Știri
Știri din categoria Politică
Nicușor Dan avertizează că o guvernare AUR ar fi putut declanșa o retrogradare rapidă a ratingului și scumpirea finanțării României, într-un moment în care deficitul bugetar și costurile cu dobânzile pun presiune pe stabilitatea fiscală, potrivit Economica.
Într-o conferință la Cotroceni, președintele a spus că România se află „exact la limita” dintre categoria de țări recomandate investitorilor și cele nerecomandate, iar o eventuală reducere a ratingului ar putea forța ieșiri de capital din partea unor fonduri de investiții și fonduri de pensii care au reguli interne ce le interzic să dețină active sub un anumit prag de rating. Consecința directă ar fi împrumuturi mai scumpe pentru stat și riscul ca finanțarea să devină insuficientă.
Nicușor Dan a prezentat date pentru bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. În același timp, 60 de miliarde de lei ar reprezenta doar dobânzi la datoria acumulată, sumă pe care a comparat-o cu echivalentul a „1.000 km de autostradă” sau „18 spitale regionale”.
În acest context, șeful statului a susținut că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. În caz contrar, a avertizat el, România ar putea ajunge în situația de a apela la FMI, scenariu despre care a spus că vine „tot timpul cu condiții drastice de ajustare financiară” și cu o corecție a deficitului „mult mai agresivă”.
„Dacă vine FMI, vine cu ajustări mari.”
Președintele a afirmat că o intrare a AUR la guvernare ar fi fost interpretată negativ de piețe și de agențiile de rating, cu efecte rapide asupra costurilor de finanțare.
„AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară.”
Argumentul invocat este că, dincolo de etichetele politice, „e suficient ca piața financiară să te numească populist și să se comporte cu tine ca atare”, iar el a susținut că există studii care arată că, atunci când un partid populist ajunge la guvernare, crește automat dobânda la care se împrumută statul respectiv.
Pe dimensiunea de politică externă și securitate, Nicușor Dan a descris AUR drept „izolaționist” și a spus că o astfel de guvernare ar ridica întrebări în rândul partenerilor privind respectarea angajamentelor României, inclusiv în relația cu SUA și NATO și în dosare precum parcursul european al Republicii Moldova.
Conferința a fost prima susținută de Nicușor Dan după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, pe 20 octombrie. Potrivit informațiilor prezentate, Niculescu a fost al patrulea candidat la funcția de prim-ministru desemnat după demiterea Guvernului Bolojan, în 5 mai, prin moțiunea de cenzură PSD-AUR; primii trei candidați fie și-au depus mandatul, fie nu au trecut de votul Parlamentului.
Materialul este prezentat de sursă ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile suplimentare ar putea fi completate pe măsură ce apar noi informații.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că includerea AUR la guvernare ar fi împins rapid România spre o retrogradare de rating , cu efect direct în costurile de finanțare ale statului, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți seară, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful statului a susținut că reacția piețelor financiare și a agențiilor de rating ar fi fost imediată, în condițiile în care România se află „la limită” cu ajustarea fiscală și nu și-ar permite o creștere a dobânzilor. În această logică, Nicușor Dan a argumentat că percepția de „populism” asociată AUR ar fi fost suficientă pentru deteriorarea ratingului de țară. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României.” De ce contează: costul împrumuturilor și presiunea pe buget În evaluarea președintelui, o scădere a ratingului ar fi însemnat automat finanțare mai scumpă pentru România, într-un moment în care spațiul bugetar este deja restrâns. El a legat explicit riscul politic de consecințe economice: dobânzi mai mari și o capacitate mai redusă a statului de a gestiona dezechilibrele fiscale. Tot pe zona economică, Nicușor Dan a afirmat că AUR nu oferă „garanții” privind modul în care ar gestiona finanțele publice și reformele, invocând lipsa unor explicații despre sursele de finanțare pentru măsurile propuse. Riscuri instituționale și de securitate invocate de președinte Pe lângă argumentele economice, președintele a spus că intrarea AUR la guvernare ar fi putut amplifica tensiunile între instituțiile statului, descriind partidul drept unul a cărui „carte de vizită e scandalul” și anticipând conflicte instituționale dacă ar ajunge la putere. Nicușor Dan a extins criticile și la zona de securitate și politică externă, afirmând că, în contextul regional actual, România are nevoie de relații solide cu partenerii occidentali. În acest cadru, a pus sub semnul întrebării capacitatea AUR de a gestiona riscurile de securitate, caracterizând formațiunea drept „izolaționistă” și invocând poziții ale partidului legate de prezența militară aliată în România și de baza de la Deveselu . Declarațiile au fost făcute în conferința de presă în care președintele a prezentat situația economică a țării și argumentele pentru formula actuală de guvernare, mai notează publicația. Pentru contextul complet al conferinței, Adevărul trimite la materialul său anterior despre eveniment, disponibil aici . [...]
