Știri
Știri din categoria Politică
PNL ridică miza negocierilor post-moțiune, după ce PSD și AUR au format o majoritate pentru demiterea Guvernului Bolojan, iar Ciprian Ciucu cere explicit inițiatorilor să vină cu o alternativă de guvernare și exclude o nouă coaliție PNL–PSD, potrivit Adevărul.
Prim-vicepreședintele PNL și primarul Capitalei a reacționat luni, 27 aprilie, la decizia majorității parlamentare formate din PSD și AUR de a demite Executivul, numind demersul „culmea iresponsabilității”. În logica sa, o majoritate care dărâmă un guvern are „responsabilitatea” politică de a construi imediat o altă formulă.
„Mie mi se pare culmea iresponsabilității. Cine face o majoritate pentru a dărâma un guvern are responsabilitatea să formeze un alt guvern în locul lui”, a declarat Ciprian Ciucu.
Mesajul are două consecințe directe în plan politic și de guvernare:
„PNL nu va mai face altă coaliție cu PSD”, a spus Ciprian Ciucu.
Reacția liderului liberal vine după ce reprezentanții PSD și AUR au susținut că, până acum, nu au fost purtate discuții privind formarea unei noi majorități guvernamentale, în eventualitatea căderii Executivului. În paralel, cele două partide au decis să se alieze pentru o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan, mai notează publicația.
Recomandate
PSD și AUR nu au, deocamdată, voturile necesare pentru a demite guvernul Bolojan , iar aritmetica parlamentară îi obligă să caute încă 14 voturi din alte grupuri pentru ca moțiunea de cenzură să treacă, potrivit G4Media . Miza imediată este stabilitatea guvernării și capacitatea executivului de a trece prin Parlament, într-un context în care majoritățile se fac la limită. Parlamentul rezultat după alegerile din decembrie 2024 are 465 de membri (330 deputați și 133 senatori), iar pragul relevant atât pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură, cât și pentru validări-cheie în Parlament este de 233 de voturi. Praguri constituționale și ce înseamnă ele în practică Conform pașilor descriși în analiză, pentru inițierea unei moțiuni de cenzură este nevoie de susținerea a cel puțin 116 parlamentari, iar pentru ca moțiunea să fie adoptată sunt necesare 233 de voturi. Tot în această logică a pragurilor, dacă miniștrii PSD ar ieși din Guvern, executivul ar trebui să ceară vot în Parlament pentru noii miniștri în termen de 45 de zile. Dacă nu obține validarea, începe o nouă perioadă de 45 de zile de interimat ministerial. Publicația notează că, în această perioadă, guvernul are puteri depline, chiar dacă funcționează cu miniștri interimari. Aritmetica moțiunii PSD–AUR: de unde ar putea veni voturile lipsă Liderii PSD și AUR au anunțat că vor depune împreună moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan, însă calculele prezentate arată că, împreună, cele două partide nu ajung la 233 de voturi și mai au nevoie de 14 voturi din alte facțiuni. În text sunt prezentate două scenarii: Dacă PSD depune moțiunea : PSD (129 parlamentari) ar avea nevoie de AUR (90) și încă 14 voturi. Potențiale surse: grupul PACE (12), POT (16) sau neafiliații (19). În cazul POT, poziția privind moțiunea este descrisă ca neclară, deci voturile rămân incerte. Dacă AUR depune moțiunea : AUR (90) are nevoie „obligatoriu” de voturile PSD (129). Chiar și adunând restul voturilor din opoziție menționate (SOS, POT, PACE, neafiliați – 62 în total), fără PSD nu ar fi suficient. Analiza menționează și o mișcare punctuală: deputatul PSD de Buzău Emanoil Neagu a anunțat că pleacă din grupul parlamentar PSD și se alătură liberalilor, un detaliu care poate conta într-o ecuație strânsă. Guvern minoritar: sprijin insuficient și negocieri posibile Ilie Bolojan a spus că va avea consultări cu grupurile parlamentare care susțin actualul guvern – USR, UDMR și minorități – pentru susținerea unui guvern minoritar și că nu va mai colabora cu PSD. Conform calculelor din articol, această formulă ar însemna 182 de voturi , insuficiente pentru trecerea prin Parlament (menționat în text ca 232). Pe de altă