Știri
Știri din categoria Politică

Președintele Nicușor Dan a spus că vizita lui George Simion în SUA „a fost un eșec”, afirmând că liderul AUR „n-a fost primit de nimeni”, potrivit HotNews.ro. Declarația a fost făcută joi seară, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia.
Șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile omului de afaceri Dragoș Sprînceană, stabilit în SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver (mecanismul care permite călătorii fără viză în SUA, în anumite condiții). Nicușor Dan a spus că nu are informații suplimentare față de cele apărute public, dar a indicat drept „relevant” faptul că același politician ar fi mulțumit, în urmă cu „8-9 luni”, Statelor Unite pentru scoaterea României din program și că, ulterior, ar fi mers în SUA cu o delegație numeroasă fără să fie primit oficial.
„Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat Nicușor Dan. În același context, articolul amintește că Dragoș Sprînceană a fost anul trecut unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru activități de lobby pe lângă administrația președintelui american Donald Trump, iar surse politice au declarat anterior pentru HotNews că Sprînceană ar fi fost un sponsor important în campania prezidențială a lui Trump pentru al doilea mandat.
În replică la afirmațiile lui Sprînceană, AUR a respins acuzațiile și a vorbit despre „opinii personale și interpretări”. Separat, Nicușor Dan a comentat și posibilitatea ca România să participe, din 19 februarie, la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, afirmând că, din cauza unor „nepotriviri” între carta noii organizații și angajamentele internaționale existente, România nu ar putea avea alt statut decât cel de observator, iar decizia finală depinde de clarificările pe care organizatorii urmează să le ofere.
Recomandate

Disputa Nicușor Dan–AUR mută presiunea pe autorizarea protestelor după ce președintele a respins acuzația lui George Simion că ar fi intervenit pentru ca manifestația AUR să nu fie autorizată, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: cine își asumă organizarea și cum se desfășoară un protest anunțat după ce autoritățile locale au respins solicitarea de autorizare. Nicușor Dan a declarat că nu a intervenit în decizia privind protestul și a refuzat să intre într-o polemică punctuală, formulând în schimb o critică generală la adresa liderului AUR. „Evident că nu am intervenit. (...) Nu vreau să comentez decât cu o întrebare generală. Adică, câte tâmpenii la rând poate să spună un lider politic ca să nu-l mai luăm în seamă? (...) la un moment dat, eu cred că lumea pur şi simplu n-ar trebui să mai ia în seamă ce spune cineva care s-a dovedit că de o sută de ori a spus tâmpenii.” Ce a declanșat conflictul George Simion l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar fi „ordonat” oprirea protestului AUR, după ce primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nu a autorizat organizarea mitingului. În reacție, Simion a anunțat că își asumă el responsabilitatea pentru manifestație și i-a chemat pe susținători „în stradă”, conform relatării. De ce contează: autorizare respinsă și risc de incidente Primăria Capitalei a respins solicitarea de autorizare a mitingului AUR programat pentru 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, în București. Motivația invocată în material este că Jandarmeria și Poliția Capitalei au avertizat că manifestația ar putea genera incidente violente și probleme de ordine publică. În acest context, disputa politică se suprapune peste o problemă practică: desfășurarea unui protest anunțat public, în condițiile în care autorizarea a fost refuzată și există avertizări privind riscuri de securitate. Ce urmează Protestul este anunțat pentru 14 noiembrie, iar Simion spune că își asumă responsabilitatea personală „dacă vreo instituție a statului român o va cere”. Potrivit Antena 3, la protest și-ar fi anunțat participarea și reprezentanți ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), informație atribuită unor „surse” ale postului. [...]