Nicușor Dan cere accelerarea „hub-ului de securitate” la Marea Neagră, cu sprijinul UE , după discuția de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Antena 3 . Miza, în termenii președintelui, este trecerea de la o idee inclusă în strategia europeană la implementare concretă în România și Bulgaria. În declarațiile citate de Agerpres, șeful statului a spus că punctul „concret, important” al discuției a fost hub-ul de securitate la Marea Neagră, inițiat de România împreună cu Bulgaria „în urmă cu câțiva ani”, care „a intrat într-o strategie europeană” și „acum trebuie să fie concretizat” cu ajutorul UE. De ce contează: securitatea Mării Negre, legată de comerț și energie Nicușor Dan a legat direct securitatea din zonă de interese economice și strategice mai largi, afirmând că Marea Neagră este importantă pentru România și Europa ca „punct important în comerțul global”, inclusiv pentru „viitorul Coridor de Mijloc”, dar și pentru „securitatea energetică a Europei”, în contextul extracțiilor viitoare din Marea Neagră și al relației cu zona caspică. Tot în acest cadru, președintele a susținut că reconstrucția Ucrainei și perspectiva unei păci stabile sunt greu de separat de condiția unei Mări Negre sigure. Contextul invocat: „incidente” și război hibrid Președintele a vorbit despre „numeroase incidente” recente în regiune, enumerând incursiuni cu drone, acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe care le-a încadrat într-un „spectru de război hibrid” atribuit Rusiei, în contextul conflictului din Ucraina. Ce alte teme au fost pe agendă Pe lângă securitatea la Marea Neagră, discuțiile de la Palatul Cotroceni au inclus, potrivit Agerpres, solidaritatea României cu Ucraina și angajamentul pentru „o pace justă și durabilă”, precum și subiecte europene mai largi: cadrul financiar multianual al UE; parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, pe care România îl susține, în ideea unui plus de „securitate și prosperitate” pentru regiune. În materialul Antena 3 nu apar detalii operaționale sau un calendar pentru „concretizarea” hub-ului; rămâne de văzut ce formă va lua sprijinul UE și ce pași vor fi anunțați pentru implementare în România și Bulgaria. [...]
UE își asumă accelerarea hubului de securitate la Marea Neagră și alocă 10 milioane de euro pentru căutare-salvare , într-un pachet de măsuri legat de creșterea incidentelor din regiune, potrivit G4Media , care relatează despre declarațiile de presă susținute la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În mesajul public transmis la sosire, Ursula von der Leyen a invocat intensificarea „amenințărilor, atacurilor și incursiunilor” în largul Mării Negre și a spus că România și Bulgaria „pot conta pe un răspuns european puternic și unit”. În declarațiile de la Cotroceni, șefa Comisiei Europene a reiterat „solidaritatea deplină” a UE pentru România și a legat securitatea maritimă de libertatea navigației și de securitatea alimentară. Ce înseamnă, concret, sprijinul anunțat Ursula von der Leyen a indicat două direcții operaționale, cu impact direct asupra capacității de reacție în regiune: 10 milioane de euro pentru căutare și salvare , în contextul incidentelor de la graniță și pe mare; accelerarea operaționalizării hubului de securitate strategică la Marea Neagră , inițiativă despre care a spus că a fost inclusă în strategiile UE și pentru care „vom accelera activitatea”. Tot în zona de instrumente europene, von der Leyen a menționat programul SAFE , descris ca program de achiziții în domeniul Apărării Comune, și a dat ca exemplu colaborarea privind producția de drone cu Ucraina, pe care a numit-o tipul de cooperare necesar în perioada următoare. Miza: securitate și comerț pe o rută critică Nicușor Dan a plasat discuția în logica economică și strategică a regiunii, argumentând că Marea Neagră contează pentru comerțul global , pentru securitatea energetică a Europei și pentru perspectivele legate de extracții din Marea Neagră și zona Caspică. Președintele a spus că nu poate exista nici „pace stabilă”, nici „mod eficient de reconstruire” a Ucrainei