parte, dacă PSD, AUR și PACE ar vota împotriva guvernului, s-ar strânge 231 de voturi , tot insuficient, fiind necesare încă 2 voturi pentru a atinge pragul. În același context, Bolojan a indicat că ar discuta cu toate grupurile parlamentare pe tema „moratoriului pentru accesarea fondurilor europene”, argumentând că miza este să nu se piardă bani și că subiectul „nu are culoare politică”. George Simion a sugerat, la rândul său, că ar fi dispus la negocieri cu orice partid, condiționând discuțiile de trei cerințe: reducerea numărului de parlamentari la 300, eliminarea subvențiilor pentru partide și revenirea la alegeri în două tururi pentru primari și președinții de consilii județene. Ce urmează În forma descrisă de G4Media, moțiunea PSD–AUR depinde de un număr mic de voturi, dar greu de securizat, ceea ce face ca rezultatul să rămână incert. În paralel, guvernul Bolojan, dacă merge pe varianta unui executiv minoritar, pornește cu un sprijin parlamentar sub pragul necesar, ceea ce mută presiunea pe negocieri punctuale și pe disciplina de vot în plen. [...]
PSD și AUR au început redactarea unei moțiuni de cenzură , ceea ce deschide un nou episod de instabilitate politică cu potențial de a bloca agenda Guvernului Bolojan și de a complica formarea unei majorități funcționale în Parlament, potrivit Digi24 . Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) au anunțat luni, 27 aprilie, la Parlament, că au început „demersurile tehnice” pentru redactarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Cei doi au spus că inițiativa este una comună și că ținta este ca moțiunea să fie dezbătută în luna mai. De ce contează: moțiunea poate schimba rapid echilibrul de putere Dincolo de gestul politic, demersul pune presiune directă pe stabilitatea executivului și pe capacitatea acestuia de a-și trece proiectele prin Parlament. În același timp, colaborarea punctuală PSD–AUR creează un test pentru restul partidelor, în special pentru PNL și USR, în condițiile în care PSD afirmă că își dorește în continuare o coaliție cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale, dar „fără Ilie Bolojan”, potrivit declarațiilor lui Marian Neacșu. Ce spun PSD și AUR despre colaborare și pașii următori Neacșu a precizat că el și Petrișor Peiu se ocupă de „partea tehnică” a documentului. Peiu a susținut că scopul este un text comun, pentru a evita situația în care două moțiuni separate ar eșua. „Nu este niciun pact cu PSD (...) Este o discuție comună, s-a convenit să facem un text comun pe moțiune, pentru a nu risca să facem două moțiuni și să cadă amândouă”, a declarat Petrișor Peiu. Întrebat despre ipoteza unui guvern PSD–AUR, Marian Neacșu a răspuns: „Orice drum începe cu primul pas.” Peiu a insistat însă că discuția s-a limitat la moțiunea de cenzură și că liderii PSD și AUR nu au discutat încă despre formarea unei majorități parlamentare. Reacții politice: PNL invocă angajamentele PSD privind AUR Prima reacție din PNL a venit de la Gheorghe Falcă, care a declarat la Digi24 că Sorin Grindeanu ar fi „garantat la Bruxelles” că PSD nu va colabora cu AUR, conform aceleiași surse. Separat, George Simion a spus că AUR ar susține „orice guvernare care poate genera alegeri corecte”, întrebat dacă ia în calcul o colaborare cu PSD într-o viitoare guvernare. Miza declarată de AUR: anticipate; miza PSD: schimbarea premierului Potrivit lui Petrișor Peiu, obiectivul politic al AUR rămâne declanșarea alegerilor anticipate. Dacă acest lucru nu se întâmplă, AUR spune că își asumă un „parcurs” până la alegerile la termen, bazat pe opoziție. În paralel, PSD își menține public opțiunea pentru o formulă de coaliție cu PNL, USR, UDMR și minoritățile, dar cu condiția schimbării premierului Ilie Bolojan, conform declarațiilor lui Marian Neacșu. În acest moment, informațiile disponibile indică doar începutul redactării și intenția de dezbatere în luna mai; nu sunt prezentate detalii despre calendarul exact al depunerii sau despre susținerea numerică necesară pentru adoptare. [...]