AUR estimează 15.000 de participanți la protestul pentru Călin Georgescu , într-un mesaj politic care mută presiunea în zona drepturilor constituționale și a încrederii în instituții, potrivit Adevărul . Manifestația a avut loc sâmbătă, 14 noiembrie, în Capitală, în zona Palatului Parlamentului, iar la acțiune a fost prezent și liderul partidului, George Simion. În comunicatul transmis după protest, AUR susține că mișcarea a fost „un semnal” pentru apărarea democrației, a statului de drept și a libertății de exprimare. Formațiunea afirmă că participanții au venit din București și din mai multe județe, au purtat drapele tricolore și au cerut respectarea principiilor statului de drept, iar nemulțumirile au vizat ceea ce manifestanții consideră „nedreptăți” și încălcări ale drepturilor fundamentale. „Protestatarii au transmis că libertatea de exprimare, dreptul la întrunire şi dreptul cetăţenilor de a-şi manifesta public nemulţumirile nu pot fi îngrădite”, se arată în comunicatul AUR. Diferențe de estimare și traseul manifestației Relatarea publicației despre desfășurarea protestului indică un alt reper de participare: aproximativ 10.000 de persoane se aflau în Parcul Izvor până la ora 14:30, conform Adevărul . După mitingul din zona Parlamentului, o parte dintre manifestanți s-au deplasat către Arestul Central, unde au cerut eliberarea lui Călin Georgescu, iar jandarmii au format un cordon în jurul clădirii. Înaintea manifestației, George Simion declarase că se așteaptă la 30.000–40.000 de participanți și îi invitase la protest pe oaspeții străini ai conferinței AUR de la Parlament, potrivit Adevărul . Miza de reglementare: avizarea protestului și argumentele autorităților Manifestația a fost precedată de o dispută privind refuzul avizării de către Primăria Capitalei, pe fondul unor riscuri invocate de Jandarmerie și Poliție pentru ordinea publică, inclusiv suprapunerea cu meciul România–Polonia. Tribunalul București a respins vineri cererea prin care trei persoane solicitau anularea avizului negativ, conform Adevărul . Contextul judiciar: de ce a fost în centrul protestului Călin Georgescu Protestul a avut loc în contextul în care Călin Georgescu se află în arest preventiv. Fostul candidat la președinție a fost trimis în judecată de DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată; procurorii susțin că prejudiciul depășește 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Acuzațiile urmează să fie analizate de instanță, iar Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, potrivit Adevărul . [...]

Dan Dungaciu susține că alegerile din 2027 pot schimba raportul de forțe în UE , cu efect direct asupra modului în care va funcționa Consiliul European și asupra tensiunilor dintre instituțiile de la Bruxelles și guvernele naționale, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele AUR a declarat, sâmbătă, la conferința „Europa la răscruce. Cine decide: Bruxelles-ul sau națiunile?”, organizată în marja Forum Europa la Parlamentul României, că anii 2027 și 2028 ar urma să „schimbe radical” peisajul politic din Uniunea Europeană, pe fondul ciclurilor electorale din mai multe state membre. „Cine decide, în cele din urmă? Cine este suveranul în Europa? Bruxellesul sau statele naționale? (…) Anul 2027 ar putea fi un an în care Europa, Uniunea Europeană, se va schimba radical.” Miza: Consiliul European și direcția politică a UE Dungaciu a argumentat că rezultatele alegerilor din state precum Franța, Polonia sau Italia pot modifica substanțial componența și orientarea Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern ai statelor membre și stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii. „În 2027, cu un președinte naționalist, suveranist în Franța și un prim-ministru suveranist în Polonia, Consiliul European va fi complet diferit în ceea ce privește acțiunea politică sau geopolitică.” În această logică, el a legat miza de reprezentarea României în Consiliul European, afirmând că „totul ține de cine reprezintă state precum România” în acest for. Posibile tensiuni instituționale: „suveraniștii” vs. Bruxelles Oficialul AUR a mai spus că o eventuală schimbare politică rezultată din alegeri ar putea amplifica tensiunile dintre guverne și instituțiile UE. „Suveraniștii vor încerca să ajungă la putere la Bruxelles. Ceilalți vor încerca să-i țină la distanță.” Contextul geopolitic invocat: războiul din Ucraina și „federalizarea” UE În intervenția sa, Dungaciu a adus în discuție și războiul din Ucraina, despre care a afirmat că este perceput diferit la Bruxelles față de Moscova și că, în viziunea sa, instituțiile europene ar folosi conflictul ca oportunitate pentru schimbări de arhitectură politică în UE. „Războiul din Ucraina constituie un prilej excelent pentru a federaliza Europa, pentru a institui (…) o guvernare centralizată la Bruxelles.” Forum Europa „Viziune, Identitate, Educație”, organizat de AUR la Palatul Parlamentului, se desfășoară de vineri până duminică și, potrivit informațiilor din articol, reunește peste 200 de invitați străini – lideri politici, parlamentari, europarlamentari, diplomați, oameni de afaceri și reprezentanți ai societății civile. [...]