fără o Mare Neagră sigură și a invocat incidente recente, de la incursiuni cu drone la sabotaj și atacuri cibernetice, în cadrul războiului hibrid. În acest context, președintele a arătat că România a inițiat în urmă cu câțiva ani ideea hubului de securitate la Marea Neagră și că acesta trebuie „concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul UE”. Contextul vizitei și ce urmează Potrivit informațiilor din articol, vizita Ursulei von der Leyen în România și Bulgaria are loc pe parcursul a două zile, iar după oprirea de la București urmează deplasarea la Varna. La București, șefa Comisiei Europene urma să aibă și o întrevedere cu prim-ministrul Luca Niculescu, la Palatul Victoria. În declarațiile de la Cotroceni, von der Leyen a mai spus că își exprimă sprijinul pentru negocierile de pace programate „mâine” la Abu Dhabi, cu prezența Uniunii Europene, și a menționat utilizarea imaginilor din programul Copernicus ca sprijin imediat pe care UE îl poate oferi. [...]
Mircea Abrudean acuză o convergență PSD–AUR la numiri-cheie în instituții publice , susținând că miza controlului asupra instituțiilor statului „șterge” diferențele dintre cele două partide, potrivit G4Media . Declarațiile vin în contextul unor voturi și negocieri din Parlament privind conduceri interimare și numiri în instituții cu rol de control și influență publică. Președintele Senatului afirmă că PSD și AUR „se ceartă în public”, dar cooperează atunci când se decid funcții importante. El invocă o „succesiune de decizii politice” care, în opinia sa, ridică întrebări despre înțelegeri între cele două formațiuni. Ce numiri indică Abrudean ca exemple În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean enumeră trei situații pe care le consideră relevante: Curtea de Conturi : PSD și AUR ar fi votat împreună pentru instalarea unui președinte interimar ; TVR și Radio România : cele două partide ar fi negociat preluarea conducerilor celor două instituții; Comisia de control a SRI : propunerea PNL de numire a lui Florin Roman pe locul care revenea PNL ar fi fost respinsă în plen . Contextul din Parlament: TVR și Radio România În aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a desemnat noi membri în consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, potrivit informațiilor prezentate, Sorina Matei (propusă de AUR) și Răzvan Dincă (propus de PSD) au fost validați pentru funcțiile de președinte–director general la TVR, respectiv Radio România. De ce contează Miza acestor numiri este una de control instituțional : Curtea de Conturi, serviciile publice de media și comisiile parlamentare de control sunt pârghii cu impact direct asupra supravegherii cheltuirii banilor publici, a agendei publice și a echilibrului dintre puterile statului. Abrudean susține că tocmai această miză ar explica, în opinia sa, apropierea de facto dintre PSD și AUR în momentele de vot și negociere. [...]
Conferința de la Cotroceni de la ora 19:00 poate seta agenda politică pentru următoarele luni , după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că va vorbi despre „provocările ultimelor luni” și „prioritățile pentru perioada următoare”, potrivit Digi24 . Evenimentul este programat marți, 10 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni , iar Digi24.ro anunță că va transmite în direct declarațiile președintelui. În mesajul publicat pe pagina sa de Facebook, șeful statului a indicat temele conferinței, fără să ofere detalii suplimentare despre măsurile sau deciziile pe care le-ar putea anunța. „Despre provocările ultimelor luni şi priorităţile pentru perioada următoare voi vorbi deschis în cadrul unei conferinţe de presă, care va avea loc marţi, 10 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni.” Conferința va fi transmisă atât prin sistemul unic de transmisiune în direct, cât și pe site-ul Administrației Prezidențiale. În acest moment, informațiile publice se limitează la anunțul privind tema generală și la detaliile logistice (ora și locul), fără o agendă detaliată a subiectelor. [...]
AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]