Consultările de la Cotroceni sunt prezentate de ministrul Radu Miruță drept o încercare de a evita blocaje politice care ar putea pune în pericol banii europeni , pe fondul tensiunilor din Parlament legate de o posibilă moțiune de cenzură , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a convocat partidele la Palatul Cotroceni pentru consultări „în vederea stabilirii unor puncte comune de vedere” astfel încât România „să nu piardă banii veniți de la Uniunea Europeană”. Miruță, prezent la Digi24, a spus că întâlnirea este „mai mult decât binevenită” și a invocat nevoia unui „armistițiu politic” pe zona deciziilor care țin de fondurile europene, chiar dacă competiția politică rămâne deschisă. „Cât timp ne luptăm în camera asta a scenei politice, în camera cealaltă trebuie să existe un armistițiu politic, pentru ca bucata de bani pe care România ar putea să o piardă să nu fim în situația de a o pierde.” Linia roșie invocată: vot comun PSD–AUR la moțiune Întrebat dacă se poate merge mai departe și fără Ilie Bolojan, Miruță a indicat o condiție care, în viziunea sa, ar rupe orice înțelegere politică: un vot al PSD la o moțiune de cenzură împreună cu AUR. „Dacă PSD va vota o moțiune de cenzură împreună cu AUR, indiferent dacă se vor înțelege sau nu cu PNL, cu sau fără Ilie Bolojan, noi nu vom mai sta, pentru că nu e o abordare serioasă.” Ministrul a susținut că un astfel de scenariu ar readuce România la „epoca Ciucă-Ciolacu”, pe care o descrie ca pe o formulă de putere în care partidele își împart controlul asupra numirilor și deciziilor guvernamentale, cu efecte negative asupra votului și a funcționării democratice. De ce contează pentru economie Miza imediată, așa cum este formulată în intervenția lui Miruță, este evitarea unei escaladări politice care să afecteze capacitatea statului de a păstra „banii veniți de la Uniunea Europeană”. În acest context, consultările de la Cotroceni sunt prezentate ca un mecanism de coordonare politică pentru a limita riscul ca disputele interne să blocheze decizii legate de finanțările europene. Nu reiese din material ce măsuri concrete ar urma să fie agreate la consultări sau ce programe ar fi vizate; informația disponibilă se limitează la obiectivul general enunțat – prevenirea pierderii fondurilor UE – și la poziționarea politică a ministrului față de o eventuală moțiune de cenzură. [...]
Guvernul Bolojan funcționează cu puteri depline, deși PSD și-a retras miniștrii , iar diferența are consecințe directe asupra capacității Executivului de a lua decizii și de a emite acte normative în plină criză politică, potrivit Antena 3 . Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru , susține că PSD nu a retras sprijinul politic guvernului, ci „a retras niște miniștri”, iar portofoliile rămase fără titulari sunt gestionate interimar. Declarațiile au fost făcute duminică seară, la B1 TV, în contextul disputelor publice privind statutul Executivului. Pîslaru a insistat că Guvernul „nu este un guvern interimar”, ci unul „cu puteri depline”, în timp ce doar miniștrii care acoperă portofoliile rămase vacante au statut de interimari. Miza: ce înseamnă „puteri depline” în criza politică Din perspectiva ministrului, clarificarea termenilor este esențială pentru a evita interpretarea că Executivul ar avea o capacitate restrânsă de decizie. Pîslaru afirmă că, „la modul formal”, PSD nu a părăsit coaliția, deși și-a retras miniștrii, iar această poziționare ar limita, în opinia sa, posibilitatea partidului de a ataca la Curtea Constituțională pe motiv că ar fi ieșit din coaliție. „Guvernul nu este un guvern interimar, guvernul este un guvern cu puteri depline, miniștrii sunt miniștri care sunt interimari pe portofoliile unde s-au retras de către un anumit partid.” Acuzația lui Pîslaru: PSD caută „un pretext” pentru căderea guvernului Pîslaru susține că PSD ar încerca să provoace schimbarea guvernului „prin intermediari”, fără a-și asuma direct demersul, și califică retragerea miniștrilor drept un act care ar fi declanșat criza. „PSD în acest moment caută un pretext să dea jos guvernul fără să dea ei jos guvernul, în condițiile în care actul de iresponsabilitate de a pune țara în criză este un