Politică05 iun. 2026
Franța și Germania propun integrarea graduală a țărilor candidate la UE - acces parțial la piața unică și statut de observator pentru a menține ritmul reformelor
Franța și Germania vor să ofere candidaților la UE acces treptat la beneficii-cheie, inclusiv piața unică, pentru a menține presiunea reformelor și a reduce blocajele politice din procesul de extindere , potrivit Politico . Propunerea apare pe fondul frustrărilor tot mai mari din Balcanii de Vest față de ritmul lent al negocierilor și înaintea unui summit dedicat regiunii. Într-un document comun franco-german, circulat între diplomați UE, Parisul și Berlinul susțin o „integrare graduală” care să permită țărilor candidate să deblocheze, pe etape, privilegii concrete în timp ce așteaptă aderarea deplină. Scopul, potrivit textului, este apropierea „efectivă” de UE printr-un cadru mai structurat, care să ofere „stimulente suplimentare pentru reforme”. Ce ar primi țările candidate înainte de aderarea completă Documentul propune un set de beneficii intermediare, condiționate de progrese în negocieri și reforme, pentru a evita „deziluzia” față de proces: acces parțial la piața unică a UE (în anumite etape); statut de observator la reuniuni-cheie; acces la programe precum Horizon (cercetare) și Erasmus (schimburi pentru studenți); integrare pe zona de apărare; posibilitatea de acces complet la piața unică după finalizarea a cinci „clustere” de negociere (grupuri de capitole tematice). Schimbare de metodă: mai multă putere Comisiei, mai puține veto-uri punctuale Un element cu impact de reglementare este propunerea de a simplifica metodologia de negociere, descrisă ca fiind birocratică și lentă. Documentul cere o abordare „orientată pe proces”, care să reducă „obstacolele supraformalizate” pentru pașii intermediari. În acest cadru, Franța și Germania sugerează ca Comisia Europeană să aibă marjă de apreciere mai mare în decizia de a deschide clusterele/capitolele de negociere, în timp ce capitalele statelor membre ar urma să se concentreze mai mult pe „substanța reformelor”. În prezent, deschiderea fiecărui cluster necesită aprobarea unanimă a statelor membre. De ce contează: presiunea din Balcanii de Vest și „efectul Ucraina” Inițiativa vine pe fondul nemulțumirilor din Balcanii de Vest, unde unele state așteaptă de peste 20 de ani. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o extindere accelerată, cu posibilitatea ca UE să ajungă la 30 de membri până la finalul deceniului. În același timp, accentul pus pe Ucraina a alimentat percepția de tratament preferențial, potrivit articolului, în condițiile în care oficiali din Balcanii de Vest susțin că pentru Kiev se fac excepții, în timp ce regiunea rămâne fără o perspectivă credibilă de avansare. Politico notează și contextul negocierilor: Muntenegru este considerat în prezent cel mai avansat, Albania a deschis toate capitolele și speră să adere până în 2030, Serbia a deschis 22 din 35 de capitole, dar a închis doar două, iar Macedonia de Nord așteaptă startul formal din cauza disputei cu Bulgaria. Kosovo a aplicat în 2022, dar nu are încă statut de candidat, inclusiv pentru că nu este recunoscut de toate statele membre și pe fondul tensiunilor cu Serbia. Un oficial UE citat de publicație descrie documentul franco-german ca o încercare de a aduce „un nou dinamism” într-un proces de extindere perceput ca lent și puternic birocratizat. Ce urmează, din informațiile disponibile, este discutarea acestor idei în contextul summitului pentru Balcanii de Vest și în negocierile interne dintre statele membre privind arhitectura extinderii. [...]