Știri
Știri din categoria Politică
Prăbușirea guvernului Bolojan riscă să blocheze reformele fiscale și să întârzie accesul la fonduri UE, într-un moment în care România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit Economedia, care citează o analiză Bloomberg.
Guvernul minoritar a căzut după pierderea unui vot de neîncredere, ceea ce împinge țara într-o nouă perioadă de instabilitate politică. Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut marți în Parlament cu 281 de voturi (erau necesare 233), cu doar 4 voturi „împotrivă”, conform relatării Economedia. Cabinetul condus de Ilie Bolojan rămâne în funcție cu titlu interimar, cu puteri limitate, până la formarea unui nou guvern.
Miza imediată este capacitatea României de a avansa reforme fiscale și bugetare menite să reducă deficitul, descris de Bloomberg drept cel mai mare din UE. Analiza amintește că deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 7,7% din PIB, iar întârzierea reformelor ar complica și menținerea ratingului de credit, într-un context de costuri de finanțare în creștere și volatilitate a monedei.
Totodată, viitorul executiv va avea, probabil, dificultăți în a strânge sprijin politic pentru reformele necesare deblocării fondurilor europene de redresare: aproape 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei), care expiră după luna august, potrivit Bloomberg.
Bloomberg notează că leul s-a depreciat marți cu până la 0,8% față de euro și se tranzacționa la 5,234 lei/euro la ora 14:25 (ora București), după ce săptămâna trecută a trecut de pragul de 5,1 lei/euro, considerat anterior unul cheie. Publicația interpretează mișcarea ca un semn că banca centrală permite monedei să se tranzacționeze mai slab în cadrul regimului de flotare controlată.
Pe piața titlurilor de stat, randamentul obligațiunilor pe 10 ani a urcat cu aproape 60 de puncte de bază de la începutul anului până luni, la 7,36%, nivel pe care Bloomberg îl indică drept cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Președintele Nicușor Dan trebuie să înceapă consultări cu partidele pentru conturarea unei noi majorități într-un parlament divizat. Bloomberg arată că opțiunile sunt înguste: social-democrații spun că nu vor guverna cu AUR, deși au votat împreună moțiunea, și ar prefera o coaliție pro-europeană fără Ilie Bolojan, însă liberalii lui Bolojan și un alt partid minoritar din coaliție au exclus refacerea unei alianțe pro-europene cu PSD.
Deși alegerile anticipate sunt considerate în continuare improbabile, Bloomberg avertizează că un blocaj prelungit ar putea crește această perspectivă, într-un context în care AUR conduce în sondaje.
Recomandate
Guvernul deschide negocieri pe salariul minim, cu o cerere sindicală de +675 lei , iar miza imediată este presiunea bugetară și asupra costurilor din economie, în condițiile în care Executivul discută în paralel și despre indexarea pensiilor. Potrivit Digi24 , premierul Luca Niculescu s-a întâlnit luni, la sediul Guvernului, cu reprezentanții sindicatelor, care cer majorarea salariului minim cu 675 de lei. În același timp, premierul era așteptat în Parlament la „Ora Guvernului”, solicitare inițiată de AUR și adoptată cu susținerea PSD, deoarece voturile AUR nu ar fi fost suficiente pentru ca demersul să treacă. Ce cer sindicatele și ce semnal dă Guvernul Tema centrală a discuției de la Palatul Victoria a fost creșterea salariului minim, pe fondul solicitării sindicatelor de majorare cu 675 de lei. După întâlnire, premierul și-a exprimat susținerea pentru indexarea pensiilor, conform unui comunicat al Guvernului citat de Digi24. În același anunț este menționată și „debirocratizarea”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Dimensiunea politică: discuții separate cu miniștrii PSD Reprezentanții sindicali vor și discuții separate cu miniștrii PSD, potrivit informațiilor prezentate în material. În contextul în care majorarea salariului minim are efecte directe asupra costurilor cu forța de muncă și asupra veniturilor bugetare, această solicitare indică o negociere care se mută și pe teren politic, nu doar tehnic. Deocamdată, din informațiile disponibile, nu rezultă o decizie finală privind nivelul salariului minim sau momentul exact al unei eventuale aplicări, dincolo de cererea sindicatelor. [...]