act pe care le-au declanșat dumnealor, prin votul acela intern și acum prin retragerea miniștrilor.” Ministrul mai spune că „nu era momentul” pentru „circul ăsta”, criticându-și foștii parteneri de coaliție. Contextul imediat și ce urmează Antena 3 notează că România a intrat într-o criză politică majoră începând de luni, 20 aprilie, când PSD a decis să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan și i-a dat un ultimatum să demisioneze. Miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, la Palatul Victoria , iar partidul a transmis că demisiile reprezintă actul politic prin care a fost formalizată decizia de retragere a sprijinului pentru premier. În paralel, Nicușor Dan încearcă să medieze criza prin consultări la Cotroceni, însă, potrivit aceleiași surse, la aceste discuții nu au fost invitate partidele din opoziție. O nouă rundă de negocieri este anunțată pentru săptămâna viitoare. [...]
Președintele Nicușor Dan reia consultările cu partidele pro-europene pe SAFE și PNRR , într-o încercare de a ține pe agendă proiectele cu impact direct asupra finanțărilor și angajamentelor României, în contextul tensiunilor politice apărute după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Întâlnirea este programată luni, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni . La discuții sunt așteptați liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, descriși de Administrația Prezidențială drept formațiuni parlamentare pro-europene. Tema anunțată a întrevederii vizează „implementarea programelor majore pentru România”, menționate explicit ca SAFE și PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență , instrumentul prin care România accesează fonduri europene condiționate de reforme și investiții). Contextul politic al consultărilor Nicușor Dan a avut consultări și miercuri cu partidele, după ce PSD și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. În urma acelor discuții, președintele a făcut un apel la „dezescaladare” și a spus că formațiunile participante și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pe proiectele esențiale din perioada imediat următoare. În declarația redată de aceeași sursă, Nicușor Dan a afirmat că partidele și minoritățile naționale au exclus o guvernare cu „forțe anti-occidentale”, indicând explicit AUR, și a invocat, între priorități, OECD, SAFE și PNRR. „Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta.” [...]
Publicarea în Monitorul Oficial a decretelor de interimat fixează, pe termen scurt, continuitatea deciziei guvernamentale în ministerele rămase vacante după retragerea PSD din Executiv , potrivit Agerpres . În același timp, au fost publicate și decretele privind demisiile miniștrilor PSD. Președintele Nicușor Dan a informat că a semnat, sâmbătă dimineață, demisiile miniștrilor PSD și propunerile de miniștri interimari transmise de Guvern. Miniștrii social-democrați și-au depus demisiile joia trecută, la Palatul Victoria. Din Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan s-au retras: vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Agriculturii Florin Barbu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Muncii Florin Manole, ministrul Justiției Radu Marinescu, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete și ministrul Transporturilor Ciprian Șerban. Cine preia interimar portofoliile rămase vacante Conform decretelor publicate, miniștrii interimari care preiau portofoliile de la PSD sunt: Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene – la Ministerul Muncii; Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării – la Ministerul Sănătății; Tanczos Barna (UDMR), vicepremier – la Ministerul Agriculturii; Cătălin Predoiu (PNL), ministrul de Interne – la Ministerul Justiției; Ilie Bolojan, premier – la Ministerul Energiei; Radu Miruță (USR), ministrul Apărării și vicepremier – la Ministerul Transporturilor; Oana Gheorghiu, vicepremier – pe postul de vicepremier deținut anterior de Marian Neacșu. Publicarea în Monitorul Oficial înseamnă că aceste numiri intră în vigoare în baza decretelor, asigurând funcționarea ministerelor până la o soluție politică pentru ocuparea portofoliilor cu miniștri plini. [...]
