Știri
Știri din categoria Politică
George Simion spune că protestul AUR din 14 noiembrie va avea loc chiar fără avizul Primăriei Capitalei, iar el își asumă personal organizarea, potrivit Digi24. Miza imediată este una de reglementare și ordine publică: manifestația anunțată în fața Palatului Parlamentului ar urma să se desfășoare în lipsa autorizației, pe fondul unor avertizări ale Jandarmeriei privind „riscuri concrete”.
Protestul este programat pentru sâmbătă, 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, și este prezentat de liderul AUR ca o acțiune „pentru susținerea lui Călin Georgescu”. Simion afirmă că membrii AUR vor fi prezenți și că el va merge personal, invocând un număr mare de participanți, „zeci de mii, poate mai mult”.
Într-o declarație dată la Gândul, Simion susține că își asumă în fața „oricărei instituții” organizarea mitingului, dacă autoritățile nu tratează situația „cu seriozitate”. În același timp, el lansează un avertisment către cei care „se gândesc să infiltreze oameni” la protest, cerând să nu fie provocate violențe și indicând că menținerea ordinii publice revine Jandarmeriei, Poliției și Primăriei Capitalei.
Totodată, liderul AUR acuză reprezentanți ai statului că ar fi încercat să facă presiuni pentru anularea protestului și că ar fi fost promovate alte manifestații în oraș pentru a „disipa” participanții.
Simion mai spune că va invita public partidul german „Alternativa pentru Germani” (AfD) să participe „ca observatori, fără a se implica”, cu scopul de a „internaționaliza această temă”. El afirmă și că vrea să aducă la București jurnaliști străini și menționează organizarea unor conferințe „vineri, sâmbătă și duminică”, pe diverse teme, în paralel cu protestul.
În același context, Jandarmeria Română transmite că susține exercitarea dreptului la proteste pașnice, dar a semnalat „riscuri concrete” în cazul manifestației din 14 noiembrie, pentru care nu a fost dat aviz. Separat, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu că ar restrânge dreptul la protest în Capitală, după decizia privind avizarea.
Ce urmează rămâne dependent de deciziile autorităților și de modul în care organizatorii vor gestiona cadrul legal și măsurile de ordine publică; articolul nu precizează dacă există, între timp, o schimbare de poziție privind avizarea manifestației.
Recomandate
AUR a invitat reprezentanți ai AfD la protestul din 14 noiembrie, iar partidul evită să spună dacă le retrage invitația după atacul la adresa românilor din Germania , potrivit G4Media . Deputatul AUR Mihail Neamțu a confirmat că au fost trimise invitații către AfD, dar a susținut că acestea au plecat înainte de declarațiile liderei AfD, Alice Weidel , din 28 octombrie, în care i-a acuzat pe români că „jefuiesc sistemul de asistență socială” din Germania. Ce se întâmplă și de ce contează Miza imediată este una de cost politic și de poziționare publică : AUR organizează pe 14 noiembrie un protest anunțat „pentru eliberarea politicianului pro-rus Călin Georgescu”, iar asocierea cu AfD — formațiune de extremă dreapta din Germania — vine în contextul unui scandal legat de afirmațiile lui Weidel despre românii din diaspora. G4Media notează că Antena 3 a prezentat duminică informația potrivit căreia membri AfD sunt așteptați la protestul AUR. Ce spune Mihail Neamțu despre invitațiile către AfD Întrebat dacă poate confirma prezența unor reprezentanți AfD, Mihail Neamțu a răspuns: „Invitațiile către reprezentații AfD au fost trimise înaintea declarațiilor controversate ale doamnei Alice