Guvernul mizează pe relansarea economiei prin credibilitate externă și măsuri anti-evaziune , iar premierul Luca Niculescu le-a transmis investitorilor străini că „reconstruirea încrederii” este condiția pentru soluții aplicabile mediului de afaceri, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc miercuri, la Palatul Victoria , cu reprezentanții investitorilor străini în România. Mesajul central al premierului a fost că relansarea economiei este „absolut necesară”, iar dialogul cu companiile trebuie să se bazeze pe încredere și pe cooperare între instituțiile statului și mediul privat. În același context, Niculescu a invocat drept „semnal bun” faptul că România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, susținând că depășirea blocajului politic de la București a dus la creșterea credibilității externe. Premierul a legat relansarea de „repornirea motoarelor economiei” prin noi investiții, cu efecte așteptate în locuri de muncă și oportunități, în special pentru tineri. Ce măsuri pune Guvernul pe agenda investitorilor Executivul ar urma să își concentreze acțiunea pe o combinație de măsuri cu impact direct asupra costurilor și predictibilității pentru companii: o abordare „mai articulată” a diplomației economice; creșterea eficienței în aplicarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale; debirocratizare, cu obiectivul de a implementa standarde ale economiilor dezvoltate, mai aproape de nevoile investitorilor. OCDE și calendarul de consultări cu investitorii Aderarea la OCDE a fost menționată ca obiectiv esențial pentru creșterea profilului de țară și atragerea de capital, iar premierul a amintit dialogul avut marți cu secretarul general al organizației, Mathias Cormann. Pentru a formaliza consultarea cu investitorii străini, Niculescu i-a cerut șefului Cancelariei prim-ministrului să pregătească întâlniri trimestriale cu participarea reprezentanților Guvernului, după ce investitorii au prezentat „o serie de propuneri concrete” pentru stimularea economiei. La discuții au participat, între alții, miniștrii Finanțelor, Externelor, Energiei, Muncii, Sănătății, Mediului și Digitalizării, alături de șeful Cancelariei prim-ministrului. [...]
Cătălin Predoiu cere PNL să-și clarifice linia de politică externă înaintea unei alianțe cu USR , după ce Dominic Fritz l-a numit „lame duck” pe președintele SUA Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Predoiu, este riscul ca disputele politice interne din SUA să fie „importate” în România, cu efecte asupra Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Într-o postare amplă pe Facebook, Predoiu îl critică pe liderul USR pentru formularea folosită după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA , pe care o consideră „nepoliticoasă” și o plasează în registrul limbajului politic al democraților americani. El susține că astfel de poziționări confundă simpatiile ideologice cu interesul național și pot ajunge să contrazică obiective strategice ale României. „O astfel de afirmație nu se face din partea unui șef de partid dintr-o țară parteneră. Nu este doar un afront la adresa unei persoane, este un afront la adresa SUA, pentru că Președintele SUA, indiferent cine este acesta, reprezintă SUA.” Presiune pe conducerea PNL înaintea unei alianțe cu USR Dincolo de critica la adresa lui Fritz, Predoiu își îndreaptă mesajul către Ilie Bolojan , președintele PNL, căruia îi solicită să explice „ce viziune comună asupra politicii externe și a Parteneriatului Strategic cu SUA poate construi alături de USR”. Predoiu avertizează că diferențele de abordare nu dispar printr-o alianță electorală și că politica externă „nu poate deveni un teren al improvizațiilor dictate de competiția dintre partide”. Critici și la „infuzia” de reformiști în PNL În același mesaj, Predoiu critică apropierea PNL de USR și spune că nu privește favorabil nici aducerea în partid a unor „reformiști”, indicând „nume gen Pâslaru și Gheorghiu”. El descrie procesul drept o „topire ideologică” a PNL și ridică întrebarea care ar fi poziția partidului „dincolo de declarații” după o eventuală alianță cu USR. În argumentația sa, Predoiu mai afirmă că ironia la adresa președintelui SUA este „cu atât mai condamnabilă” în contextul de securitate al României, pe care îl descrie drept complicat, și califică gestul drept „la limita iresponsabilității” față de interesele naționale. [...]
PSD își consolidează ponderea în Senat după afilierea a cinci senatori aleși pe listele POT și S.O.S. România , mutare care ridică grupul social-democrat la 40 de membri și redesenează raportul de forțe între grupurile parlamentare, potrivit HotNews . Cei cinci senatori și-au anunțat afilierea luni, în plenul Senatului. Este vorba despre Ionel Carp și Cristian Bem (aleși pe listele S.O.S. România), respectiv Valentina Aldea, Liviu Sorin Robe și Robert Daniel Ghiță (aleși pe listele POT), informație transmisă de Agerpres . Ce se schimbă în aritmetica Senatului După aceste transferuri, componența grupurilor din Senat indicată în articol este: PSD: 40 de senatori AUR: 30 de senatori PNL: 27 de senatori USR: 18 senatori UDMR: 10 senatori Senatori fără afiliere la un grup: 9 Contextul mutărilor: desființarea unui grup parlamentar Afilierea celor doi senatori aleși pe listele S.O.S. România vine după desființarea, săptămâna trecută, a grupului parlamentar „Pace – Întâi România”, din care făceau parte Ionel Carp și Cristian Bem. Grupul a fost dizolvat după ce mai mulți senatori l-au părăsit, astfel că nu a mai îndeplinit condiția minimă de funcționare, de cel puțin șapte membri. În termeni practici, creșterea numerică a PSD în Senat întărește capacitatea grupului de a controla mai bine voturile și negocierile parlamentare, în condițiile în care distribuția pe grupuri este un indicator-cheie pentru influența în procedurile și deciziile camerei. [...]
