendum național. Publicația a legat această posibilă decizie de „presiuni diplomatice intense” și de negocieri cu administrația de la Washington, context pe care Zelenski îl contestă prin poziționarea sa publică. Miza este amplificată de faptul că mandatul lui Zelenski, ales în 2019 pentru cinci ani, ar fi trebuit să se încheie în 2024, iar Rusia i-a contestat în repetate rânduri legitimitatea. AFP a remarcat și obstacolele practice pentru un scrutin în condiții de război: riscurile de securitate în timpul campaniei și al votului, situația refugiaților din afara țării, precum și a milioanelor de persoane strămutate intern, a celor aflate sub ocupație rusă sau mobilizate pe front. [...]

Netanyahu și Rubio semnează un document important la Washington.
Politică11 feb. 2026

Netanyahu semnează la Washington intrarea în Board of Peace - întâlnire tensionată cu Trump pe tema Iranului

Benjamin Netanyahu a semnat aderarea Israelului la „Board of Peace” pentru Gaza , organism multinațional inițiat de SUA pentru administrarea și reconstrucția teritoriului după război. Documentul a fost semnat miercuri , la Washington, în prezența secretarului de stat Marco Rubio, înaintea unei întâlniri de aproape trei ore la Casa Albă cu președintele Donald Trump. Decizia marchează o schimbare de poziție a premierului israelian, care în ianuarie respinsese structura noii entități, criticând rolurile acordate Turciei și Qatarului în viitoarea guvernanță a Fâșiei Gaza. „Board of Peace” a fost lansat la Forumul Economic Mondial de la Davos din 2026 și are ca obiective aplicarea armistițiului, reconstrucția și stabilirea unui mecanism administrativ post-conflict. Conform statutului, Donald Trump deține funcția de președinte al consiliului, cu ultimul cuvânt în decizii. Statele participante primesc mandate de trei ani, iar o contribuție de un miliard de dolari în primul an asigură un loc permanent. Prima reuniune este programată pentru 19 februarie la Washington, unde administrația americană speră să atragă miliarde de dolari pentru proiectele de reconstrucție; Emiratele Arabe Unite au anunțat deja finanțarea unui amplu proiect de locuințe în Rafah. Întâlnirea Trump–Netanyahu a fost dominată de dosarul iranian. Potrivit Jewish Telegraphic Agency , liderul american a insistat ca negocierile cu Teheranul să continue, în timp ce premierul israelian a cerut extinderea discuțiilor la programul de rachete balistice și la sprijinul acordat de Iran grupărilor Hamas și Hezbollah. Situația din Gaza rămâne însă incertă. Hamas controlează în continuare partea estică a teritoriului, în timp ce armata israeliană menține poziții în vest, iar incidentele armate persistă în pofida armistițiului din octombrie 2025. Washingtonul caută o formulă pentru dezarmarea Hamas, însă lideri ai grupării, între care Khaled Mashaal, au respins public renunțarea la arme. În acest context, semnătura lui Netanyahu deschide drumul implicării oficiale a Israelului în reconstrucția Gaza, dar nu clarifică cine și cum va guverna efectiv teritoriul pe termen lung. [...]