Weidel”. Întrebat ulterior dacă, după declarațiile lui Weidel, i-a cerut acesteia să își retracteze afirmațiile sau dacă a retras invitația, Neamțu nu a oferit un răspuns direct. El a spus doar că AUR a comunicat „viziunea” sa către AfD și că va reveni cu informații despre „dialogul” dintre părți. Ce susține AUR despre participanții internaționali (14–15 noiembrie) Într-o postare citată de G4Media, Neamțu a afirmat că ar fi confirmat participarea „sute de oameni politici din zeci de țări” la evenimentele AUR din 14–15 noiembrie, menționând, între altele: membri ai Parlamentului European din grupurile Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Patrioți pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane; parlamentari naționali din Italia, Polonia, Cehia și Țările de Jos; reprezentanți ai republicanilor din SUA; parlamentari din America Latină (Brazilia, Guatemala) și un „fost șef de stat” din regiune „în curs de confirmare”; oficiali și parteneri din Israel și din Africa de Nord; reprezentanți ai mai multor ambasade acreditate la București; jurnaliști și reprezentanți ai unor think-tank-uri europene. Materialul nu oferă detalii despre nume, funcții sau confirmări independente pentru aceste categorii. Reacțiile din AUR la declarațiile liderei AfD Potrivit G4Media, George Simion nu a avut o reacție publică în scandalul declarațiilor din 28 octombrie. Publicația mai arată că Petrișor Peiu ar fi fost primul din conducerea AUR „recunoscută oficial pe site-ul partidului” care a reacționat, la mai bine de o săptămână după afirmațiile lui Weidel. Ce urmează, din informațiile disponibile: AUR ar urma să organizeze protestul din 14 noiembrie și întâlniri pe 15 noiembrie, iar rămâne neclar, pe baza răspunsurilor oferite, dacă invitația adresată AfD rămâne valabilă după controversele legate de atacul la adresa românilor din Germania. [...]
Cristian Tudor Popescu susține că în PSD câștigă teren o tabără „AUR-istă”, iar acest lucru ar conta direct pentru direcția politică a partidului și pentru stabilitatea guvernării, potrivit HotNews . Într-un interviu la TVR 1 , gazetarul a spus că PSD „nu” este condus, în fapt, de Sorin Grindeanu și a indicat drept mai influentă o grupare asociată cu Claudiu Manda. CTP a legat această evaluare de avertismentul transmis de Claudiu Manda către miniștrii PSD din Guvernul Luca Niculescu, interpretând gestul ca un semnal de forță internă. În intervenția sa, el a afirmat că „e mai puternică gruparea asta «AUR-istă» din PSD” și, întrebat dacă se referă la Manda, a confirmat. De ce contează: semnal despre raportul de putere și posibile alianțe În lectura lui Cristian Tudor Popescu, faptul că Manda „și-a asumat” să îi amenințe pe miniștrii PSD ar indica „ascensiunea grupării de la Craiova în PSD”. El a mers mai departe și a susținut că această tabără „se poate înțelege cu AUR mult mai bine”, sugerând o compatibilitate politică mai mare între acea zonă din PSD și partidul AUR. Contextul declarațiilor și referințele invocate Declarațiile au fost făcute într-un interviu la TVR 1 (înregistrarea este disponibilă online), iar CTP a reluat ca reper avertismentul lui Claudiu Manda către miniștrii PSD, despre care HotNews a relatat anterior. Separat, gazetarul a comentat și situația AUR, afirmând că partidul ar putea fi afectat de evoluțiile din SUA, unde democrații ar urma să preia controlul asupra Congresului. În opinia sa, acest rezultat ar slăbi un punct de sprijin simbolic pentru AUR, întrucât formațiunea l-ar fi folosit pe Donald Trump ca referință politică. [...]