Sorin Grindeanu încearcă să limiteze costul politic al imaginilor de la botezul familiei Simonis și mută discuția spre efectele austerității și scăderea puterii de cumpărare, potrivit Digi24 . Liderul PSD spune că acceptă criticile venite de la public și presă, dar respinge atacurile „ipocriților”, invocând exemple de cheltuieli mari și privilegii ale unor politicieni. În declarațiile făcute după reacțiile apărute în urma evenimentului privat de la Timișoara, Grindeanu afirmă că înțelege percepția creată de imagini „în contrast cu problemele pe care le are România” și admite că, în „contextul social dificil”, cei cu funcții publice trebuie să fie mai atenți la mesajele transmise, inclusiv în viața privată. El spune că regretă percepția creată în rândul românilor care „au resimțit puternic măsurile de austeritate din ultimul an”. Mesajul economic pe care PSD încearcă să-l recupereze Grindeanu leagă direct scandalul de la botez de agenda economică pe care partidul vrea să o proiecteze în spațiul public: venituri mai bune, locuri de muncă și „o economie care să repornească”. În același timp, recunoaște deteriorarea indicatorilor resimțiți de populație: „Eu pot să accept în toată această perioadă că firmele românești s-au închis, puterea de cumpărare a românilor a scăzut.” Întrebat despre discursul PSD privind sărăcirea românilor, în contextul imaginilor de la botez, Grindeanu a răspuns: „Da, toată lumea a sărăcit. La toată lumea a scăzut puterea de cumpărare.” Linia de apărare: „accept criticile”, dar nu de la „ipocriți” Liderul PSD afirmă că acceptă criticile românilor și ale presei, însă trasează o limită când vine vorba de adversari sau comentatori pe care îi acuză de dublu standard. În declarația citată de Digi24, el enumeră exemple precum cheltuieli „de zeci de mii de euro” pentru vizite la Bruxelles, triplarea indemnizațiilor „în ultima zi de mandat” și episoade de opulență („băi de șampanie pe yachturi”), respectiv referiri la o „clădire de 45 de camere în Washington DC”. În paralel, Grindeanu susține că unele informații vehiculate despre el ar fi false și dă ca exemple discuțiile despre un ceas și despre pantofi despre care spune că au fost atribuiți greșit unor branduri scumpe. Contextul evenimentului de la Timișoara Potrivit Digi24, botezul a fost organizat la Timișoara de Alfred Simonis , președintele Consiliului Județean Timiș, pentru cel de-al treilea copil al său. Nașul copilului a fost Sorin Grindeanu, iar la eveniment au participat mai mulți lideri PSD; la petrecere a cântat și artistul italian Al Bano. Pentru PSD, miza imediată rămâne gestionarea unei vulnerabilități de imagine într-un moment în care partidul încearcă să-și ancoreze mesajul public în costul austerității și în scăderea nivelului de trai, fără ca episoadele de opulență asociate liderilor să contrazică această linie. [...]
Alfred Simonis a ales să răspundă prin ironie criticilor despre „luxul” de la botez , transformând subiectul într-un mesaj de tip „noi versus ei”, cu țintă directă către jurnaliștii care au relatat despre eveniment, potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Timiș a spus, luni, la începutul unei ședințe, că a fost „un weekend greu” nu doar pentru participanții la botez, ci și pentru cei care ar fi stat „la pândă” pentru a surprinde și comenta imaginile de la petrecere. Declarația este redată de Digi24 ca provenind dintr-o înregistrare video publicată de Vocea Timișului. „Au stat la pândă, au stat prin boscheți, au stat toată noaptea treji, să comenteze, să propage, să promoveze... Deci un weekend greu pentru toată lumea, suntem foarte obosiți și unii, și alții.” De ce contează: gestionarea unui cost reputațional pentru PSD Miza episodului depășește evenimentul privat în sine: reacția lui Simonis indică o strategie de respingere a criticilor prin ridiculizarea celor care le formulează, într-un moment în care imaginile cu ținute scumpe au alimentat o dezbatere publică despre ostentație și decuplarea liderilor politici de la realitățile sociale. Botezul copilului lui Alfred Simonis, desfășurat în weekend, a devenit subiect de controversă după ce presa a publicat imagini cu ținutele participanților, „în special ale doamnelor”, notează Digi24. Contextul care a amplificat subiectul: ținuta Sorinei Docuz și reacția lui Marcel Ciolacu În centrul discuției a fost Sorina Docuz , partenera fostului premier Marcel Ciolacu, care a apărut la eveniment cu o haină despre care presa a scris că ar fi din șinșilă și ar fi costat peste 15.000 de euro. Ciolacu a reacționat duminică, susținând că haina a fost cumpărată dintr-un bazar din Istanbul și că a costat 500 de euro (aprox. 2.500 lei), potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Totodată, el a confirmat luni pentru Digi24 că nu se mai căsătorește luna aceasta cu Sorina Docuz. [...]