Un protest AUR programat sâmbătă, de la ora 14:00, în zona Palatului Parlamentului, riscă să se desfășoare fără autorizație , după ce Primăria Capitalei nu a avizat manifestația, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: Ministerul de Interne anunță suplimentarea forțelor de ordine, pe fondul avertismentelor PNL privind posibile incidente. Manifestația este asumată public de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) prin George Simion și este organizată „pentru susținerea lui Călin Georgescu”, notează publicația. Protestul a stârnit controverse înainte de începere tocmai din cauza lipsei autorizației de la Primăria Municipiului București (PMB). Autorizația, punctul de fricțiune Una dintre persoanele care a încercat să își asume organizarea, printr-o cerere de autorizare, este Nicolae Voiculeț, ajuns în conducerea Institutului Cultural Român la propunerea AUR. Cererea depusă de acesta nu a fost avizată de PMB. Din document reieșeau câteva repere logistice: prezență estimată: 5.000 de persoane; zone vizate: Parcul Izvor și zona Senatului României; interval: orele 14:00–20:00. În paralel, Digi24 arată că Primăria Capitalei nu doar că nu a avizat protestul, dar a și câștigat un proces în primă instanță în acest sens, fapt criticat de liderul AUR. Simion: „zeci de mii” în stradă George Simion a susținut, la începutul săptămânii, că își asumă personal organizarea mitingului, invocând un număr mare de participanți. Declarația este redată de Digi24: „Dacă domnul Ciucu, dacă instituțiile statului român nu își iau în serios treburile pentru care au fost însărcinate, eu personal voi merge și-mi asum în fața oricărei instituții organizarea mitingului de sâmbătă, pentru că niște zeci de mii, poate mai mult, de oameni vor ieși în stradă și pentru că acești oameni și-au pus încrederea în mine.” MAI suplimentează forțele de ordine, pe fondul avertismentelor PNL Ministerul de Interne a anunțat că va suplimenta forțele de ordine din București în contextul protestului, după un apel al Partidului Național Liberal. Ministrul de Interne, Marian Neacșu, a invocat nevoia de prevenție, în context european: „Trăim într-un context în care vedem ce se întâmplă și în alte țări europene și avem datoria să fim atenți, să învățăm din experiențele celorlalți și, mai ales, să prevenim situațiile care ar putea pune în pericol siguranța oamenilor.” Liberalii au avertizat asupra riscului unor violențe și acte de vandalism, în condițiile în care protestul ar fi neautorizat, și au cerut autorităților măsuri pentru prevenirea incidentelor. Participare internațională anunțată Pe lângă membrii AUR, la protest ar urma să participe și Adam Bielan și Antonio Giordano, membri ai Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) , aflați la București pentru un eveniment organizat de AUR. Ce urmează: potrivit informațiilor din articol, manifestația este programată să înceapă la ora 14:00. Digi24 notează însă că, până la momentul publicării, protestul nu primise autorizație de la Primăria Capitalei, element care rămâne central pentru modul în care autoritățile vor gestiona desfășurarea în teren. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]

Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]