Acuzațiile de fraudă lansate de Donald Trump riscă să tensioneze relația cu noul Congres controlat de democrați , într-un moment în care agenda legislativă și bugetară a SUA va depinde de negocieri și compromisuri, potrivit HotNews . Președintele republican al Statelor Unite a susținut, la o săptămână după alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, că scrutinul ar fi fost afectat de fraudă. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a pus sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor, invocând erori ale sondajelor, „descărcări” mari de voturi anticipate și rolul „mașinilor” (aparatele de vot). Afirmațiile vin în contrast cu poziția pe care Trump o exprimase în seara alegerilor, când declarase pentru The New York Times că este „absolut dispus să accept acele rezultate”. HotNews amintește și că Trump a mai lansat acuzații de fraudă după alegerile prezidențiale din 2020, pierdute în fața democratului Joe Biden. Reacția democraților: „negaționism electoral” Liderul democraților din Senatul SUA, Chuck Schumer , a catalogat ieșirea lui Trump drept o revenire la „negaționismul electoral”, pe care a descris-o ca fiind „inevitabilă”. Declarația este atribuită de HotNews agenției AFP. „Poate să se văicărească atât cât vrea, dar nimic nu va opri acest adevăr de neocolit: în ultimii doi ani ai președinției sale, Trump se va confrunta cu cele mai mari majorități democrate în Congres din ultimele decenii, totul pentru că el a fost un eșec fără precedent.” Miza politică imediată: un Congres cu majorități democrate În urma scrutinului din 3 noiembrie, republicanii au pierdut majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, iar democrații urmează să preia controlul asupra Congresului. Potrivit articolului, democrații au câștigat inclusiv în state considerate bastioane republicane, precum Texas și Kansas. În acest context, contestarea publică a legitimității alegerilor amplifică tensiunile dintre Casa Albă și majoritățile democrate care vor controla procesul legislativ în următorii doi ani. Pentru detalii despre noua configurație politică de la Washington, HotNews trimite și la analiza despre faptul că democrații vor prelua controlul asupra Congresului SUA , disponibilă aici . [...]
Un conflict intern în PNL ajunge în instanță și riscă să blocheze decizii politice cu efecte economice , după ce senatoarea Nicoleta Pauliuc îl acuză pe liderul partidului, Ilie Bolojan , că încearcă să impună „amenințări și ultimatumuri” pentru retragerea acțiunilor din justiție, potrivit News . Pauliuc spune că nu se lasă „intimidată” de ultimatumul pe care susține că l-ar fi primit: retragerea acțiunilor din instanță sau excluderea din grupurile parlamentare. În mesajul publicat pe Facebook, ea califică un astfel de gest drept „autoritar” și afirmă că, atunci când nu reușește să convingă, președintele partidului ar încerca să-și impună autoritatea prin presiune. Miza: procesele din justiție și disciplina de partid Senatoarea invocă dreptul de acces la justiție, pe care îl leagă de articolul 21 din Constituție, și susține că „loialitatea față de un partid” nu ar trebui să însemne renunțarea la contestarea în instanță a unor decizii pe care le consideră contrare legii sau Statutului PNL. „Loialitatea faţă de un partid nu poate însemna renunţarea la dreptul de a cere dreptate în instanţă. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau Statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate.” În același mesaj, Pauliuc îl întreabă pe Ilie Bolojan de ce ar insista pentru retragerea plângerilor, dacă este convins că cei care au acționat partidul în judecată greșesc. Legătura cu mediul de afaceri: „presiune uriașă asupra firmelor românești” Pauliuc își justifică poziția și printr-o critică la adresa „deciziilor Guvernului Bolojan”, despre care afirmă că „au pus o presiune uriașă asupra firmelor românești”. În acest context, ea spune că a intrat în politică pentru a apăra, între altele, antreprenorii români și că nu a promis „că voi ridica mâna la comandă”. „Am candidat pentru nişte oameni cărora le-am promis că voi apăra pacienţii, familiile şi antreprenorii români. Nu le-am promis că voi ridica mâna la comandă.” Materialul consultat este trunchiat, astfel că nu reiese din textul disponibil ce decizii guvernamentale concrete are în vedere senatoarea și nici care sunt acțiunile exacte din instanță la care face referire. [...]
Conducerea PNL condiționează apartenența la grupurile parlamentare de renunțarea la procesele interne , după ce Ilie Bolojan le-a transmis liberalilor care au contestat în instanță deciziile Congresului că au „două posibilități”: fie își retrag acțiunile, fie nu vor mai face parte din grupurile PNL din Parlament, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: PNL încearcă să își securizeze disciplina de vot în Camera Deputaților și Senat, pe fondul litigiilor care au pus sub semnul întrebării decizii ale partidului și chiar legitimitatea noii conduceri. Disciplină de vot: „poți vota cum dorești, dar nu din interiorul grupului” Bolojan a spus că în conducerea partidului s-a decis „respectarea deciziilor grupurilor parlamentare” la vot, atât la Cameră, cât și la Senat. Argumentul invocat: coerența politică atunci când partidul adoptă o poziționare într-o „problemă strategică importantă” – de la proiecte de investiții la alegeri. În același timp, liderul PNL a insistat că parlamentarii pot vota cum doresc, însă nu în calitate de membri ai grupului parlamentar dacă se abat de la linia stabilită. Ultimatum pentru contestatari: retrag procesele sau ies din grupuri Întrebat despre liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, Bolojan a afirmat că aceștia trebuie să aleagă între: retragerea proceselor; excluderea din grupurile parlamentare PNL (prin retragerea „mandatului” de a face parte din aceste grupuri). El a prezentat situația drept o chestiune de „claritate, decență și normalitate”. Context juridic: suspendări în instanță și cereri de despăgubiri În iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Totodată, „aripa Veștea” din PNL a depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgență a deciziilor Biroului Politic Național (BPN) prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul, susținând că scopul ar fi fost modificarea statutului și eliminarea membrilor cu opinii divergente. În plus, contestatarii au introdus o acțiune împotriva PNL și a președintelui partidului, cerând antrenarea răspunderii civile delictuale și plata de daune morale: 250.000 lei pentru fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. Digi24 mai notează că Tribunalul Ilfov a suspendat și două decizii luate luni de BPN, când partidul și-a stabilit poziția privind Cabinetul Veștea. Acțiunea a fost înregistrată de mai mulți membri PNL, între care Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc și Mihai Veștea. [...]
USR și PNL cer retragerea proiectului de modificare a legii partidelor , susținând că acesta ar muta decizia privind înregistrarea alianțelor din zona instanțelor către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) , ceea ce ar însemna un control administrativ asupra unor decizii cu miză politică, potrivit Digi24 . Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și „să lase Parlamentul să hotărască” asupra modificărilor legislative în domeniu. Dimitriu a afirmat, la Palatul Parlamentului, că proiectul ar permite ca AEP să decidă dacă USR poate face alianță cu PNL, invocând două tipuri de probleme: una de procedură și una de fond. Miza de reglementare: cine decide asupra alianțelor În argumentația prezentată, Dimitriu a susținut că AEP „nu are voie să inițieze și să întocmească astfel de legi” și că instituția nu ar trebui să se implice în chestiuni precum constituirea alianțelor sau „decesul” unui partid, pe motiv că partidele sunt persoane juridice, iar administrarea lor nu ar intra în atribuțiile AEP. Deputatul USR a mai spus că decizia ar trebui să rămână la instanță. Tot Dimitriu a avertizat că, dacă proiectul nu este retras, USR ar urma să depună „plângere penală pentru delapidare”, acuzând că fondurile AEP ar fi folosite „în scopul de a ajuta PSD”. În declarațiile citate, el a cerut explicit retragerea proiectului și oprirea discuțiilor pe această temă. PNL: proiectul ar muta decizia de la Tribunalul București la AEP Alexandru Muraru (PNL) a susținut că proiectul schimbă un element „esențial”: în prezent, înregistrarea alianțelor dintre partide se face la Tribunalul București, prin decizia unui magistrat, iar proiectul ar crea un „filtru” prin care decizia s-ar muta administrativ la AEP. Muraru a mai afirmat că PNL și USR au decis să nu mai participe la consultări cu conducerea AEP pe acest proiect de act normativ. Ce urmează În forma prezentată public, disputa se mută pe două planuri: competența AEP de a promova un astfel de proiect și efectul practic al modificărilor propuse asupra procedurii de înregistrare a alianțelor. Textul Digi24 indică faptul că solicitarea imediată a USR și PNL este retragerea proiectului, însă nu oferă detalii despre calendarul legislativ sau despre o reacție nouă a AEP în acest material. [...]
